1,290 matches
-
o mare vîltoare. Deci peste tot nu-i decît concretitate iar golul acesta doar încetinește mișcarea existențială. Ruptura în multiplele ritmuri ale vieții conduce la o aspirație spre armonie și organizare pe baza acelei stări liniștite de pasivitate, denumită gîndire contemplativă. Dar forma aceasta nu este lipsită de angoasă. Folosind procesul extragerii din mișcare, - creînd semnificante prin noțiuni ca "atemporal" și "aspațial" - lumea în care te-ai plasat se transformă. Parcă lucrurile s-ar așeza altfel într-o altă lumină a
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
cu care-s scrise hieroglifele în zăpadă [...] Se usucă pe fruntea Revoluției/ pe fruntea Culorii"... În Pour un complot mystique, Reichmann optează pentru formula "poemului în proză". Apropierea de formula poetică a lui Saint-John Perse este inevitabilă. Predomină stilul aforistic, contemplativ al poetului francez, iar "personajele" poemelor sînt aceleași prezențe feminine diafane exilate într-un spațiu exotic alienant: Se depărtează de orizontul reconfortant al orașului ei natal, în fascicolul de umbră sub un copac, poate un măslin, pe drum, de-ntoarcere
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
intensivă"? Cum am putea ieși altminteri din "România patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică la o concepție arhaică, contemplativă și abulică, din care decurge o morală paseistă: "Noi nici nu stăpînim lumea și nici n-o schimbăm. Dumnezeu o face, sau se face ea însăși. Stăpînirea științifică a naturii, în sensul apusean, e o ciudățenie și un act de
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
de data aceasta în defavoarea ultimului. Asistăm acum, consideră Noica, "la momentul în care conștiința românească cîștigă înțelesul și gustul lumescului, încercînd să iasă din plasa eternității în care părea prinsă". Cînd ajunge la o autocunoaștere, sub imboldul evadării din lumea contemplativă în cea a istoriei. Însă această conștiință etnică, în fine conturată, e nemulțumită de sine. Dînd glas unei astfel de nemulțumiri, învățatul domnitor moldovean ar inaugura la noi "spiritul de critică", ar întrupa "primul fenomen de criză din spiritualitatea românească
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
de așteptat însă răspunsurile pe măsură. îndelung analizate în eseurile lui Caius Dobrescu mai sînt: rolul cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic, retragerea în cultură a intelectualilor marxiși și absența în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
spectacol. Natură duală, supusă permanent unei tentații divergente, ea face unul dintre cele mai subtile exerciții de echilibristică spre a concilia, în imagine, tensiunile contrariilor. într-un mod cu totul surprinzător, Wanda Sachelarie este simultan delicată, firavă, de o feminitate contemplativă și discretă, capabilă de a investi culoarea, în ipostaza ei de ton și de tușă, cu cele mai rafinate și mai tandre valori, dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O energie primitivă, la limita
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
a lucrurilor efemere ce alterează adevărul și veșnicia. " Filmul spune o poveste mai curând simplă, dar prin stilul ei noi dorim să-i propunem spectatorului o cale spirituală, să-i atingem sufletul, să-l invităm să privească lumea în mod contemplativ" - declară cei doi autori. Dar ceea ce dă cu adevărat valoare filmului, este demersul lui documentar, această imagine a Mongoliei și a Ulan Bator-ului ce nu au ieșit, încă, cu totul dintr-o lume patriarhală dar care sunt deja, urâțite, schilodite
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
înaltă a raportului erotic cu universul pe care-l întrupează lirismul aci discutat îl constituie acest amestec al regnurilor, această mitologie instantanee a fenomenalului ce revelă, metaforic, o contopire deplină a aparențelor plastice între ele, ca și cu sufletul intens contemplativ al poetului, în virtutea unei esențe unice: "N-am mai băut de mult/ o rochie de fată. N-am mai sărutat de mult/ - pe gură și pe pulpe - o floare căzută pe jos dintre tei!" (Dați-mi o scurtă vacanță). Ca
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
și am scos din pușcărie pe câți prieteni am putut în anii lui Dej - Dej era un om de înțeles, nu ca ăsta." La Neamț, Radu Novac îl încredințează pe Gabriel Nicolau doctorului Moscu, un om cu o înțelepciune rabinică, contemplativ și anistoric, de care ministrul de externe, aflat la sfârșitul abrupt al unei spectaculoase cariere diplomatice, se atașează sufletește ca de o ipostază netrăită a propriei lui vieți. Discuțiile dintre el și doctor sunt la fel de pasionante ca discuțiile dintre Naphta
