1,467 matches
-
magică de a da poeziei o construcție polivalentă în care reflecția și metafora (în sens larg) se coagulează într-un tot» (Ante Popovski - POm, 16 / i); bogăția registrului autohton de simboluri magico-mitice „hiperboreene“ (dacice/ valahice, sau românești-arhaice); «fulgurația lirică și contemplația filosofică» (Tașco Sarov - SOm, 16 / i); altfel spus, este lirosofie trimițând la conexiunile imperceptibile dintre antinomii, adică la paradox, spre a reuși «totdeauna să unească într-un desăvârșit expozeu poetic conceptele: urât și frumos»; încărcătura de „grele și misterioase semne
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
cum reîncepe/ menirea mea să scot rod din stepe.” (Menirea, pag. 23) . Eul poetului, vibrează cu intensitate și sinceritate, ,,ideea fiind trăită în toate adâncimile sufletului, pentru a-i da căldura care să învăluie pe cititor sau ascultător” Starea de contemplație estetică creează în autor ,,o atmosferă intimă de disponibilitate, de libertate sufletească”. ,,Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat să-și dea părerea și reproduce pe răspunderea sa ideea principală. Ideea principală câștigă astfel o varietate de
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425750739.html [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
află deja în plină eră creștină. Dacă ar fi să abordăm viziunea vetero-testamentară a frumuseții, vom susțină căîn Sfânta Scriptură se găsesc numeroase texte din care putem înțelege frumosul ca fiind propriu Dumnezeirii. În Vechiul Testament adevărul și binele se oferă contemplației, iar simbioza lor vie marchează integritatea ființei și face ca frumusețea să iradieze strălucitor. Frumosul apare în primul rând în Creație. Creatorul, la sfârșitul celor șapte zile ale creației, Își contemplă opera: „și a privit Dumnezeu la toate câte făcuse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de atracție al tuturor ființelor, spre ea orientându-se și omul din începuturile sale ca spre Cauza propriei existențe și a propriei fericiri. Pornind de la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
mai neprietenească, mai degrabă elin decât semit, el intransigentul, gauleiterul Templului, stătea neclintit, neclipind și parcă privirea aceea, specifică numai lui, adâncă și oțelită, într-o permanentă căutare, nu mai avea azi aceeași claritate sticloasă; un semn de neliniște, de contemplație gravă ori parcă de ură, îi făcea pe toți ceilalți care s-ar fi încumetat să-i înfrunte ochii, să se scuture cu nedumerire și parcă speriați, să-și lase privirile către vârful sandalelor prăfuite.” În trilogia Blestemul, subiectul este
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
pentru că suntem într-un stat de drept, la intrare, deasupra porților și a celor 16 coloane de marmură, se poate citi dictonul „Equal Justice Under Law” - Justiție egală conform legii. Cele două statui, ridicate de sculptorul James Earle Fraser, reprezintă: Contemplația Justiției (figură unei femei în stânga) și Autoritatea Legii (figură unui bărbat în dreapta), confirmă dictonul. Al treilea ochi- este ultimul capitol al cărții, un grupaj de fotografii semnificative locurilor vizitate, un plus de informație, diseminate cu un al treilea ochi, al
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-frate-cu-meridianele-si-paralelele-vol-ix-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
Măria Ta,/Lasă-mă sub poala ta” și de teiul Unirii din localitatea George Pop de Băsești, județul Maramureș. Indiferent că este sau nu în floare, magnolia te fascinează prin noblețea, frumusețea, suavitatea ei delicată, oferindu-ți un loc de contemplație, visare, de percepție sinestezică a naturii. Auzul îți este captivat de susurul izvorului care cade cu zgomot din zid, de foșnetul mătăsos al mării, privirea de verdele matur al magnoliei, de albul, rozul și roșul trandafirilor crescuți în grădina ce
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
o incizie doar în memoria afectiv auditivă, unde cântecul nu încetează, odată ce e sorbit cu porii sufletului. Cine nu știe cum vorbește artista Corina Chiriac, cine nu știe cum scrie, să-și acorde șansa de a fi mistuit în universul contemplației din cuvânt măiestrit cu grijă de limba română, șlefuit și aurit cu iubiri, suspine și surâsuri trăite și transgresate în poezie pentru a consola sufletul încleștat de patimă, ori a-l urca în extazul vieții estetizate prin muzică aleasă și
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446464104.html [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
atunci să le învățați pe de rost. În închisori aveam pururea în minte Paraclisul Maicii Domnului și alte acatiste, care ne-au fost de mare ajutor. Adevărata rugăciune nu se face la mănăstire, chiar dacă dispune de toate condițiile exterioare prielnice contemplației și rugăciunii. Noi, în închisoare, eram lipsiți de frumusețile acestui relief al munților Carpați, numai între patru pereți, unde zeci de ani stăteai între ei și nu vedeai raza soarelui prin crăpăturile zăbrelelor de la geam; iar dacă te urcai cumva
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arhim_iustin_parv_stelian_gombos_1371454534.html [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului... În altă ordine de idei, cunoașterea înseamnă dragoste, nu dominare ori stăpânire. Cunoașterea contemporană este mult diferită în comparație cu perspectiva contemplației, propăvăduite de Sfinții Părinți ai Bisericii. "Astăzi noi cunoaștem cu mâinile. În modernitate cunoașterea, considerată a fi obiectivă, presupunea înlăturarea tuturor factorilor subiectivi. Astăzi vrem să știm și să înțelegem totul. Atunci când avem un lucru credem că-l cunoaștem, în
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
