1,368 matches
-
146 lit. e), atât timp cât neconstituționalitatea invocată se identifică chiar cu obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative. De altfel, asupra constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 Curtea Constituțională s-a pronunțat cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
de către instanțele judecătorești atunci cand legiuitorul nu a adoptat legi prin care să se procedeze la detalierea reglementării constituționale. Adoptarea de către legiuitor a unor asemenea legi este, de regulă, necesară, dar absența lor nu poate împiedica aplicarea imediată a voinței legiuitorului constituant. În plus, există situații când este evident că în aplicarea reglementărilor constituționale nici nu se impune adoptarea de legi. Acesta este, de exemplu, cazul art. 51 din Constituție ("Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."), cel al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128365_a_129694]
-
prevăd că "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice". Textul constituțional îl îndreptățește pe Președinte să utilizeze mijloace constituționale pentru a se asigura respectarea Constituției și o bună funcționare a autorităților publice. De aceea constituantul a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, precizând că " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Așa fiind, rămâne de analizat dacă Președintele realizează medierea prin intermediul Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
în conflict. Se susține că, întrucât autorul sesizării își legitimează cererea pe dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice", se impune a evidenția că legiuitorul constituant a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, prevăzând că, " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Or, în cauza de față, Președintele nu a efectuat nicio mediere prealabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
că "prin reglementarea în Legea fundamentală a accesului liber la justiție au fost avute în vedere instanțele de drept comun. Atunci când a dorit să prevadă că unele litigii trebuie soluționate de anumite instanțe, în speță de cele de contencios administrativ, constituantul a consacrat acestui drept un text distinct, respectiv, art. 48". Potrivit opiniei președintelui Camerei Deputaților, dispoziția cuprinsă la art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990 reprezintă o limitare a dreptului persoanei de a se adresa instanței de contencios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142946_a_144275]
-
trebuie să aibă convingerea că soluționarea acțiunii sale va fi realizată de o instanță independența și imparțială. Chiar și aparentă unei eventuale ingerințe trebuie eliminată. De altfel, instituind o structură nouă, Consiliul Superior al Magistraturii, plasată în interiorul autorității judecătorești, legiuitorul constituant a urmărit în fapt înființarea unui organism care să se interpună între puterea executivă și cea judecătorească, în scopul fundamental al asigurării independenței justiției. Atât în Constituție, cât și în legea de organizare judecătorească sunt prevăzute drepturi, dar și obligații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
În aceste condiții credem că este evident, așa cum subliniam și în opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente în care sunt incluși și președinții Camerelor, ceea ce, după părerea noastră, Camera Deputaților a și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea unor texte din Constituția României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național din 8 decembrie 1991. ... (2) Inițiativa privind revizuirea Constituției aparține parlamentarilor, în condițiile art. 146 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142928_a_144257]
-
Curtea reține că, prin Decizia nr. 339 din 18 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, a constatat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
putea susține, fără putință de tăgadă, că sintagma "înainte de promulgarea acestora" (a legilor - s.n.) interzice de plano formularea unor obiecțiuni de constituționalitate după promulgarea legilor. Susținerea este în concordanță cu litera și spiritul textului constituțional, numai că, la redactarea textului, Constituanta a avut în vedere desfășurarea procesului legislativ în toate etapele și cu respectarea întocmai a procedurilor constituționale. În speța de față, legea a fost trimisă spre promulgare Președintelui României înainte de expirarea termenului înăuntrul căruia puteau fi formulate obiecțiuni din partea subiectelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225046_a_226375]
-
în vigoare. NOTĂ Desăvârșirea statului național unitar a impus adoptarea unei noi Constituții, avînd în vedere și faptul că Sfatul Țării din Chișinău și Marea Adunare Națională de la Albă Iulia ceruseră, în Declarația, respectiv Rezoluția de unire, convocarea unei Adunări Constituante alese prin vot universal. În aceste condiții, Decretul Regal de convocare a Parlamentului bicameral rezultat din alegerile din anul 1922 declară constituante noile Adunări alese. Proiectul de Constituție a fost elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Chișinău și Marea Adunare Națională de la Albă Iulia ceruseră, în Declarația, respectiv Rezoluția de unire, convocarea unei Adunări Constituante alese prin vot universal. În aceste condiții, Decretul Regal de convocare a Parlamentului bicameral rezultat din alegerile din anul 1922 declară constituante noile Adunări alese. Proiectul de Constituție a fost elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu), partid majoritar în Camere. Partidele de opoziție, în special Partidul Național Român (condus de Iuliu Maniu) și Partidul Țărănesc (condus de Ion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu), partid majoritar în Camere. Partidele de opoziție, în special Partidul Național Român (condus de Iuliu Maniu) și Partidul Țărănesc (condus de Ion Mihalache) au declarat că nu recunosc caracterul de Constituanta al Parlamentului și consideră nul și neavenit proiectul Constituției, datorită încălcărilor procedurilor constituționale de revizuire stabilite de Constituția din 1866. Constituția a fost adoptată de Adunarea Națională Constituanta a Deputaților în ședința din 26 martie 1923 cu majoritate de 247
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Țărănesc (condus de Ion Mihalache) au declarat că nu recunosc caracterul de Constituanta al Parlamentului și consideră nul și neavenit proiectul Constituției, datorită încălcărilor procedurilor constituționale de revizuire stabilite de Constituția din 1866. Constituția a fost adoptată de Adunarea Națională Constituanta a Deputaților în ședința din 26 martie 1923 cu majoritate de 247 voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri din totalul de 369 deputați, situație certificata de Președintele Adunării Deputaților, M. G. Orleanu, si de secretarul D. Iuca, si de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
