1,293 matches
-
și noapte nu va putea vărsa lacrimi nici când se împărtășește. Sfântul Ioan Scărarul arată că „nu vom fi învinuiți, o, prieteni, la ieșirea sufletului, că n-am săvârșit minuni, nici că n-am teologhisit, nici că n-am fost contemplativi, dar vom da negreșit socoteală lui Dumnezeu că n-am plâns neîncetat“ (VII, 73). Aceeași stare ne învață și Sfântul Simeon Noul Teolog, când spune: „În absența lacrimilor și a căinței continue, nici un om nu a fost curățit vreodată, nici
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul (� 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană aprofundările clasice ale semnificațiilor multiple — teofanice, soteriologice și eshatologice — incluse în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
parcurs faza „psalmodică sau recitativă” și „mintală sau meditativă”, rugăciunea intensă a monahului atinge un moment „în care rugăciunea se aprinde de la sine, înflăcărând întreaga ființă și absorbind-o în puterea ei”; ea produce „înflăcărare, lacrimi, bucurie și strălucirea feței contemplativului, toată ființa lui devenind aeriană și transparentă” . „Strălucirea aceasta exterioară nu trebuie însă înțeleasă ca reflexul unei lumini ce vine din afară și se răsfrânge pe față, ca razele soarelui izbite de corpurile fizice, ci este numai efectul exterior și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
ci este numai efectul exterior și vizibil, iradiația în afară a unei explozii de lumină lăuntrică, nefizică sau supranaturală”, pe care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus Hristos pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de puterea acestei lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
posesie. Omul modern cunoaște doar posedând, luând în stăpânire realitatea cognoscibilă. A cunoaște înseamnă a domina. Cunoștințele determină un activism prin care putem cuceri întreaga realitate. Este o perspectivă diferită față de viziunea tradițională. Înțelegerea și cunoașterea profundă aveau un înțeles contemplativ. Pentru Sfinții Părinți ai Bisericii a cunoaște cu adevărat înseamnă a contempla lumea cu sensurile ei nebănuite, ancorate în Dumnezeu. Așa stând lucrurile, noi toți, dimpreună cu autorul Adrian Lemeni, (re)cunoaștem un adevăr fundamental și anume că întreaga creație
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
mișcarea firească a minții. Într-un alt loc, Calist Catafygiotul arată că, deși această cunoaștere este una singură și unitară, modurile cunoașterii sau ale ajungerii la cunoașterea lui Dumnezeu sunt trei: în trup, în suflet și în duh. Prin ele, contemplativul începe să deosebească între bine și rău: cunoașterea sufletului ajungând prin aceste moduri să se înalțe deasupra a tot ceea ce este mărginit și are un sens limitat, înaintând spre o cunoaștere tot mai intensă a lui Dumnezeu. Tot în cadrul cunoașterii
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
din fapte, experimentală, care se înfățișează sub forma unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată, iar din partea Lui Dumnezeu, harul Său necreat. Același sfânt - Maxim Mărturisitorul - exprimă foarte clar și limpede raportul dintre
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
unui îndelungat proces ascetic; și alta a experienței directe, personale, a cunoașterii profund existențiale, ce duce la unirea cu Dumnezeu, la răpirea în lumina Sa, prin "pătimirea îndumnezeirii". Scriitorii filocalici sunt oameni ai virtuților, practicanți, nu doar admiratori ai lor, contemplativi care au ajuns la tainele cele mai înalte. De aceea, ei vorbesc despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și se unește cu ei...". Tot în legătură cu darul cunoștinței duhovnicești, cu care Dumnezeu încununează eforturile umane de a-L cunoaște, Părinții filocalici vorbesc despre darurile Duhului Sfânt: al științei, al cunoștinței, al înțelegerii și al înțelepciunii. Oricat ar progresa, însă, contemplativul în cunoașterea și experierea lui Dumnezeu, el păstrează conștiința a două limite: pe de o parte faptul că Dumnezeu rămâne permanent transcendent oricărei cunoașteri omenești; iar pe de altă parte, aceea a caracterului infinit al acestui urcuș, căci conștiința transcendenței
