1,579 matches
-
distanță discretă. Expoziția continuă cu omniprezentele materii ale vieții sub comunism, În speță fierul (sau oțelul), cimentul și țigaretele. Este și o Încurcăleală de sîrmă ghimpată În mijlocul podelei. Wakefield pășește cu grijă În jurul ei. Un panou, acoperit cu un text constructivist de culoare neagră este proțăpit alături, spunînd cam așa: Cortina de Fier era făcută din sîrmă ghimpată, sîrma ghimpată a frontierelor, a lagărelor, a fabricilor. Fierul, produsul eroicilor muncitori, era mana stalinistă. Ni se spunea la școală că În Raiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
critic din posteritate și un trio desprins din însăși contemporaneitate mișcării avangardiste: o jumătate a clasei-scenă aparținea străzii în care un pictor cubist, un poet expresionist și un ziarist al curentului dadaist (și proiectul grupei a ocolit prezența unui arhitect constructivist, „răpit” de o altă echipă) s-au întâlnit în mod bizar, ajungând să își împărtășească unul altuia principiile fondatoare, să-și recunoască asemănările etc.; un alt colț al sălii de clasă aparținea criticului care - în timp ce actorii amuțeau între două „acte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un adept convins al purismului și constructivismului. Pentru constructiviști, forma ideală a unui obiect era cea care se dovedea cea mai eficientă; detaliile decorative erau interzise, considerându-se că ele doar diminuează frumusețea pură a designului funcțional. Proiectarea În acest spirit a unei case ar fi Început din interior
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și-a Început influentul atac asupra utilizării iraționale a insecticidelor punând o Întrebare simplă, dar esențială: „Unde au dispărut cântecele păsărelelor?”. Jane Jacobs, The Death and Life of Great Americans Cities, Vintage Books, New York, 1961, p. 15. Ibid., p. 376. Constructivistul timpuriu Le Corbusier nu ar fi respins această părere ca principiu, Însă, În practică, era Întotdeauna foarte preocupat de proprietățile sculpturale ale proiectelor de orașe sau de clădiri - ceea ce uneori dădea rezultate nemaipomenite, ca În cazul capelei Notre-Dame-du-Haut, Ronchamp. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
A.S. Constantin și A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. Fullan, M. (1998), Change Forces. Probing the Depths of Educational Reform, The Falmer Press, Londra. Gagnon Jr., George W. ; Collay, Michelle (2001), Designing for Learning - Six Elements in Constructivist Classrooms, Crowin Press, Inc., Thousand Oaks. Gamble, T.K.; Gamble, M. (1993), Communication Works, McGraw-Hill, New York. Garfinkel, H. (1992), Studies in Ethnomethodology, Polity Press, Cambridge. Gelder, M.; Gath, D.; Mayou, R. (1994), Tratat de psihiatrie, Oxford, editat de Asociația Psihiatrilor Liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe fundații filosofice cu totul diferite. Cea dintâi se bazează pe o interpretare evoluționistă a tuturor fenomenelor culturale și spirituale și pe o sondare a limitelor puterilor rațiunii umane. Cea de-a doua se bazează pe ceea ce am numi raționalism ,,constructivist", o concepție care duce la tratarea tuturor fenomenelor culturale ca fiind produsul unei proiectări deliberate și pe convingerea că este atât posibil, cât și dezirabil să reconstruiești toate instituțiile conform unui plan preconceput", Adrian Paul Iliescu-co., Filosofia socială a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
et les groupes sociaux s’articulent au milieu et agissent en fonction de leurs représentations sociales. Nous devrons invoquer plusieurs recherches et élaborations théoriques qui puissent illustrer cette option. Sous l’influence de l’interactionnisme et du situationnisme, de la théorie constructiviste ou de l’École de Chicago (l’École de l’anthropologie culturelle) une nouvelle perspective dans l’approche de la personnalité est née: la consistance de celle-ci, sa spécificité sont le résultat des relations interpersonnelles où l’individu est placé, de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dans l’approche de la personnalité est née: la consistance de celle-ci, sa spécificité sont le résultat des relations interpersonnelles où l’individu est placé, de son milieu social et culturel et des activités dans lesquelles il est impliqué. La conception constructiviste (Hampson, 1982, 1984) sur la formation de la personnalité vient avec son apport spécifique: la personnalité est une «construction» sociale, son essence pouvant être identifiée dans le cadre du déploiement de l’interaction, du processus social qui a lieu entre les