în ședința din 26 martie 1923 cu majoritate de 247 voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri din totalul de 369 deputați, situație certificata de Președintele Adunării Deputaților, M. G. Orleanu, si de secretarul D. Iuca, si de Adunarea Națională Constituanta a Senatului în ședința din 27 martie 1923 cu majoritate de 137 voturi pentru, 2 contra și 2 abțineri din totalul de 194 de senatori, situație certificata de Președintele Senatului, M. Pherekyde, si de secretarul I. N. Cosoiu. Constituția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
votate de Adunările Naționale, semnat de Președintele Consiliului de Miniștri, Ion I. C. Brătianu, si de 14 miniștri; ... b) Cuvântul M. S. Regelui Ferdinand I din ziua de 28 martie 1923 la primirea Raportului pentru sancționarea Constituției votate de Adunările Naționale Constituante. ... Constituția a intrat în vigoare la data sancționării, adică 28 martie 1923. Ea abroga implicit Constituția din 1866 cu modificările ulterioare, cu excepția Decretelor-Lege nr. 3902/1918, 2085/1919 și 3464/1919, care modificaseră implicit fosta Constituție și care sînt ratificate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
din Legea administrației publice locale este constituțională, deoarece "respectarea principiului autonomiei în activitatea consiliului local și, respectiv, a primarului, trebuie să asigure în același timp compatibilitatea acțiunilor acestora, ca expresie a îndeplinirii atribuțiilor legale și constituționale. Tocmai de aceea legiuitorul constituant a reglementat în art. 120 alin. (2) că funcționarea consiliilor locale și a primăriilor, ca autorități administrativ-teritoriale, se realizează în condițiile legii". În legătură cu critică referitoare la necorelarea prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea administrației publice locale cu cele cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134813_a_136142]
-
din Constituție reglementează anumite instituții care trebuie să se regăsească în administrația publică locală, în conformitate cu principiile constituționale înscrise în art. 1 alin. (3) și art. 119, "aceasta nu înseamnă că Parlamentul nu poate înființa prin lege structuri pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere la momentul respectiv și pe care nu le interzice în mod expres". Președintele Camerei Deputaților mai arată că, de altfel, "potrivit art. 72 alin. (3) lit. o) din Constituție, Parlamentul reglementează prin lege organică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134813_a_136142]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145-148 din lege, în raport cu art. 120 și 121 din Constituție, se apreciază că și aceasta este neîntemeiată. În concepția Guvernului, Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate înființa prin lege structuri pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere și pe care Constituția nu le interzice în mod expres. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, comisia județeană consultativă este "un organism care, prin calitatea persoanelor care pot fi invitate la lucrările sale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134813_a_136142]
-
speciale care să reglementeze organizarea și funcționarea camerelor, cuprinse în legi, iar nu în regulamente. Guvernul apreciază că, prin stabilirea expresă la nivelul legii fundamentale a actului prin care trebuie aprobate regulile de organizare și funcționare ale fiecărei Camere, legiuitorul constituant a reglementat practic că aceste reguli trebuie incluse numai în cadrul regulamentelor și că nimic altceva nu poate face obiectul acestora. 3. Până la data întocmirii prezentului raport, Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
poată avea ca obiect, în cazul analizat, crearea sau sporirea unei cheltuieli publice. Ceea ce România trebuie să respecte sunt obligațiile asumate prin tratatul de aderare și tratatele constitutive, respectiv evitarea creșterii deficitului bugetar. 3.4. De altfel, acolo unde legiuitorul constituant a dorit să limiteze dreptul parlamentarilor de a formula amendamente care să determine crearea sau sporirea unei cheltuieli publice a prevăzut-o în mod expres chiar în corpul Constituției. Cu titlu exemplificativ, menționăm Constituția Franței, care, la art. 40, prevede
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
care operează în virtutea legii, prin simpla înaintare a acțiunii către instanța de contencios administrativ". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că prevederile normative contestate nu contravin Legii fundamentale, având în vedere concepția legiuitorului constituant, astfel cum este reflectată de art. 123 alin. (5) teza a doua din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216591_a_217920]
-
unei organizații sindicale, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 , Curtea constată că și aceasta se încadrează în condițiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituție. Stabilirea numărului minim de membri constituanți se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Cu privire la reglementările internaționale invocate de autorul excepției, Curtea reține că acestea prevăd dreptul lucrătorilor și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157719_a_159048]
-
punctul de vedere exprimat inițial. 5. Prin stabilirea unei competențe speciale în sarcina curților de apel nu au fost încălcate prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție, întrucât, potrivit acestui text constituțional, competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege. Legiuitorul constituant ori de câte ori se referă la noțiunea de lege are în vedere legea ordinară, al cărei domeniu poate face și obiectul ordonanțelor simple. Guvernul apreciază totuși că dispozițiile art. 8 alin. (1) din ordonanță criticată încalcă prevederile art. 21 din Constituție, întrucat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
pentru declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 . 3. Cu privire la susținerea că Guvernul a fost abilitat să emită acte normative cu caracter general și impersonal, în timp ce ordonanță adoptată are un evident caracter individual, Curtea observa următoarele: De principiu, legiuitorul constituant nu a limitat posibilitatea Parlamentului de a adopta exclusiv legi cu caracter general, stabilind în "Secțiunea a 3-a - Legiferarea", la art. 72, categoriile de legi, si anume: "Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare", iar la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]