263 matches
-
individuale și comunitare; modificările din cultura organizațională, în direcția profesionalizării specifice și deschiderii la inovație; impunerea pregătirii manageriale, inclusiv la nivelul profesorilor și chiar apelul la manageri profesionaliști pentru conducerea instituțiilor școlare; redescoperirea (și redefinirea) culturii generale; prelungirea duratei studiilor; ,,consumerismul” educațional; creșterea costurilor (directe și indirecte) necesare unei educații de calitate; internaționalizarea formării, mai ales în învățământul superior elocvente în acest sens fiind programele regionale și internaționale cum ar fi SOCRATES, LEONARDO, etc.; diminuarea încrederii în conceptul și politicile relative
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
obiectivă), cât și la nivelul conținutului valoric (de pildă, fondul creștin care „vertebrează” spațiul cultural european); recunoașterea explicită a scopului Întâlnirii de a deschide și perfecta punți de legătură, de a stabili strategii spirituale comune În fața unor evidente pericole (terorismul, consumerismul, disoluția valorică a lumii), și nu obținerea unui primat spiritual - sau, și mai rău, o acaparare/subordonare a celuilalt În câmpul spiritual propriu (prin convertiri forțate, prozelitism, strategii subversive); asumarea axiomei conform căreia prin prezența celuilalt mă Întăresc pe mine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
iar moneda metalică a funcționat ca o centură de siguranță; moneda din hârtie s-a impus pe fondul dezvoltării fără precedent a schimburilor comerciale, după descoperirea Americii și începutul procesului de globalizare; crizele monedei din hârtie nu sunt crize ale consumerismului, așa cum în mod eronat și din neștiință se exprimă mulți dintre noi, ele existând odată cu criza lalelelor din cursul secolului al XVII-lea; inflația trebuie redefinită și am redefinit-o pornind de la viziunea keynesistă și, de asemenea, inflația trebuie analizată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru a schimba imaginea Și reputația localității, aflată într-o continuă deteriorare. Nu putem vorbi despre impactul sociocultural al turismului fără a ține cont de globalizare Și de efectele acesteia asupra culturilor locale. Unul dintre rezultatele universale ale globalizării este consumerismul. Acesta este definit ca o creștere a cererii pentru consum dintr-o varietate tot mai mare de produse Și servicii<footnote În acest context, ne referim la consumerism ca urmaș al conceptului definit de Thorstein Veblen la începutul secolului XX
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
efectele acesteia asupra culturilor locale. Unul dintre rezultatele universale ale globalizării este consumerismul. Acesta este definit ca o creștere a cererii pentru consum dintr-o varietate tot mai mare de produse Și servicii<footnote În acest context, ne referim la consumerism ca urmaș al conceptului definit de Thorstein Veblen la începutul secolului XX. footnote>. O societate bazată pe consum alienează indivizii, erodează valorile comunității Și familiei, generează multe ore de stres la locul de muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
footnote>. O societate bazată pe consum alienează indivizii, erodează valorile comunității Și familiei, generează multe ore de stres la locul de muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi prin publicitate... există un consens de opinii care susțin faptul că un consumerism excesiv, promovat de sistemul economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi prin publicitate... există un consens de opinii care susțin faptul că un consumerism excesiv, promovat de sistemul economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger, 2009: 11-13). Există autori (Reisinger, 2009; Paramo-La Haine, 2008) care consideră că acest curent - consumerismul - distruge cultura Și generează probleme ecologice Și sociale: aglomerația, congestiile din trafic Și cozile la atracțiile naturale Și antropice. Un exemplu în acest caz este Veneția, care este copleșită de turiști care generează un număr tot mai mare de probleme
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
grupurilor de turiști străini. În teorie, turiștii ar putea să se simtă înșelați de asemenea evenimente neautentice, dar asta ar presupune o bună cunoaștere a tradițiilor culturale din zona vizitată (Mason, 2003: 46). La nivelul orașelor/concentrărilor urbane, răspunsul la consumerism este apariția unui număr tot mai mare de magazine sau centre comerciale în zonele centrale. Transformarea spațiilor în atracții turistice a fost denumită de Paramo-La Haine (2008) Disney-ficare. Prin acest proces este creat un sentiment general de securitate, cu ajutorul unui
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cu siguranță, sincronicitatea cu natura și cosmosul și este posibil ca acesta să fie unul dintre motivele deteriorării sănătății oamenilor și ale nemulțumirii spirituale prin care se caracterizează perioada contemporană. Știința și tehnologia moderne și cultul materialismului și cel al consumerismului aproape au anihilat legăturile organice ale umanității cu natura, îndepărtându-i pe oameni de însăși sursa energiilor care susțin viața. În consecință, arta qi gong, care restabilește legăturile individului cu forțele naturale ale Cerului și Pământului, este chiar mai important
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
primordial din care răsar toate formele manifeste și la care acestea se și întorc, în cele din urmă. Reprezintă și natura de bază a energiei și spiritului, forțele imateriale care modelează universul manifest. În lumea modernă a comerțului și a consumerismului compulsiv, toate spațiile și momentele goale sunt umplute obsesiv cu ajutorul construcțiilor, decorațiilor, afișelor, distracțiilor senzoriale și divertismentului și, astfel, valoarea practică și puterea expresivă a vidului au fost uitate pe scară largă. Totuși, din punctul de vedere al utilității funcționale