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
care fascinează și contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă, întâmplătoare, ci profundă și revelatoare pentru nihilismul faustic al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită de Cioran, este confirmată și întărită de comentator, atât generic, prin dezrădăcinarea
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
al lui Pompiliu Constantinescu, închinat lui Tudor Arghezi. Al doilea registru al "celuilalt Pillat" e unul strict actual, optzecist, caracterizat de neastîmpărul ludic, de o deconvenționalizare a expresiei, alegru și "spiritual". Se simte contemporaneitatea cu Academia Cațavencu! El "corectează" transa contemplativului urcat pe acoperiș pentru a inspecta cerul, împiedică rătăcirea demersului la altitudini incontrolabile. Exemple: Nu e vorba, firește, de vreun maniheism teleportat în literatură" sau: "Un Pillat ce ține în buzunarul ascuns al subconștientului valorile ce-l vor impune mai
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
unui anume caracter omenesc, individual. Eroul-ideolog (naratorul și celelalte instanțe discursive) are o atitudine critică, demascatoare față de legendă, față de utopie. Literatura carnavalizată se sprijină cu bună știință pe "experiență și plăsmuire liberă", caracterizându-se totodată prin "universalism filozofic și spirit contemplativ dus la extrem" (Bahtin). A reproșa romanului lui Ion D. Sîrbu neverosimilul unor fapte ori necorelarea logicii cu psihologia denotă o evaluare critică pripită și neadecvată. Inconfundabila expresivitate a scrisului lui Ion D. Sîrbu nu indică un autotelism estetic, autorul
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
unii dintre noi au fost strămutați cu forța din sat și aduși la oraș să muncească în fabrică în spiritul unei utopii - comunismul - și pentru că acum fabrica s-a închis, iar la țară doar fraierii se întorc, preferăm să stăm, contemplativi, în fața blocului și să așteptăm salarii compensatorii, ajutoare de șomaj și alocații, cît să ajungă unora să-și înece neputința în alcool, altora să mai adaoge o pîine în calendar. Ne-am și obișnuit așa, să așteptăm: pînă mai ieri
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
schimb prezența, într-un ultim decor, al lui decembrie 1996, în fiecare fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel. Pe el îl recuperează, încet-încet, prin rugăciunea isihastă, încununarea unui fel de vita contemplativa, "condusă" împotriva risipirilor. Existența profundă, neschimbată de timp, ca zăpada încă necălcată în picioare, se strecoară discret printre partidele de "șah", încercînd să recîștige talentul de-a "oficia" mistere pe care generația Gabrielei Melinescu pare (sau crede) a-l fi
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
iar nu în lăzile cu comori „pe care le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoții” (Matei 6/19). Nu e un îndemn la inactivitate, cu atât mai mult cu cât românul, datorită ortodoxismului esențialmente contemplativ, este predispus la meditație. Este o invitație la rațiune (Terențiu spunea: „Fii absurd cu rațiune!”) și iubire, singurele modalități eficace întru îndreptarea actualei stări de lucruri, ceea ce la urma-urmei înseamnă reamintirea, reînvățarea și, în final, revenirea la banala normalitate a
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
în sculptura noastră, un amestec ciudat de energie și de disperare, de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare lentă a formei pînă în pragul disoluției. Un bun regizor al volumului gigantic și al suprafeței impresioniste, un contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura lui Ion Vlad. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
Grigurcu Dacă e să stabilim un punct de plecare afectiv al poeziei lui Kocsis Francisko, acesta ar fi resemnarea. Departe de tipul entuziast, învolburat, care se livrează viitorului ori măcar se răfuiește patetic cu prezentul, poetul e un pasiv, un contemplativ dispus a alcătui (cum sună titlul volumului d-sale de bilanț), Compendii de melancolie. Dar rezerva d-sale conține urmele energiei reprimate. Ele se aștern în text precum urmele de sînge ale unui rănit care se retrage. Avem a face
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