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte „filtre”, biologice sau spirituale, care au influențat „prelucrarea” mea. Indiferent despre ce vorbim, noi o facem întotdeauna despre noi înșine, frazele sunt produsul lumii noastre interne, iar Wittgenstein, în renumitul său Tractatus..., a exprimat-o într-o formă aproape constructivistă: „Dacă eu scriu o carte Lumea, așa cum o găsesc eu, atunci va trebui să relatez și despre corpul meu, să spun care părți/membre se supun voinței mele și care nu...”. Lui Eugen Ionescu îi plăcea să afirme: „Nouă ne
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intrare să fie afectată și denaturată în interiorul cutiei negre de o variabilă imprevizibilă și incontrolabilă, care să-i anuleze efectul sau să i-l pervertească (un exemplu în acest sens pot fi elementele de curriculum ascuns). d) Dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra cunoașterii. Un puternic fundament în dezvoltarea acestei viziuni l-a constituit constructivismul social dezvoltat mai ales în lucrările lui Berger și Luckmann (1966, 1967). Conform perspectivei constructiviste, un loc central în cadrul discursului îl ocupă „sensul”, „înțelesul” (engl., meaning). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acest sens pot fi elementele de curriculum ascuns). d) Dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra cunoașterii. Un puternic fundament în dezvoltarea acestei viziuni l-a constituit constructivismul social dezvoltat mai ales în lucrările lui Berger și Luckmann (1966, 1967). Conform perspectivei constructiviste, un loc central în cadrul discursului îl ocupă „sensul”, „înțelesul” (engl., meaning). Nu spunem că internalizăm diferite sensuri ale realității. Spunem că noi creăm diferite sensuri; așadar, creăm diferite realități. (Binzagr, Manning, în Boje et al., 1996, p. 255) Atât obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau alta, indiferent de încadrarea într-o categorie sau alta, proiectarea integrată a curriculumului și organizarea în consecință a procesului de învățare se centrează pe principiul învățării prin cercetare/investigație și prin descoperire, principiu bazat pe o viziune holistă și constructivistă aupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. Abordarea holistă a procesului curricular implică două aspecte esențiale: 1. Opțiunea pentru o strategie „totală”, completă de planificare a curriculumului, care, la rândul ei, presupune: - un maximum de coordonare între diferitele etape
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
decizie. 2. O anumită înțelegere a copilului, considerat un întreg, o ființă unitară, complexă; de aceea, curriculumul nu trebuie să se adreseze separat unui aspect sau altuia al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa. Perspectiva constructivistă face referire, de asemenea, la două aspecte: - epistemologia constructivistă, care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
întreg, o ființă unitară, complexă; de aceea, curriculumul nu trebuie să se adreseze separat unui aspect sau altuia al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa. Perspectiva constructivistă face referire, de asemenea, la două aspecte: - epistemologia constructivistă, care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent, „prinde formă” odată cu acțiunea de explorare. Cunoașterea „este un
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ale elevilor și cu contextul în care ei trăiesc sunt câteva repere ce ar putea face învățarea mai plăcută și mai eficientă. Temele cross-curriculare propun depășirea manierei clasice de concepere a curriculumului, centrată pe primatul disciplinelor formale, în favoarea unei viziuni constructiviste, care transcende limitele rigide ale obiectelor de studiu. Apariția temelor cross-curriculare are așadar o dublă sursă: evoluțiile specifice teoriei și metodologiei curriculumului și ale teoriilor despre învățare și nevoile exprimate ale societății contemporane față de rezultatele educației. Din acest ultim punct
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
O astfel de integrare a învățării este una dintre caracteristicile definitorii ale inovației curriculare de succes la nivel internațional. (CIDREE, 1998, p. 7) 1.3.1. Abordarea cross-curricularătc "1.3.1. Abordarea cross‑curriculară" Cross-curricularul propune o abordare holistă și constructivistă a procesului curricular, care urmărește, prin stabilirea unor grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, conținuturilor, metodologiei, conceptelor etc., atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematică/integrată a curriculumului. Abordarea cross-curriculară reprezintă o ipostază a abordării
