977 matches
-
că actorii acționează față de obiectele sociale (fenomene, procese, alți actori) în baza semnificației percepute a acestora. Exemplul statelor A, B și C ilustrează și acest principiu. La prima lectură, el pare un principiu evident al lumii sociale. Rămâne însă meritul constructivismului de a-l fi sesizat, definit și a fi făcut conexiunea cu lumea internațională, ca spațiu social. Este un principiu exemplificat de-a lungul istoriei internaționale în momentele de schimbare majoră și rapidă sau atunci când sunt analizate perioade îndelungate de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
codificări” a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că realitatea socială există doar dacă există conștientizarea ei la nivelul percepțiilor umane colective și dacă ea este depozitată, gândită și comunicată prin limbaj. Pornind de premisele sus-amintite, constructivismul statuează că sistemul internațional, ca parte a realității sociale, „construiește” actorii, contribuie la constituirea lor și la modul în care ei se autodefinesc. În egală măsură, sistemul internațional este „construit”, „constituit” și reconstituit prin fiecare interacțiune dintre actorii sistemului. Cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ei se autodefinesc. În egală măsură, sistemul internațional este „construit”, „constituit” și reconstituit prin fiecare interacțiune dintre actorii sistemului. Cu alte cuvinte, în termenii clasicei dileme a științelor sociale - care se întreabă dacă structura determină agenții sau agenții determină structura -, constructivismul este una din încercările solide de a rezolva dilema prin afirmarea modalităților sociale complexe și continue prin care agenții și structurile sociale se construiesc reciproc. Sistemul internațional este rezultatul agregat al interacțiunilor actorilor internaționali. Orice interacțiune îl reafirmă sau îl
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de sporire în comun a capacităților de asigurare a unei securități „construite” altfel. După cum reiese implicit din rezumarea argumentului lui Wendt, una din direcțiile de cercetare bogat reprezentate de autori constructiviști, în ultimii ani, este cea a studiilor de securitate. Constructivismul propune regândirea conceptului de securitate, schimbându-i subiectul de referință (individ, umanitate, ecosistem) și accentuând rolul proceselor de construire a identității proprii și atribuire a identității celorlalți actori în determinarea interesului național și modelarea politicii externe a statelor. Teoria constructivistă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
construcția suveranității, identitatea instituțiilor internaționale precum ONU, NATO, UE, FMI, rolul rețelelor transnaționale militante în constituirea lumii internaționale contemporane ș.a. Se cuvine poate, acum, să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre cele mai viguroase critici la adresa constructivismului este eclectismul lui metodologic - care include metode cantiative, calitative, pozitiviste, post-pozitiviste sau combinarea lor sui generis -, în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre cele mai viguroase critici la adresa constructivismului este eclectismul lui metodologic - care include metode cantiative, calitative, pozitiviste, post-pozitiviste sau combinarea lor sui generis -, în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani - sau poate tocmai datorită popularității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani - sau poate tocmai datorită popularității sale -, constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o cale de mijloc, celebra via media între neorealism și neoliberalism, pozitivism și post-pozitivism, materialism și idealism, îl face să fie o construcție teoretică șubredă, mozaicată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
proprie unui nou curent de gândire. În același context, adepții radicali ai fiecăreia dintre pozițiile menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în relațiile internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în relațiile internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în relațiile internaționale. O altă critică, amintită succint anterior, este diversitatea metodologică excesivă. Tocmai pentru că este o poziție meta-teoretică laxă, constructivismul poate fi afiliat, în funcție de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în relațiile internaționale. O altă critică, amintită succint anterior, este diversitatea metodologică excesivă. Tocmai pentru că este o poziție meta-teoretică laxă, constructivismul poate fi afiliat, în funcție de metodologia aleasă de un cercetător sau altul, diferitelor școli de gândire deja existente, fapt care nu contribuie, desigur, la întărirea identității și contribuției sale distincte la dezvoltarea disciplinei. Adler consideră că adevăratul impact al constructivismului asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
