398 matches
-
Brătianu în străinătate; publicarea actelor relative la convențiunile comerciale încheiate cu Franța, Anglia și Italia; în fine, interpelatorul mai cerea lămuriri guvernului în privirea memorandului din vara trecută a d-lui Cogălniceanu și în privința protestului adresat Porții cu ocaziunea promulgărei constituțiunei otomane, deci ea se compunea din patru părți distincte. D. Apostoleanu dezvolta mai pe larg cestiunile ce adresa și rugă să i se dea răspunsul pe care lumea îl adastă cu nerăbdare. D. ministru obiectă că ar fi bine ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari ale Europei în privința tractatelor de comerciu și că ele erau bine dispuse a imita exemplul Austro-Ungariei și al Rusiei. În espunerea sa, d. ministru atinse întrucîtva și celelalte cestiuni și anume: 1) că, la protestul contra unor articole din constituțiunea otomană, Poarta a răspuns în mod vag, încît guvernul s-a crezut nesatisfăcut cu acel răspuns; 2) că puterile cele mari n-au convenit încă asupra garanției și neutralității teritorului țării; 3) că Franția nu se arata dispusă să tracteze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și legile țării, să mențin unitatea națională și să apăr integritatea teritoriului României”. Indiscutabil că victoria în acest simulacru de alegeri a revenit Frontului Renașterii Naționale, fiind de fapt singura formațiune politică care a depus liste electorale. Drept urmare, în Parlament
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de altă parte, fiind foarte complicată, această „organizațiune este foarte costisitoare”. E nevoie de un „program complet de organizare în noul stadiu în care intră România”. Un program sistematic, construit din „câteva idei fundamentale” sănătoase, luând ca punct de plecare „Constituțiunea noastră” și principiul „egalității tuturor înaintea legii, democrația în sensul cel adevărat al cuvântului”. Pentru a nu transforma școala într-o fabrică „care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nostru: Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul. - Prefațiune. - «Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta Democrațiunii romane este de a persuada pe cetățeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune, și mai ales cei din masa poporului. A mânca poporul, mai ales, este o greșeală neiertată, ba putem zice chiar o crimă. Nu! Orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvârcolește sub
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
originea etnică, de limbă sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile și drepturile stabilite prin legi”. În articolul 6 se afirmau următoarele: “Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt, deosebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fel se stabileau limitele garantării drepturilor minorităților naționale. Tot pentru acest scop s-a introdus articolul 126 care prevedea că “limba românească era limba oficială a statului român“ . Conform articolului 25 era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi. ART. 6 Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină cari sunt, osebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub cari femeile pot avea exercițiul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în aliniatul precedent vor trebui însă să se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca și maximum de durată al acelor concesiuni și exploatări și care nu va trece de cincizeci ani de la promulgarea acestei Constituțiuni. ART. 20 Căile de comunicație, spațiul atmosferic și apele navigabile și flotabile sunt de domeniul public. Sunt bunuri publice apele ce pot produce forța motrice și acele ce pot fi folosite în interes obștesc. Drepturile câștigate se vor respecta sau
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
publice. Învățământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ se va da gratuit. Statul, judelele și comunele vor da ajutoare și înlesniri elevilor lipsiți de mijloace, în toate gradele învățământului, în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Extrădarea refugiaților politici este oprită. ANEXA NR. 2 CONSTITUȚIA DIN 1938 CAROL AL II-LEA, Prin grația lui Dumnezeu și voința natională, REGE AL ROMÂNIEI, La toți de față și viitori, sănătate: Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretăm următoarea CONSTITUȚIUNE TITLUL II Despre datoriile și drepturile Românilor Capitolul 1 Despre datoriile Românilor ART. 4 Toți Românii, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor în viață
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
recepte (art. 1) și se confirmau privilegiile și donațiile făcute anterior de regii Ungariei și de principii Transilvaniei (art. 2)766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
V. Șotropa, Proiectele de constituție, programele de reformă și petițiile de drepturi din Țările Române în secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1976, pp. 63 și urm. 4 A. D. Xenopol, Primul proiect de constituțiune a Moldovei din 1822. Originile partidului conservator și a<le> celui liberal, București, 1898, p. 45. 5 Ionică Tăutul, Scrieri social-politice, ediție de Emil Vîrtosu, Editura Științifică, București, 1974, pp. 79-93. 6 D. V. Barnovschi, Originile democrației române. "Cărvunarii". Constituția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru moment o ia în serios." Poate că, omagiindu-și marele șef de la Turnu-n Dorohoi, Caragiale credea a fi găsit o soluție la marea criză a anului 1907 în care vedea "falimentul unei întregi sisteme, [...] urmarea fatală a sacrei constituțiuni, cu care ne-au dăruit în 66, după o noapte de chef și de traducere din belgienește caricaturile jacobine de la 48", sau poate își amintise de mărturisirile Moftului român în fața opiniei publice: "nu facem parte din nici un marre partid historric
