264 matches
-
medicală care îl privesc, se dezvoltă constant o abordare a bolnavului prin prisma noțiunii de „client“. Denumirea reflectă intenția de a asculta cu mai mult interes dorințele reale ale pacientului, solicitările și opiniile sale, însă a dus la dezvoltarea unui consumerism medical nerecomandabil, cu atât mai mult cu cât, chiar și în clinicile private, ar trebui să fie dominantă latura profund umană a raportului medic-pacient, și nu aspectele de natură comercială de tipul client -prestator de servicii. Acest obiectiv nu poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pedagogia critică trebuie să devină o metodă teoretică și strategică de descoperire a manierei în care contradicțiile ideologice sunt rezolvate în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of poststructuralism). Însă incomensurabilitatea este și o caracteristică a teoriei critice, ceea ce face ca poststructuralismul și teoria critică să se întâlnească pe „terenul fertil al școlii”. Fatal orientată spre viitor, școala resimte prin senzori specifici apropierea crizelor, dezorientările, devierile 77. Consumerismului capitalist a estompat, până la pierderea semnificației „războinice” și „revoluționare”, lupta de clasă și diferențele dintre clasele sociale. De aceea, în anii ’80, teoria reproducției sociale a fost contestată și catalogată drept simplistă și reducționistă, fiind înlocuită cu teoria rezistenței. În
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru condiția umană. Ele nu pot fi considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman decât
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toate acestea, "teoria globalizării examinează apariția unui sistem cultural global. Ea sugerează că cultura globală este promovată de o serie de dezvoltări sociale și culturale: existența unui sistem mondial de informații prin satelit; apariția unor patternuri globale ale consumului și consumerismului; cultivarea unor stiluri de viață cosmopolite; apariția sportului global, precum Jocurile olimpice, competițiile fotbalistice mondiale și meciurile internaționale de tenis; răspândirea turismului mondial; declinul suveranității statului-națiune; dezvoltarea unui sistem militar global; recunoașterea unei crize ecologice globale; dezvoltarea unor probleme mondiale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
zona le-a cunoscut în acești ultimi ani până la criza economică, modernizarea acestor societăți și rapida lor integrare în economia mondială? În 1989, dar și în anii următori, era imposibil de imaginat circulația infernală pe care o cunoaște Bucureștiul sau consumerismul pe care-l îmbrățișează românii. Cine putea să prevadă că pentru a vizita Sofia sau în București, buletinul de identitate este suficient și că controlul vamal va fi redus la o simplă formalitate? Nu eram însă la fel de optimist în ceea ce privește dezvoltarea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
o societate definită tot prin supermagazin și publicitate, prin automobil și televiziune. Totuși, începând cu ultimele două decenii, un nou „seism” a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern: revoluția consumului a trecut ea însăși printr-o revoluție. S-a instaurat o nouă fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Funcționarea și impactul acesteia asupra existenței constituie obiectul prezentului volum. Sistemul Ford de difuzare a produselor standardizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
el este acel ceva care oferă individului posibilitatea de a se bucura de iresponsabilitate și de superficialitatea jocului. Parcuri de distracții, jocuri video, travestiri electronice ale eului, telerealitate, trash-TV: care-i ponderea reală a „preocupării pentru sens”, comparată cu spirala consumerismului sensului, cu supralicitarea spectacolului de divertisment, cu proliferarea pasiunilor distractive și de animare a sinelui? 4tc "4" Organizarea postfordiană a economieitc "Organizarea postfordiană a economiei" Societatea de hiperconsum este cea de-a treia etapă istorică a capitalismului de consum. Ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
emisiunile de radio pentru tineret (Salut les copains, Pop club etc.) au marcat sfârșitul supremației audiției colective, în beneficiul procesului de individualizare a actului de ascultare a muzicii. Consumul individualist corelativ culturii de masă este progenitura fazei II. Turbo-consumerismultc "Turbo‑consumerismul" Se poate afirma că în toată această perioadă modurile de consum au rămas structurate în mare de habitusurile claselor și de dotarea semicolectivă a căminelor. Este ceea ce faza III a pulverizat, ea figurând drept cea care, prin lărgirea neîncetată a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
neîncetată a gamei selecțiilor personale, eliberează comportamentele individuale de cadrele colective și dezvoltă individualizarea bunurilor din dotarea gospodăriilor. Ca s-o conceptualizăm într-o formulă, faza III reprezintă trecerea de la epoca alegerii la epoca hiperalegerii, de la monodotare la multidotare, de la consumerismul discontinuu la consumerismul continuu, de la consumul individualist la consumul hiperindividualist. Consumul hiperindividualisttc " Consumul hiperindividualist" De la sfârșitul anilor 1970, când, practic, tehnologizarea modernă a căminelor s-a încheiat, începe să se dezvolte pluridotarea lor, care semnifică trecerea de la un consum ordonat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
selecțiilor personale, eliberează comportamentele individuale de cadrele colective și dezvoltă individualizarea bunurilor din dotarea gospodăriilor. Ca s-o conceptualizăm într-o formulă, faza III reprezintă trecerea de la epoca alegerii la epoca hiperalegerii, de la monodotare la multidotare, de la consumerismul discontinuu la consumerismul continuu, de la consumul individualist la consumul hiperindividualist. Consumul hiperindividualisttc " Consumul hiperindividualist" De la sfârșitul anilor 1970, când, practic, tehnologizarea modernă a căminelor s-a încheiat, începe să se dezvolte pluridotarea lor, care semnifică trecerea de la un consum ordonat de familie la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și din noapte înainte de a face alegerea potrivită cu dorințele sale. Avem de-a face cu un sistem de informații fără limite, fără constrângere de timp și de spațiu, care formează tocmai specificul epocii turbo-consumeriste. Un turbo-consumerism policronictc "Un turbo‑consumerism policronic" În acest context de spargere a cadrelor spațio-temporale ale consumului, se afirmă noi comportamente marcate de exigența de eficacitate și de rapiditate, de preocuparea obsesivă de a câștiga timp. În timp ce majoritatea consumatorilor vor să petreacă mai puțin timp la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