laxă, constructivismul poate fi afiliat, în funcție de metodologia aleasă de un cercetător sau altul, diferitelor școli de gândire deja existente, fapt care nu contribuie, desigur, la întărirea identității și contribuției sale distincte la dezvoltarea disciplinei. Adler consideră că adevăratul impact al constructivismului asupra domeniului relațiilor internaționale se va judeca în primul rând în funcție de gradul în care adepții lui vor reuși să constituie o bază metodologică proprie, solidă și coerentă (Adler, 2002). În categoria criticilor se situează și autorii care consideră că abordarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constructiviste a relațiilor internaționale fiind încă într-un stadiu incipient. Completarea acestei critici subliniază nevoia de a crește cantitativ și calitativ numărul cercetărilor care tratează implicațiile teoriei constructiviste pentru practicile internaționale și pentru transformarea acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de „produs social” al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând în afara interacțiunii umane, ci este un construct social validat și revalidat prin „reificarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revalidat prin „reificarea” lui, prin prezentarea lui ca dat obiectiv. Ceea ce considerăm a fi realitatea internațională este produsul percepțiilor și identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale actorilor de astăzi. Constructivismul nu vine să afirme că lumea este mai bună sau mai rea, sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Adams, James (2002), „Virtual Defense”, Foreign Affairs, 80 (3), mai/iunie. Adler, Emanuel (1998), „Seeds of Peaceful Change: the OSCE’s Security Community-Building Model”, în Emanuel Adler și Michael Barnett (eds.), Security Communities, Cambridge University Press, Cambridge. Adler, Emanuel (2002), „Constructivism and International Relations”, în Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth A. Simmons (eds.), Handbook of International Relations, Sage Publications, Londra. Adler, Emanuel, Barnett, Michael (1998), „A Framework for the Study of Security Communities”, în Emanuel Adler și Michael Barnett (eds.), Security
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Griffiths, „Teoria societății internaționale”, în Martin Griffiths, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Ziua, București, 2003; Richard Little, „The English School’s Contribution to the Study of International Relations”, European Journal of International Relations, 6 (3), 2000; Christian Reus-Smit, „Imagining Society: Constructivism and the English School”, British Journal of Politics and International Relations, 4 (3), octombrie 2002. ∗ În redactarea acestui capitol și a celor dedicate securității, am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păcate, științele sociale par să nu reușească performanța de a fi la fel de sistematice ca și științele exacte nici la capitolul terminologie. În relațiile internaționale, realismul, raționalismul, teoria critică și postmodernismul sunt câțiva dintre termenii care generează confuzii similare. De altfel, constructivismul este și o școală teoretică în alte științe sociale. Pentru alte amănunte, vezi capitolele din acest volum dedicate extinderii conceptului de „securitate” sau comunităților de securitate. În afară de titlurile deja citate, vezi, de exemplu, și: Jeffrey Checkel, „The Constructivist Turn in
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitolele din acest volum dedicate extinderii conceptului de „securitate” sau comunităților de securitate. În afară de titlurile deja citate, vezi, de exemplu, și: Jeffrey Checkel, „The Constructivist Turn in International Relations Theory”, World Politics, 50 (2), 1998; Stefano Guzzini, „A Reconstruction of Constructivism in International Relations”, European Journal of International Relations, 6 (2), 2000; Ted Hopf, „The Promise of Constructivism în International Relations Theory”, International Security, 23 (1), 1998; Nicholas Onuf, „Constructivism: A User’s Manual”, în Vendulka Kubalkova, Nicholas Onuf, Paul Kowert