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în alte două zile, iar lunea și sâmbăta să nu se procure produse lactate, ci să se abțină de la consumarea lor, cu excepția cazului în care le-ar fi fost oferite de credincioși evlavioși. 12. Un frate laic, indignat de aceste constituțiuni, datorită faptului că aceia ar fi avut îndrăzneala de a adăuga ceva la Regula Sfântului Părinte, a luat cu sine acele constituțiuni, fără aprobarea vicarilor, și a traversat marea. Ajungând în fața fericitului Francisc, și-a mărturisit mai întâi vina, cerând
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cazului în care le-ar fi fost oferite de credincioși evlavioși. 12. Un frate laic, indignat de aceste constituțiuni, datorită faptului că aceia ar fi avut îndrăzneala de a adăuga ceva la Regula Sfântului Părinte, a luat cu sine acele constituțiuni, fără aprobarea vicarilor, și a traversat marea. Ajungând în fața fericitului Francisc, și-a mărturisit mai întâi vina, cerând iertare că a venit fără permisiune, împins fiind însă de o necesitate: și anume că vicarii, pe care îi lăsase, avuseseră îndrăzneala
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
slujeau pe Domnul nefiind constrânși de legi umane, ci de impulsul spontan al evlaviei lor. Ei se mulțumeau doar cu Regula și câteva alte norme ce fuseseră emanate în același an în care fusese aprobată Regula. Aceasta a fost prima constituțiune pe care Sfântul Francisc a făcut-o după promulgarea Regulii confirmate, după cum a afirmat fratele Albert de Pisa, de sfântă memorie: ca frații să nu mănânce împreună cu laicii, cu excepția a trei înghițituri de carne din respect față de prescrierea Evangheliei (cf.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
custozi și miniștri din rândul fraților laici, un lucru într-adevăr absurd, fiindcă în Ordin erau clerici buni din belșug... (p. 144). Cea de-a patra vină a fost faptul că, în tot timpul guvernării sale, nu s-au redactat constituțiunile generale ale Ordinului, știindu-se că prin intermediul lor se păstrează respectarea Regulii, se guvernează Ordinul, se trăiește în mod uniform și se înfăptuiesc atâtea lucruri bune. De aceea, se potrivește bine acestui fapt acea observație care este repetată de trei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cartea Judecătorilor, în ultimul capitol: În acele zile nu era rege (adică nu exista lege) în Israel, și fiecare se comporta conform judecății sale (Jud 21,25); într-adevăr, pe durata guvernării a trei miniștri generali, Ordinul nu a avut constituțiuni generale, adică în timpul Sfântului Francisc, a lui Ioan Parenti și a lui Elia, care de două ori a condus și de două ori a dăunat Ordinului. În timpul guvernării sale, într-adevăr, mulți frați laici purtau tonsura clericală, pe când nu știau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
laicilor de fratele Elia. Însuși papa a intervenit în capitul și a ascultat părerile fraților cu privire la demiterea lui Elia și alegerea fratelui Albert din Pisa ca succesor în slujirea de ministru general. În acel capitul, s-au stipulat mai multe constituțiuni, dar într-un mod haotic. Mai târziu, a făcut ordine fratele Bonaventura, ministrul general, și a adăugat ceva și el, stabilind pocăințele pentru anumite situații speciale. În același an, a fost o mare eclipsă de soare, așa cum am putut să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
etc. (Lc 22,15). (Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște împreună cu voi); iar eu am citit cu atenție toate decretele ce au fost emise. Unul dintre ele interzicea întemeierea unui alt ordin cerșetor. Dar, din neglijența prelaților, această constituțiune nu a fost respectată. Dimpotrivă, oricine dorește își pune o glugă și începe să cerșească, lăudându-se că a întemeiat un nou ordin. Drept urmare, s-a creat o mare confuzie, fiindcă laicii sunt deja împovărați, iar pentru cei care trudesc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
venesecții cu pretinse efecte profilactice și curative. "Prin multe comune se găseau indivizi care, cu niște instrumente mizerabile, cu stricnele [cuțite folosite la sângerarea animalelor] de cai, cuie ascuțite etc., practicau sângerările, fără osebire de sex sau vârstă sau [de] constituțiune; copii anemici, abia în vârstă de șase ani, erau supuși la luarea sângelui, fără măcar să fi prezentat vreun simptom de holeră, considerîndu-se această operație ca prezervativă, dar care, din contra, în realitate, era o cauză provocatoare a maladiei", căci "pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
votului universal (1918); -adoptarea Constituției (1923), care cuprindea drepturi și libertăți cetățenești specifice unui stat democrat: o preciza: “Toate puterile statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate de Constituțiunea de față” (art.33); o avea la baza principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă; puterea executivă; puterea judecătorească. -Chiar dacă prevederile Constituției erau democratice, funcționarea întregului mecanism a fost dificilă deoarece: o electoratul nu avea experiență politică; o existau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
declarată biserică dominantă în stat, dar se acorda un statut aparte Bisericii Greco-Catolice; -proclama principiul suveranității poporului (art.33), “puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în constituțiunea de față“. -menținea principiul separării puterilor în stat : Puterea legislativă exercitată de Parlament și Domn: o Parlament instituție bicamerală formată din Senat și Adunare; activitatea îi era reglementată de art.2; art.33 și art.42 (membrii Adunării reprezintă națiunea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]