mult mai mult decât extinderea la nesfârșit a sferei economiei politice, ea desemnează stadiul în care chiar și neeconomicul este invadat de forma consumeristă de-acum înainte globalizată. Primul moment al economiei politice generalizate a fost depășit: suntem la ora consumerismului fără frontiere, a consumului-lume, această scenă istorică pe care nu numai schimburile sunt reglementate de piață, ci unde chiar și ceea ce nu e comercializat este contaminat de etosul consumerist. În societatea de piață care organizează faza III, figura consumatorului este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o viață subiectivă mai bună și mai autentică 7. Firește - trebuie subliniat -, a crede nu înseamnă a consuma: înscriindu-se în continuitatea unei tradiții, căutând „esențialul”, divinul și sensul vieții, spiritul credinței nu se poate confunda cu spiritul pragmatic al consumerismului. Dar nu e mai puțin adevărat că reafirmarea contemporană a religiosului este marcată de chiar trăsăturile definitorii ale turbo-consumatorului experiențial: participare temporară, încorporare comunitară liberă, comportamente à la carte, primatul ameliorării bunăstării subiective și al experienței emoționale. Pe acest plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici. Turbo-consumerismul a „revăzut și corectat” toate marile instituții sociale, le-a dat un nou format. Cuplul? Se dezinstituționalizează și se privatizează, devenind mai contractual, mai instabil, fiecare voindu-se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici. Turbo-consumerismul a „revăzut și corectat” toate marile instituții sociale, le-a dat un nou format. Cuplul? Se dezinstituționalizează și se privatizează, devenind mai contractual, mai instabil, fiecare voindu-se autonom și căutând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte ca niște întreprinderi din sectorul concurențial, până și pensiile sunt încredințate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului restructurează toate sferele, inclusiv pe cele exterioare schimbului rentabil. A luat ființă o nouă figură emblematică a individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II a consumului de masă a fost însoțită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pe afecțiune, iubire și devotament în societățile care nu mai cunosc decât schimburile tarifare? Oare natura umană nu-i amenințată când cea mai mare parte a relațiilor noastre devin monetare și contractuale 17? Ar fi deci posibil ca, la umbra consumerismului euforic, să-și pregătească intrarea în scenă o nouă umanitate (sau „postumanitate”) cu trăsături de coșmar. Unii afirmă deja sus și tare: lumea în care trăim nu mai are nimic de-a face cu trecutul, era consumului-lume a reușit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a doua jumătate a secolului XX a prelungit această dinamică prin consum și prin mijloacele de comunicare de masă. Dispariția practicilor tradiționale, neparticiparea și lipsa credinței, viața à la carte, supralicitarea plăcerilor private: se structurează o nouă cultură în care consumerismul, cultul trupului și al psihologismului, dorința de autonomie și de împlinire individuală au făcut din raportul cu sine o dimensiune de o importanță capitală. Aici figura emblematică este Narcis. Așa stau lucrurile. Rămâne acum să analizăm dacă modelele corespund faptelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
sociale consumeriste. Nu mai e vorba de a inculca un nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova mărci și de a câștiga părți ale pieței într-un univers ultraconcurențial în întregime pătruns de consumerism. Societate de hiperconsum sau sfârșitul epocii publicității avangardiste cu ambiții herculeene. De unde și această constatare paradoxală: pe de o parte, puterea de influențare a publicității este din ce în ce mai extinsă; pe de altă parte, ea e din ce în ce mai slabă. Tendințele manifestate în publicitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
estetizate și convertite în scene de spectacol, cu străzi numai pentru pietoni, cu fântâni, sculpturi, piețe de modă veche, sărbători pline de însuflețire. Clădirile vechi sunt reabilitate, reconvertite în muzee, hoteluri, centre culturale. Facilitățile portuare sunt reorganizate în vederea hoinărelii, a consumerismului și a altor plăceri urbane. Malurile fluviilor sunt redate pietonilor și metamorfozate în „plaje urbane”. Pretutindeni cafenele și restaurante, buticuri de modă, magazine de artizanat, galerii de artă, cinematografe multiplex transformă spațiul urban într-un oraș recreativ gata oricând pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
-și satisface o plăcere”, de a-și oferi mici bucurii presupuse a compensa lipsa afecțiunii, a legăturilor sau a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional. Homo psychologicus a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dispute” faimoase opunându-i pe partizanii luxului, adversarilor cumpărăturilor din această categorie? Totuși, suntem obligați să amintim că aceste certuri memorabile au avut un ecou limitat. Bineînțeles, criticile la adresa risipei n-au dispărut, însă astăzi ele vizează mai mult hipertrofia consumerismului de masă decât excesele luxului. Indignării morale suscitate de fastul privilegiilor i-a urmat neliniștea provocată de poluarea industrială și de devastarea resurselor naturale ale planetei; săgeților tradiționale trase în superfluu și în vanitate le-au urmat protestele contra degradării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]