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința. Ea vine în inima curată, prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
care este rugăciunea. Darul sau harisma cunoștinței este și ea un dar al rugăciunii curate, cum spune Sfântul Diadoh al Foticeii, căci "cunoștința o aduce rugăciunea și liniștea multă, când lipsesc cu desăvârșire grijile". Calist Patriarhul Constantinopolului spune că "viața contemplativă (văzătoare) este împreună viețuitoare și prietenă neîncetată a sfintei rugăciuni. Iar amândouă sunt odraslele cele mai pline de har și îndumnezeitoare ale sufletului..." Rugăciunea curată este convorbirea sinceră a minții smerite cu Dumnezeu. Ea este dialogul dintre om și Creatorul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
construit, într-o armonie perfectă. O astfel de armonie este și căutarea poetului prin partiturile cuprinse în cartea publicată la Editura „Stef”, Iași, 2016, „Simfonia sufletului”. Da, poemele sale sunt partituri ale acestei simfonii, iar cititorul este invitat să participe contemplativ la acest spectacol. Decorul - de cele mai multe ori înspumat: marea, plaja, scoicile, „nisipul fierbinte”, arhipelaguri, dar și deghizat în anotimpuri sau altfel de timpuri, transformate în spații - participă afectiv la idila poetului disipată între jumătatea ființei sale, iubirea carnală și universul
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1483595318.html [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
cunoaștere de o natură foarte specială: cunoașterea unui conținut psihic, așa cum este conținutul psihic în viața reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptivă"sau "geografică"căci și atunci când subiectul ar fi ,măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale care, în măreția lor
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Rodica_Elena_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
conversiune ideală între viața factică și viața sufletească țesută ca florile pe covorul sufletesc. Pe lângă toate celelalte trăiri din ele, iubirea și dorul de mamă al artistului e iubirea și dorul de mamă al tuturor! Mama e un subiect pur contemplativ universal, dar emoția în care-l înveșmântează textele cântecelor interpretului Ștefan Vlad și glasul său cald, melodios, alinător ca umbra mâinii doctorului pe rană și arsură e numai și numai a lui Ștefan Vlad! Poate că și inflexiunile tipice muzicii
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436325447.html [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
de adevăruri divine.” În volumul „Paralelism vizionar”, Marinela Preoteasa propune un nou mod de cunoaștere, creații lirice în care unghiul de percepție aparține unui „zbor lăuntric” („Fluturii și fântâna”). Zborul vizează însă imaginar „universuri paralele”, o cunoaștere în care actul contemplativ, pândit de tăceri, nu ignoră componentele naturii: „simt câmpul intrând în carne/ și crescându-mă sălbatic,/ văd zilele verii sfătuindu-se/ și dăruindu-mi un zbor lăuntric/ spre universuri paralele;/ cerul se scaldă-n cercuri concentrice/ până-n lumina ochilor tîi
LIRA DE PE OLT de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1421842508.html [Corola-blog/BlogPost/340438_a_341767]
-
Am și un exemplu pe invers. În Japonia nu e nici nepoliticos, nici ilegal să bei în tren. Nu se uită nimeni urât la tine dacă îți deschizi cutia de bere și punga de ceva de ronțăit, consumând responsabil și contemplativ din amândouă. Evident, nu ascultă nimeni manele sau alt gen la mobil, foarte rar am văzut pe cineva vorbind la telefon în tren/ metrou/ autobuz, după cum, tot rar, am mai văzut cutii și pungi lăsate în urmă după golire. Pentru că
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio by https://republica.ro/ce-face-un-japonez-cand-ii-curge-nasul-in-public-cum-am-inteles-politetea-pe-ruta-tokio-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