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Acumularea de profit, ca și caracteristică esențială a capitalismului, ceea ce a dus la o expansiune continuă, cu orice cost, a organizațiilor economice și corporațiilor; Apariția piețelor globale de bunuri și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrariul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a unui efort reușit asupra propriei ființe. MOMENTUL AL CINCILEA SALVAȚI
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a exorcizat proprietatea privată, pentru ca apoi să permită și chiar să Încurajeze, În limite niciodată trasate exact, acumularea proprietății materiale. Există Însă chiar și azi o oarecare mefiență a comportamentului religios creștin la opulență, un anumit impuls spre reticență la consumerism și selectivitate, dacă nu spre economisirea riguroasă a efortului uman, deci În linii mari, o strategie proprie privind acumularea proprietății. În legătura pe care am descris-o pe scurt Între constrângerea religioasă și ideea de proprietate este cuprins și conceptul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
includerea să în anormalitate! Sociologi și filosofi precum Marcuse, Fromm, Adorno, Riesmann, teologi ca sf. Augustin sau sf. Ioan Gură de Aur ca și toți Sfinții Părinți, de altfel, asociau acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru a reintegra în sfera
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
pedagogia critică trebuie să devină o metodă teoretică și strategică de descoperire a manierei în care contradicțiile ideologice sunt rezolvate în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of poststructuralism). Însă incomensurabilitatea este și o caracteristică a teoriei critice, ceea ce face ca poststructuralismul și teoria critică să se întâlnească pe „terenul fertil al școlii”. Fatal orientată spre viitor, școala resimte prin senzori specifici apropierea crizelor, dezorientările, devierile 77. Consumerismului capitalist a estompat, până la pierderea semnificației „războinice” și „revoluționare”, lupta de clasă și diferențele dintre clasele sociale. De aceea, în anii ’80, teoria reproducției sociale a fost contestată și catalogată drept simplistă și reducționistă, fiind înlocuită cu teoria rezistenței. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru condiția umană. Ele nu pot fi considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman decât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
things French, there are in the use of the term intimations of free preference for the culture of a magnificent other, neglect of one’s own culture and therefore excess, cultural passivity from behalf of a dominated culture and elitist consumerism contrasting with that of one’s co-nationals that could be clarified by adding to this rather vague definition a number of distinctions. I will limit myself here to briefly mentioning those that are related with the subject of the present
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transformare socială radicală a întregului sistem; de exemplu, prin ceea ce Marx numea „revoluția proletară”. D. Bell, în volumul cu titlul evocator The Cultural Contradictions of Capitalism, reia astfel de premise și totodată se distanțează de ele. El invocă abundența și consumerismul din societățile dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur în capitalism, iar curentele culturale moderniste, mai ales cele suprarealiste, expun normele burgheze tradiționale unei critici neîncetate și promovează forme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice invitație la o dezbatere de acest tip emană, pentru noile generații, un aer de naivă desuetudine. Viteza de mișcare a unei lumi înghițită de „postistoria” consumerismului face invizibil peisajul etic al conștiinței. Teologie și economietc "Teologie și economie" Tonul neconsolat al autorului, care revine frecvent în tirade împotriva „stângii” considerate „criptoateistă”, este justificat. Teodor Baconsky nu discută distincția „stânga/dreapta” din perspectiva politicilor economice, deși alianța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
necondiționată pentru proiectul Europei comunitare (citit prin sita ignoranței bunăvoitoare). Patapievici a fost cronicarul necruțător al rătăcirilor românești din acele vremuri. Era solidar cu nenumărați cetățeni care încă mai revendicau pe străzi principii fundamentale: libertatea individuală, adevărul istoric, lustrația. Erupția consumerismului și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unor proprietari fără carte de identitate. El adună toate neputințele unei culturi tribal-provinciale în fața inerției economice și grosolăniei morale a unei tradiții politice etatiste. Etosul indecent al postmodernității l-a invitat pe omul recent la un dispreț mitocănesc pentru săraci, consumerism irațional, fentă financiară, bâlci cotidian, absenteism politic. La interstițiile acestor suprafețe, profilul omului recent apare într-o urățenie fără rival. Formula fast-food a fost îngurgitată din mers; ne-am trezit apoi cu noua paradigmă erotică: de la romanticul love affair s-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce oare inteligența teologică autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției omului în modernitate? Să fie vorba doar despre absența unei tradiții a dezbaterilor academice, despre circulația slabă a revistelor cu profil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
elastic, aditiv, extensiv. Cybercultura este o ipostază a mondializării actuale, inclusiv cu reverberații în lumea spiritului. Iată câteva aspecte ale acestei evoluții: se manifestă tot mai insistent o proliferare a culturii de masă în detrimentul culturii „mari”, serioase, tradiționale; hedonismul și consumerismul facil sunt ridicate la principii întemeietoare și susținătoare ale acestei culturi; se experimentează formule tot mai sincretice, omogenizatoare, ale unor registre care în mod tradițional s-au dezvoltat separat (dintre savant și comun, dintre local și exotic, dintre actual și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]