două texte reprezentative. Primul aparține Sfântului Efrem Sirul: "Sunt hirotoniți preoți pentru ei înșiși. Și-și oferă asceza... Postul este jertfa lor, privegherea le este rugăciunea. Penitența și credința-altarul, Meditațiile lor sunt arderea de tot. Inima lor curată este arhiereul, Contemplația, preotul slujitor. Neîncetat buzele lor aduc jertfă: Rugăciunea însetată de odihnă..."Al doilea text ce evidențiază relația dintre liturghia lăuntrică și slujirea exterioară este al Sfântului Grigorie Sinaitul: "Inima eleiberată de toate gândurile și mișcată de Duhul Sfânt Însuși devine
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
se lasă condus prin virtuți într-o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic altceva după ce a cunoscut adevărul. El
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
arăta nu refuză a se folosi de el la vremea potrivită". Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în nota de subsol de la acest text evidențiază relația accentuată între Logosul divin, rațiunea umană și țesătura de rațiuni dumneziești, plasticizate în lucruri obsevabile, prin contemplația dată de practicarea virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
fiecare sfânt, și în mod copleșitor în Melchisedec - ca fiind purtător al semnelor lui Iisus Hristos. Virtutea exersată prin voință și lucrare îl întărește pe sfânt, care nu rămâne la înțelesul utilitarist al lucrurilor, ci se ridică cu mintea prin contemplație la cele veșnice, arătând totodată sensurile înalte ale lucrurilor, icoane materializate ce trimit la rațiunile lor arhetipale, recapitulate în Iisus Hristos. Melchisedec este un prototip al sfințeniei care prin intuirea adevăratei vocații a întregii creații, rămâne preot în veac, într-
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit în ființa
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă vreme pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar, favorabil contemplației, în care taina regăsește poezia... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre lume in vizune filocalica... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ai făcut! Amin!” E toamnă și dacă e toamnă e melancolie și romantism. “A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta”, spune frumos poetul. Toamna e și un îndemn la contemplație, care nu este altceva decât o știință a iubirii. Ea este o tainică, liniștită și plină de iubire cufundare în Dumnezeu, a cărei căldură pătrunde sufletul de dragoste și emoțiile specifice acestui anotimp. Stau singur în odaie, la ceas de
CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AŞTEPTĂM SĂ VII! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1409342576.html [Corola-blog/BlogPost/358248_a_359577]
-
Când găsești miere, mănâncă îndeajuns, ca nu cumva mâncând peste măsură să vomiți". La aceste sofisme ne rușinăm să facem întâmpinare. Fiindcă, potrivit lui Grigorie Sinaitul și altor părinți, mâncarea mierii nu se înțelege cu referire la dumnezeieștile Taine, ci despre contemplația mentală și desăvarșire. Iar dacă ei o iau cu referire la dumnezeieștile Daruri, eu îl ascult p!e același grăitor în proverbe care-mi spune: "Mănâncă miere, fiule, căci bună este ceara; ca sa-ți îndulcești gâtul. Așa vei simți înțelepciunea
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
dinți atunci când m-am fript? Așteptam tăcuți să se miște bambina la una dintre lansete, dar nimic nu perturba neclintirea lor. Pe baltă, lișițele[i]au iesit la plimbare. Pluteau cât mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
-ne și puterea să ne înțelegem și să ne trăim ca pe o taină a iubirii și apropierii necontenite de Dumnezeu și de semeni,, - ne spune același Părinte Ioan Cristinel Teșu. În măsura în care se împărtășește de acestea, pe calea ascezei și contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Omul_persoana_teologica_.html [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
Când găsești miere, mănâncă îndeajuns, ca nu cumva mâncând peste măsură să vomiți". La aceste sofisme ne rușinăm să facem întâmpinare. Fiindcă, potrivit lui Grigorie Sinaitul și altor părinți, mâncarea mierii nu se înțelege cu referire la dumnezeieștile Taine, ci despre contemplația mentală și desăvarșire. Iar dacă ei o iau cu referire la dumnezeieștile Daruri, eu îl ascult p!e același grăitor în proverbe care-mi spune: "Mănâncă miere, fiule, căci bună este ceara; ca sa-ți îndulcești gâtul. Așa vei simți înțelepciunea
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
cu Ochiul inimii care se spune că este cel care te face să vezi lucrurile așa cum le vede Dumnezeu. Este vorba desigur de privirea pe verticală, încărcată de inocența copilărească dar dublată de mintea omului matur. Este o parte a contemplației! Este darul nostru de a întrevedea devenirea (obiectelor, ființelor, fenomenelor sociale, etc)! Faptul că ne-am născut într-un anumit loc la o anumită latitudine și longitudine într-o anumită zi sub anumiți aștri, nu este întâmplător. Așadar, orice om
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scrierea_cale_de_salvare_a_sufletulu_elena_armenescu_1350569500.html [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
adică știința vie - într-un sistem. Sistem care, azi, a luat forma sistemelor moarte și reci, în care trăim noi acum, cu viii și cu morții “electrici” laolaltă. În Grecia antică, cuvântul “teorie” - în limba greacă - are sensul original de “contemplație”, de “viziune”- solară sau lunară - și numai prin practica “științelor” moarte sau căzute în uitare din pricina raționalismului scolastic el a luat azi înțelesul de “cunoaștere științifică” sau de “cercetare științifică și aplicativă”. Apoi, tot în Grecia antică, adevărul care se
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]