398 matches
-
constată existența sau neexistența unui lucru, și atunci citatele se numesc date și, adunate cu conștiință, formează materialul științelor istorice și a celor naturale. Dar nu citate de acestea ia "Romînul". El ia comentarii străine (nu. fapte sau date) la constituțiuni străine și voiește a dovedi că înstrăinarea a trei ținuturi ale țării nu-i decât o rectificare de graniță. Citarea de autorități dovedește însă trei lucruri: 1. lipsa de cugetare proprie 2. specularea asupra neștiinței publicului, căruia nu i se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-au fost de-a prevedea înstrăinarea Basarabiei, iar obiectul care au dat naștere acelui articol n-au fost un război pierdut sau o provinție pierdută. Acum trecem însă și mai departe. Ce are a face dreptul public european cu Constituțiunea noastră internă? Dreptul public european e în mare parte ceva nedefinit, o știință el nu este până astăzi, ci cel mult încercarea unei științe. El cuprinde raporturile schimbăcioase intre popoare, stabilite în mod trecător de tratate sau alte titluri de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a unor împrejurări politice, ele sânt primejduite în orice moment. Constituția noastră e o lege pozitivă internă care n-are a face nimic nici cu dreptul ginților, nici cu tractatele dintre puteri, așadar nici cu Tractatul de la Berlin. Dar precum Constituțiunea esclude o cesiune de teritoriu, tot așa ea esclude o anexiune si mai cu seamă o anexiune complicată, care cere pentru Dobrogea o organizațiune specială. Dar cine e în drept de a legifera principiul unei organizări speciale pentru o parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cutărui sistem, iar ceilalți altui sistem? Camera ordinară? Prevede oare Constituția ca o Cameră aleasă în împrejurări normale să decidă asemenea cestiuni? E aproape de mintea omului că, națiunea română fiind chemată a se rosti în niște cestiuni cari-i ating Constituțiunea, răspunsul nu-l poate da decât un corp care ar avea puterea de a o modifica, de va voi. Se poate prea bine ca Constituanta să nu admită nimic din stipulațiunile Tratatului de la Berlin, se poate să admită pe unele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă nu credem că sîntem deja atât de departe. Noi un credem că M. S. Vodă Carol I se va lăsa a fi condus de consilierii lui actuali până a nu-și ținea seamă de jurământul lui de a păzi Constituțiunea și integritatea teritoriului românesc. Țara întreagă are jurământul lui, și numai țara întreagă, iar nu o mână de oameni, îl poate deslega. [6 septembrie 1878] [""ROMÎNUL" ÎN NUMĂRUL DE VINERI... "] "Romînul" în numărul de vineri 1 septemvrie începe prin a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Presa" a admis autoritatea acestui eminent jurisconsult, să ne referim din nou la dînsul: În Dreptul internaționale codificat Bluntschli zice: "Art. 706. Când o parte de teritoriu este cedată printr-un tratat de pace, această cesiune este valabilă în dreptul internațional chiar dacă constituțiunea statului care cedează ar interzice acest act". Dar se va zice că aceasta privește dreptul internațional și nu răspunde direct la dorința opozițiunii. Să dăm dar "Presei" răspunsul otărîtor ce cere Bluntschli, în Teoria generală a stalului zice: .. Astăzi teritoriul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răspunsul otărîtor ce cere Bluntschli, în Teoria generală a stalului zice: .. Astăzi teritoriul e zis inalienabil și indivizibil: nu poate fi alienat decât printr-un mod escepțional și în formele dreptului public, în virtutea unei legi. Și, ca comentariu, Bluntschli adauge: "Constituțiunea prusiană de la 1850, care stabilește inalienabilitatea teritoriului, otărăște la art. 2 că limitele teritoriului nu pot fi schimbate decât printr-o anume lege". Iacă un autor, și un autor de o autoritate universale, care susține întocmai teza noastră. Așteptăm acum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
autor, și un autor de o autoritate universale, care susține întocmai teza noastră. Așteptăm acum de la "Presa" să-și ție cuvântul măcar o dată în esistența ei. Ca să ajungă la această eroică deciziune, o rugăm să puie alături art. 2 al Constituțiunii prusiane cu art. 2 al Constituțiunii române și să-și aducă apoi aminte [că] acest articol n-a oprit de loc pe Prusia de a-și modifica de mai multe ori fruntariele fără să convoce pentru aceasta o Constituantă. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
