202 matches
-
al descrierii odată cu scrierile lui Diderot și cu începutul realismului, în secolul al XIX-lea57. Complexitatea actului descriptiv ekphrastic rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c. O absență marcantă sau De ce nu avem ekphrasis? Este o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c. O absență marcantă sau De ce nu avem ekphrasis? Este o realitate evidentă faptul că în literatura română nu există o apetență teoretică pentru ekphrază. Până la intervalul asupra căruia am ales
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dominantă a descrierii literare este mimetismul. Descrierea ekphrastică este fidelă compoziției picturale, constituindu-se într-o fișă tehnică a tabloului. Dar ceea ce face diferența între descrierea tehnică și cea literară este organizarea discursului. Itinerariul pe care îl parcurge ochiul personajului contemplator orientează lectura pânzei de sus în jos, "citind" obiectele și apoi figura feminină. Ordinea înregistrării detaliilor în discurs servește unei intenții metadiscursive. În fapt, personajul descriptor evocă precaritatea și simplicitatea decorului pentru a se putea lansa apoi în interpretarea lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
știu. Și-a scos ochelarii. Știu. Întinse mâna, palma desfăcută spre tabloul lui Janssens, (vezi nota 13). Această punere în scenă centrată pe tablou creează un efect teatral, fragmentul câștigând în dramatism. Se poate observa că în acest caz reacția contemplatorului nu este una pasivă. Gesturile subliniază o stare de spirit - mirarea ("stătea nemișcat"); dar, de cealaltă parte, ele sunt semnul interesului pentru celălalt participant la dialog ("întinse mâna"). În același timp, formulele lingvistice pe care le utilizează discursul lui Pașaliu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
context dialogic. Având drept subiect tabloul, descriptorul creează un discurs care este rezultatul alegerii subiective (a unui tablou sau a unor detalii ale lui) și, în același timp, al transferului imaginii vizuale în imagine verbală. În această logică, descriptarul rămâne contemplatorul pasiv pe care descriptorul îl convinge cu ajutorul strategiilor discursive. Structura acestui fragment evidențiază cele două constante ale descrierii ekphrastice reflexive: descrierea ekphrastică înțeleasă ca descriere realistă a unei opere de artă și descrierea ekphrastică percepută ca înregistrare a reacției personajului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
poate fi definită drept efectul persuasiv și afectiv pe care tabloul îl provoacă unui personaj 15. Rolul retoric al descrierii ekphrastice presupune câteva adnotări: Antipa și Pașaliu au perspective diferite asupra tabloului lui Janssens. În fragmentul citat, Antipa rămâne un contemplator pasiv al tabloului. Niciuna din replicile sale nu comentează compoziția plastică sau mesajul ei. În plus, Antipa nu răspunde întrebării directe a lui Pașaliu, care îi cere să explice alegerea tabloului. Singura consecință pe care tabloul o are asupra lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
absurd, sunt excluși din partid fără a li se da o explicație. Dincolo de metonimie, o altă strategie la care recurge autorul în această inserție descriptivă este decupajul pe care îl operează în inventarul pânzei. Cum am observat deja, privirea personajului contemplator înregistrează în primul rând figurația din partea dreaptă a tabloului, urmând o axă verticală, de sus în jos. Selecția mizează pe acțiune: scena aleasă spre a fi descrisă surprinde personajele în mișcare. Rămân astfel neinteresante figurile din partea stângă a tabloului, figurine
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este adâncit în calcule, un țăran așteaptă sprijinit într-o bâtă și cu căciula în mână, iar altul stă ascuns după ușă. Predilecția pentru scena de acțiune în defavoarea celor pasive susține din nou ipoteza unei lecturi de identificare a personajului contemplator, descriptorul, cu un rol din scenariul redat pe pânză. Reta citește scena picturală, reținând cele două personaje în mișcare și decriptând acțiunea lor în logica rolurilor de opresor și oprimat. A treia parte a fragmentului ekphrastic redă reacția lui Chiril
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
încercările de a explica împrejurările în care această statuie a fost creată, nu atât bustul este important cât celelalte două elemente, și în mod special partea din față a ambarcațiunii. Acest element este cel care l-a ajutat pe primul contemplator (și admirator perseverent al ei, lui i se datorează aducerea întregului monument la Luvru) al statuii, viceconsulul Charles Champoiseau, să identifice funcționalitatea piedestalui - ea reprezintă un vapor, o ambarcațiune - și să propună în a doua misiune de explorare a sanctuarului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nodul de care se născându-ne, ne rupem. Avea urme de praf ( vezi nota 24). Fragmentul acesta aduce descrierea ekphrastică la antipodul descrierii ekphrastice din epigramă, specie literară ce constituie originile ekphrasis-ului. Efectul lui retoric anulează orice dispoziție encomiastică a contemplatorului, imprimând pasajului