expresive, pline de vigoare ale artistei investighează simboluri perene. Atelierul funcționează ca o Arcadie care stimulează individualitatea artistică; el se înfățișează - asemenea unei grădini închise - drept spațiu al unei liniști plăcute, învăluitoare, în care te poți abandona cu încredere libertății contemplative. Portretele Almei Redlinger poartă pecetea intimității și a unei calde familiarități; interioarele sale cu flori și plante sunt semnul unei întoarceri la natură. Privirea critică nu se transformă nicio clipă din detașare obiectivă în distanțare negativă, ea organizează pur și
In Memoriam Alma Redlinger la Galeria ICR Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105738_a_107030]
-
considerații de ordin politico-eclesiastic. Mai presus de toate, el era un gânditor ce căuta adevărul într-un mod speculativ. În timpul primei sale perioade de viață monahală (o perioadă lungă) a avut acces la tradiția monahală de înțelepciune practică, ascetică și contemplativă, pe care a asimilat-o. Câteva sinoade, ținute în Africa de Nord și în insule, au condamnat monotelismul. În 646, Maxim a plecat la Roma, unde a combătut ani în șir erezia monotelită și a reușit să determine pe papa Martin I
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În general întinderea oceanelor pare nemarginită și luciul apelor sale ar putea fi oglinda grizonată a cerului. Oceanul însă are viața sa proprie și a dat naștere unui paradis subacvatic. Atingerea contemplativă a acestuia înlatură ambiguitatea luxuriantă a vieții terestre. Atracția față de forța copleșitoare a apei e puternică dar nu dominatoare. Este o scenă în filmul ” The Big Blue”(cea din imagine) care mie îmi pare super revelatoare din punct de vedere
OCEAN LOVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ocean_love_dalelina_john_1357216394.html [Corola-blog/BlogPost/348818_a_350147]
-
misiunea celui care pune în scenă piesă este importantă). Cred că același lucru îl vei face și la o expoziție (nu poți să gonești prin fața tablourilor și apoi să ieși imediat; trebuie măcar să te oprești puțin, să dai din cap contemplativ și apoi să te muți gânditor la următoarea piesă). Ce vreau sa spun este că de cele mai multe ori trecem pe langă asemenea momente din inerție. Aceste manifestări ale artelor există într-o multitudine de forme (trebuie doar să le accesam
RAFINAMENTUL VINE O DATĂ CU CAPACITATEA DE ÎNŢELEGERE! de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Rafinamentul_vine_o_data_cu_capacitatea_dalelina_john_1351246097.html [Corola-blog/BlogPost/358819_a_360148]
-
libertatea duhovniceasca de gândire și trăire nu este tot una cu lipsa de discernământ și nu este licență pentru blasfemie și erezie. Sfanțul Efrem este poetul și gânditorul reprezentativ pentru școala răsăriteana siriaca, școala caracterizată că preponderent poetica, mistica și contemplativa. Deși se folosește de vesmântul expresiei poetice, de libertatea inspirației, de puterea revelatoare a limbajului abundent metaforic, nici Sfanțul Vasile cel Mare, care-l hirotonește diacon pe Sfanțul Efrem, nici ceilalati părinți capadocieni nu l-au suspectat pe Sfanțul Efrem
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466002864.html [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
de studenți eminenți în arta muzicală și pasionați, „Madrigalul” a etalat în universul liric românesc și mondial tulburătoare compoziții de cor, polifonice, fără acompaniament instrumental, mirifice, galante, de factură delicată, inegalabil emoțională, cu tematică idilică, sensibile melodic și poetic, ample, contemplative, confesionale... Rar, o muzică a capella, cultivată încă de prin anul o mie trei sute și ceva, a ajuns ca aceea a Corului „Madrigal”, trecând prin genurile, influențele, rigorile Evului Mediu și prin Renaștere, în epoca modernă și să reprezinte o
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425447377.html [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]