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bine dezvoltate, ele capitalizează interesul natural al elevilor și îi implică pe aceștia în mod direct în activități. (Clarke, Agne, 1997, p. 79) Instruirea tematică oferă o mulțime de oportunități pentru elevi de a se angaja activ într-o abordare constructivistă asupra învățării. Oferă o varietate de oportunități semnificative de învățare, adaptate la nevoile și interesele elevilor. Elevilor li se oferă șansa de a face alegeri importante cu privire la ce învață, precum și la modul cum învață. (Meibach, Fredericks, Rothlein, 2002, p. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sa; - necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate: elevii și profesorii, în primul rând, dar și alți reprezentanți ai comunității locale; - valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învățare: persoane, instituții, povești, întâmplări exemplare, eroi etc.; - promovează o viziune constructivistă asupra învățării, în care elevul deține un rol fundamental, participând activ la proiectarea și derularea propriilor experiențe de învățare; - adresează un spectru larg de teme/probleme, de cele mai multe ori cu „ancore” evidente în viața socială, în competențele, valorile și atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
set de soluții alternative la problema respectivă; b) încercarea de a pune în aplicare soluția selectată sau de a oferi portofoliul de soluții unor persoane/instituții interesate. Modelul instrucțional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă, în cadrul căruia elevii construiesc propria cunoaștere și înțelegere, corelând experiențele de învățare prin care trec cu achizițiile precedente. Ei sunt puși în fața unor probleme insuficient definite, care nu au o soluție evidentă și care, de cele mai multe ori, nu trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
inovativă a experiențelor de învățare. Pedagogia experiențelor de învățare se conturează ca fiind un ansamblu teoretic și metodologic ce valorifică relevanța orientării curriculare centrate pe conținuturi și se situează la intersecția dintre învățarea bazată pe rezultate (outcome-based education) și învățarea constructivistă. 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curricularetc "6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross‑curriculare" Pentru a avea o imagine a succesului implementării și a percepției cadrelor didactice asupra derulării unor proiecte integrate și asupra introducerii temelor cross-curriculare
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea poate deveni astfel doar dacă se situează într-o dezvoltare holistă, constructivistă și integrată. Recomandările de politică educațională își propun să fie repere pentru inițierea unor abordări punctuale, metodologii și proiecte de dezvoltare care să susțină ideile pe care am încercat să le promovăm în această lucrare. 1. Consolidarea unei noi concepții
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
duce la o schimbare structurală. Ranson et al. oferă un model mai complet de dezvoltare structurală. Dar cei trei factori pe care-i rețin tind să fie priviți izolat. Pentru a depăși această limită, Bouchiki (1990) va dezvolta o abordare constructivistă care va fi aplicată în structurarea domeniului micro-informatic la RATP. El refuză separarea contextului de variabilele personale. Contextul are sens doar în raport cu acțiunea salariaților. Acțiunea actorilor este cea care definește contextul; în schimb, contextul delimitează acțiunea actorilor. Avem de-a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Siebert • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elenă Lupu • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian , Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivista, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școală, familia, comunitatea, Mircea Agabrian LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH 1 ARAD Librăria Corina
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
instrumentelor și metodelor de control al progresului; b) cel umanist și personalist, care pune în prim-plan relația formator-format; c) curentul critic, care își propune să redea formării valoarea sa de instrument al unei critici sociale și politice; d) cel constructivist, insistând asupra procesului de învățare. Din unghiul nostru de analiză, ne interesează cu deosebire cel de-al doilea și cel de-al treilea model de abordare a formării. În educația adulților se dovedește deosebit de importantă dimensiunea relațională, cunoașterea personalității celui
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ori pe bună dreptate, dar fără nici un haz să râdă. Totul pentru că firește totul și el însuși este: Răscoala. Totul este ceea ce cineva vrea să fie. PIANISTA: Tu și răscoalele tale care te compostează pe la spate, tu și nebunia ta constructivistă, tu și tu, care unul peste altul nu sunteți nimic, cu toate că de aia probabil aveți dreptate. Omul plin de viață în fața deplinătății muzicale, care sincronizează plin de adâncime viața, formează masele umane cu grijă Arena Unsă cu ulei și carne
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]