nuanțe peiorative. Ultimul element pe care privirea lui Vasi îl înregistrează este anatomic: buricul. Descriptarul nu-l numește printr-un cuvânt, ci printr-o perifrază ("nodul de care născându-ne de rupem"). Detaliul pe care îl adaugă - buricul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Baudelaire? Que cherchent-ils au Ciel, tous ces aveugles? De ce-și ridică ochii spre cer? Pentru că ei mai credeau în ceva. Dar noi? Te-ai întrebat vreodată în ce crezi?" (vezi nota 11) În fine, a treia parte înregistrează reacția contemplatorului și comentarea acesteia: Ioana nu mai putu suporta orbitele grele, pământii ale celui de-al doilea orb, care, ciudat o aspirau și, desprinzându-se de ele ca de niște legături îndărătnice, dureroase, porni spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
despre care îi vorbește în scrisoare, circumscriu câmpul semnatic al ideii de orbire - dealul pe unde se plimbă se numește Dealul Oarbei. Centrul de interes al descrierii ekphrastice rămâne șirul de orbi. Dominantă însă, de data aceasta, este înregistrarea reacției contemplatorului, respectiv a Ioanei. Structural, fragmentul ekphrastic se construiește prin balansul între prim-planul și backgroundul tabloului. În prim plan, coloana de orbi este elementul central al compoziției picturale care incită observația Ioanei. Personajul feminin, prezentat de același autor heterodiegetic, depășește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
element al picturii, personajul cu scufie, este receptat ca fiind semnul unei posibile salvări din universul orbilor, ireversibil condamnați la moarte. Cele două fragmente ekphrastice ilustrează tipul descrierii ekphrastice tranzitive. Dominanta acestui tip de ekphrasis este înregistrarea și comentarea reacției contemplatorului. Ceea ce interesează în descrierea ekphrastică tranzitivă nu este atât reprezentarea verbală fidelă a scenariului plastic, ci comentariul compoziției plastice și, mai mult, al reacțiilor pe care contemplarea ei o produce în rândul personajelor. Alți orbi, alte refugii Descrierea ekphrastică a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o absoarbe (vezi nota 11). Pentru Ioana Olaru contemplația tabloului este un act
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
selectiv): Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea, Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Bibliotecă Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistica, scanata după un exemplar dintr-o colecție ieșeana, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale provinciilor care au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care-i accentuează notă de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezenta pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistica actuala a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustram cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași, în 1642, este inițiată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastica, si nu de cel al edificiului. Ne întrebăm însă dacă contemplatorii neavizați ai medaliei nu vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legendă aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestiva care poate fi receptata ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stanga contemplatorului, ramificata în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri uscate, sugerează calea spre implacabilul sfârșit în prelungirea căreia intervine medicul recuperator. Brațele întinse lateral ne duc cu gândul la simbolul crucii sub care se află atât existența umană
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală, de ansamblu a fațadei palatului din Dealul Copou, adică și a părții de nord, din dreapta contemplatorului medaliei, care a adăpostit facultatea de stiinte, în 1960 că și acum, folosită de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Prin această se comunică un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fi impus că simbol al învățământului academic medical din vechea capitala a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliara și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult pe verticală (scutul timbrat de cifră 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea această de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu «MILLIA»”{\cîte 71}. Literatura medalistica românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuita PROFESORUL ERNEST JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuita spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
descopere arta printr-o interogație a obiectelor operei pleacă de la principiul că structurile de bază ale artei sunt reflectate prin intermediul structurilor interioare artei, adică prin intermediul entităților sale. Dar entitatea operei trebuie analizată în raport cu stările mentale ale artistului și/sau ale contemplatorului. Astfel, este nevoie de o introspectie reversivă a operei care să pună la dispoziție, pentru cercetarea ontologică, posibilitățile de existență și modalitățile prin care ceva este adus în existență. Astfel, ontologia nu va cerceta conceptul de artă, ci insușirile pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]