s-ar fi revelat brusc nu doar o nouă bigrafie sau o nouă direcție pentru continuitatea unei opere, ci chiar o nouă cheie, o mai bună explicație sau implinire a ceea ce deja se întâmplase sau fusese scris. Iar dacă plonjăm contemplativ în arabescurile diverselor sale semnături (ce curios, și Eminescu le avea!), vedem tocmai ușa mirifică spre infinit care i se deschide oricărui contemplativ în momentul când pasionanta sa investigație de sine devine și pierdere a sinelui ce face corp comun
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
o mai bună explicație sau implinire a ceea ce deja se întâmplase sau fusese scris. Iar dacă plonjăm contemplativ în arabescurile diverselor sale semnături (ce curios, și Eminescu le avea!), vedem tocmai ușa mirifică spre infinit care i se deschide oricărui contemplativ în momentul când pasionanta sa investigație de sine devine și pierdere a sinelui ce face corp comun cu universul. În trecere prin Paris unde a ținut o conferință despre manuscrisele pessoane scrise în franceză, regrupate în vederea unei ample ediții ce
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
ocupă din neștiință, bigotul se zăpăcește, înroșindu- se de fîstîceală și dînd tîrcoale scaunului pînă cînd intrusul i-l eliberează. Scaunul obscurului Gheorghiu e, în mintea lui, lăcaș de strană. Mirmilik își roade mustața de încordare, Eminescu tace în prostație contemplativă, ambele atitudini trădînd intensitatea ritului. Cînd textul citit amenință să capete tente pornografice, Negruzzi sau Pogor invocă autoritatea de interdicție: „duduia de la Vaslui“, o abonată fidelă preschimbată în simbol al repudierii paginilor licențioase, ale cărei scrisori indignate devin motiv de
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
se șterg? Atât de puțin?! Dacă paradoxal timpul trece lent, transformând prezentul nostru în amintire, tot timpul reușește să transforme individul într-o ,,gloată singuratică’’ amorfă, fără formă și fond, fără suflet, confuză. Singurătatea duce la melancolie, la un dialog contemplativ între mine și tine în care vorbirea, Cuvântul, nu sunt decât o tăcere totemică, ritualică, situată undeva departe, ,,tu si eu/ într-un ungher al timpului/ tăcuți lăsându-ne/ în iarbă’’(Suntem pierduți în noi înșine - p. 19). Valoarea acestei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
ce intră pe teritoriul conceptual al artei video. Noțiuni precum memoria, maternitatea și forma arhitecturală converg în ciclul simbolic al vieții descris prin acumularea gradata și în final eroziunea unui munte de praf alb. Dedesubtul lui, forma feminină, liniștită și contemplativa, pulsează în ritmul vieții, într-un timp și un spațiu nedefinite. Pedofilia - un subiect tabu care stârnește o aversiune imediată și de necombătut. Dar ce s-ar întâmpla dacă tu însuți ai fi cel afectat? În Among Uș, de Guido
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
Film Am văzut: Woody Allen nu e tocmai cel mai fidel bărbat din lume. E visător, emoțional și îndrăgostit de îndrăgosteală în sine. Ca oricare alt romantic, găsește fascinații tulburătoare în orice îi induce stări contemplative dulci, acel “orice” putând fi o pereche de picioare lungi, înfășurate într-un dres mătăsos, sau suflarea vie și caldă a unui oraș. Allen se îndrăgostește rapid, intens și fulgerător. A scris lungi scrisori de dragoste unor orașe precum New York
Din dragoste pentru Roma [Corola-blog/BlogPost/97440_a_98732]
-
Nichita Stănescu ''un poet care nu seamană decât cu el însuși'' (Eugen Simion) propune un joc ''altă matematică'', figurată la nivel simbolic, prin suprapunerea limbajului matematic specific operațiilor aritmetice, cu însăși ființa celor doi îndrăgostiți, efectul fiind crearea unei stări contemplative, inducerea grației poetice în sufletul și conștiința cititorului însetat de lirism. Poemul este structurat în trei strofe: în prima strofă, poetul intră într-un joc formal neomodernist , al verbului „a ști„ , cu varianta afirmativ / negativă „știm / nu știm„: „Noi știm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
StănescuNichita Stănescu ''un poet care nu seamană decât cu el însuși'' (Eugen Simion) propune un joc ''altă matematică'', figurată la nivel simbolic, prin suprapunerea limbajului matematic specific operațiilor aritmetice, cu însăși ființa celor doi îndrăgostiți, efectul fiind crearea unei stări contemplative, inducerea grației poetice în sufletul și conștiința cititorului însetat de lirism.Poemul este structurat în trei strofe: în prima strofă, poetul intră într-un joc formal neomodernist , al verbului „a ști„ , cu varianta afirmativ / negativă „știm / nu știm„:„Noi știm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]