autoritate universale, care susține întocmai teza noastră. Așteptăm acum de la "Presa" să-și ție cuvântul măcar o dată în esistența ei. Ca să ajungă la această eroică deciziune, o rugăm să puie alături art. 2 al Constituțiunii prusiane cu art. 2 al Constituțiunii române și să-și aducă apoi aminte [că] acest articol n-a oprit de loc pe Prusia de a-și modifica de mai multe ori fruntariele fără să convoce pentru aceasta o Constituantă. În privirea dreptului internațional codificat renunțăm de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca, atât pentru soluțiunea definitivă a cestiunii Dobrogei, cât și pentru celelalte cestiuni ce rezultă din Tratatul de la Berlin să convoace cel mult în cursul sesiunii viitoare ordinare de trei luni o Adunare constituantă de revizuire, conform art. 129 din Constituțiune. E prea adevărat cumcă moțiunea aceasta cuprinde în sine capitulația liberalilor în privirea dreptului ce îl pretindeau pentru Camerele lor, că pot ceda, lua, face și desface toate celea după plac. "Romînul" a rămas pe jos cu citațiile sale false
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ținuturi întregi, cu toate. sofismele și mofturile ce le toca zilnic de luni întregi încoace. {EminescuOpX 128} Adevărul, ca totdauna, a pătruns încet, dar a pătruns. Cestiuni cari ating atât de mult viața de stat a României, care-i modifică Constituțiunea, care-i schimbă condițiile de existență, nu pot fi rezolvate decât consultîndu-se din nou nația și întrebînd-o de primește sau nu primește stipulațiunile Tratatului de la Berlin; de vreme ce toate cestiunile acestea nici nu erau cunoscute nației pe timpul alegerei actualelor Camere, de vreme ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a îmbunătăți soarta sătenilor noștri; și cu toate astea, în pasajul care precede, începînd de la cuvintele "nu știți că orice lege relativă la veniturile și cheltuielile statului... ", ideea autorului nu ni se pare lămurită. Daca autorul voiește să zică că Constituțiunea dă, în Adunarea Deputaților, preponderanță burgeziei și sătenilor și că aceste elemente din nenorocire nefiind încă destul de dezvoltate la noi, influența pe care legea le-o atribuie se exercită nu de ele, ci de o categorie de oameni care se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de o categorie de oameni care se prefac, pentru interesul deputăției, că sânt protectori ai burgeziei și ai sătenilor; dar care, în realitate, nu înțeleg interesele și nu simt trebuințele acestora și nu știu prin urmare să îndeplinească rolul ce Constituțiunea atribuie burgheziei și sătenilor în mecanismul nostru constituțional; daca aceasta este ideea autorului, atunci ideea este esactă și acest fapt constituie un rău pe care sîntem datori să-l constatăm. Dacă însă ideea autorului este, după cum s-ar părea din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avem nimic de căutat înapoi. În țara noastră nu există legitimiști, nici orleaniști, sau imperialiști sau clericali; nu avem o nobleță, nici privilegiuri de reconstituit. De asemenea, nu avem republică de răsturnat, nici monarhie de restabilit. Posedăm din fericire o Constituțiune și o dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primul București al "Romînului" de la 23 călindar (4 făurar). Esistența Camerelor actuale, se scurtează din ce în ce mai mult prin necesitatea de a ajunge la alegerea și convocarea Camerelor de revizuire. Propunerea de declarațiune că e trebuința a se revizui art. 7 din Constituțiune este și depusă de guvern de mai multe zile pe biuroul Corpurilor legiuitoare; în curând va trebui a se face întîia citire și apoi, dacă propunerea va fi adoptată, în 30 zile Camerele vor înceta fatalmente de a mai esista
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în comitetul delegaților s-au produs două opiniuni, una a majorității, cerând declarațiunea fără motive, cealaltă a minorității (Vernescu și Codrescu), propunând declarațiunea motivată. Declarațiunea majorității, cea propusă de d. Carp, e astfel formulată: Având în vedere art. 129 din Constituțiune, Camera, uzând de dreptul ce-i acordă acest articol, declară: că este trebuință a se supune revizuirii dispozițiunile art. 7 din Constituțiune. Declarațiunea motivată a minorității se poate vedea în darea de seamă asupra ședinței de ieri. * Ne-am esprimat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