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vezi, de exemplu, și: Jeffrey Checkel, „The Constructivist Turn in International Relations Theory”, World Politics, 50 (2), 1998; Stefano Guzzini, „A Reconstruction of Constructivism in International Relations”, European Journal of International Relations, 6 (2), 2000; Ted Hopf, „The Promise of Constructivism în International Relations Theory”, International Security, 23 (1), 1998; Nicholas Onuf, „Constructivism: A User’s Manual”, în Vendulka Kubalkova, Nicholas Onuf, Paul Kowert, International Relations in a Constructed World, M.E. Sharpe, Armonk, NY, 1998. Problematica regândirii de gen a relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Theory”, World Politics, 50 (2), 1998; Stefano Guzzini, „A Reconstruction of Constructivism in International Relations”, European Journal of International Relations, 6 (2), 2000; Ted Hopf, „The Promise of Constructivism în International Relations Theory”, International Security, 23 (1), 1998; Nicholas Onuf, „Constructivism: A User’s Manual”, în Vendulka Kubalkova, Nicholas Onuf, Paul Kowert, International Relations in a Constructed World, M.E. Sharpe, Armonk, NY, 1998. Problematica regândirii de gen a relațiilor internaționale a crescut în amploare în ultimul deceniu, astfel încât astăzi nici o temeinică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un adept convins al purismului și constructivismului. Pentru constructiviști, forma ideală a unui obiect era cea care se dovedea cea mai eficientă; detaliile decorative erau interzise, considerându-se că ele doar diminuează frumusețea pură a designului funcțional. Proiectarea În acest spirit a unei case ar fi Început
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și director al teatrului din Găești, instructor de teatru în colonia de petroliști Valea Caselor, bibliotecar în Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. Publică volumele Negativismul tinerei generații (1934), Considerații asupra actului de cultură românesc (1936), Claudia Millian (1938), Noua spiritualitate românească (Constructivismul) (1942). Capitole dintr-un studiu asupra lui Camil Petrescu îi apar în „Argeș” și în volumul Tinerețea lui Camil Petrescu (1971). I. a abandonat repede încercările și proiectele literare (poezie, traduceri din Baudelaire, romanele Omul care face dragoste cu moartea
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
Petrescu (1971). I. a abandonat repede încercările și proiectele literare (poezie, traduceri din Baudelaire, romanele Omul care face dragoste cu moartea, Sex appeal), pentru a se dedica eseului și criticii culturale. Negativismul tinerei generații și urmarea lui, Noua spiritualitate românească ( Constructivismul) (din care a finalizat doar un fragment), propun, la un mod rechizitorial și cinic, o revizuire a ierarhiei valorilor clasice ori contemporane, multe dintre ele fiind văzute ca piedici în afirmarea unei noi spiritualități. Prin prisma autenticității date de experiență
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
literară, Claudia Millian (1938) și Tinerețea lui Camil Petrescu, aceasta din urmă fiind o bună introducere în opera scriitorului. SCRIERI: Negativismul tinerei generații, București, 1934; Considerații asupra actului de cultură românesc, București, 1936; Claudia Millian, București, 1938; Noua spiritualitate românească (Constructivismul), Pitești, 1942; Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; George, Sfârșitul, I, 188-193; Nițescu, Repere, 194-197; Popa, Dicț. lit. (1977), 273; Al. Raicu, Mihail Ilovici, RL, 1983, 7; Vlaicu Bârna, Între
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
de patos. Germanității îi sunt dedicate două cărți: Thomas Mann (1965) și Hegel și arta (1980), amândouă construite din perspectiva unui autor „luminist prin formație, raționalist prin atașament”, dispus să rețină de la cel dintâi limpezimea tenebrelor traversate, iar de la celălalt, constructivismul „grandios, logic și istoric, teribila și terifianta măreție”. Alte patru cărți au drept obiect spațiul culturii ruse: Dostoievski. „Tragedia subteranei” (1968), Romanul unui oraș. Petersburg-Petrograd-Leningrad (1972), Poveste cu doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi (1977) și Romanul unei drame: Lev Tolstoi
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]