declarațiunea motivată. Declarațiunea majorității, cea propusă de d. Carp, e astfel formulată: Având în vedere art. 129 din Constituțiune, Camera, uzând de dreptul ce-i acordă acest articol, declară: că este trebuință a se supune revizuirii dispozițiunile art. 7 din Constituțiune. Declarațiunea motivată a minorității se poate vedea în darea de seamă asupra ședinței de ieri. * Ne-am esprimat deja opinia în privirea aceasta, relatând pe scurt și întrucît se cuvenea cele întîmplate în ședințele secrete ale amânduror Adunărilor întrunite. Propunerea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de insinuațiuni pentru care nu găsim cuvânt destul de aspru ca să le calificăm. "Romînul" amenință că conservatorii ar lua guvernul în condițiunile cele mai favorabile pentru scopurile lor de întindere a unei reacțiuni teroriste în toată țara și de modificare a Constituțiunii pe bazele faimoasei petițiuni de la Iași. Aceste condițiuni ar fi cu atât mai favorabile cu cât țara ar fi în pericol de a fi absorbită de vecini, iar liberalii, din patriotism, s-ar abține de la alegeri. "Romînul" uită însă un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai rea, de aceea n-am voi să mai vedem invocîndu-se probabilitatea că Europa ar voi ceea ce ne place nonă a crede că voiește. Declarațiunea propusă de d. V. Boierescu e de sine stătătoare și recomandă revizuirea următoarelor articole din Constituțiune: Art. 1, pentru a se înlocui numele Principatele-Unite cu cel oficial și recunoscut de "Romînia" și pentru a se trece în legea fundamentală întinderea actuală a teritoriului statului. Art. 2, privitor la rectificările de fruntarii, pentru că-n privirea aceasta s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
M. Sa Domnitorul, adică dreptul pentru Cameră de a, face chiar instrucțiunea procesului miniștrilor, n-a fost aprobată nici chiar de minoritatea violentă și ultrarevoluționară a Camerei franceze - căci iată concluziunile raportului d-lui Brisson. Art. 1. Conform arf.... din Constituțiune, Camera deputaților dă în judecată înaintea Senatului pe membrii ministerului din 16 mai 1877, prezidat de d. duce de Broglie, și ai ministerului din 23 noiemvrie 1877, prezidat de d. de Rochebouct. Art. 2. Trei comisari, luați din sânul Camerei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și mai marii lor din Franța au rămas mai pe jos decât ei. Este adevărat că Franța este o republică, că în capul ei se află un simplu advocat, d. I. Grevy, pe când România este o monarhie înzestrată cu o Constituțiune a cărei pază este încredințată jurământului și onoarei unui principe dintr-o veche și strălucită viță. Se vede însă că advocații au și ei pe ici pe colo meritul lor și ca nu trebuie desprețuiți. [6 martie 1879] TEATRU ROMÎNESC
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce pretind a se numi conservatori și cari nu sânt decât reacționari. Dar faptele vorbesc îndestul. Reacțiunea s-a năpustit la aproape șapte ani asupra țării. Vă aduceți aminte cum a lucrat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și politice. Iacă cine sânt cei ce pretind a se numi conservatori și cari nu sânt decât reacționari. Dar faptele vorbesc îndestul. Reacțiunea s-a năpustit la aproape șapte ani asupra țării. Vă aduceți aminte cum a lucrat. A înlăturat Constituțiunea, pactul nostru fundamental, și a falsificat reprezentațiunea națională, numindu-și mai în toate județele deputați cu forța. Excesele ei în alegeri au mers până la vărsări de sânge. Nici una din libertățile publice n-a fost respectată de dînsa: libertatea individuală, libertatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezvoltat soluțiunea mea până aici, tot rămâne art. 8 în Codicele civil; tot rămâne proprietatea rurală, cea mare și mai cu seamă cea mică, amenințată. Ei bine, eu cer ca art. 8 din Codicele civil, modificîndu-se, să se introducă în Constituțiune. Dacă-l modificăm și-l lăsam tot în Codicele civil, poate să fie în urmă remodificat de o altă Cameră ordinară, și atunci evreii iar vor putea să par vină în masă la cetățenie prin simpla opțiune. Eu cer dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de luat căreia eu unul [ 1 ]i dau o mare însemnătate. Comunele noastre rurale sânt esploatate într-un mod nedemn mai cu seama de cîrcumari străini. Nu mai zic evrei, căci din momentul ce se va modifica art. 7 din Constituțiune, nu va mai fi vorba de evrei ci de străini, de orice religiune. Ei bine, pentru ca să punem pe cât se poate capăt acestei esploatări a poporațiunilor rurale, am putea adopta ―nu negreșit prin Constituțiune, ci printr-o lege specială - o măsură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]