1,533 matches
-
despre povestire" (111 romane celebre era un "roman" despre...romane!) semnată de Ruxandra Ivăncescu e o lucrare doctă, cu farmec: de la "ritualul povestirii" - implicațiile mitului în structura și specificul povestirii - "acțiunea" urmează firul cronologic al istoriei până la "avatarurile povestirii în contemporaneitate" (literatură, film, mass-media). Altfel spus, istoria povestirii tradiționale "de la origini până în prezent" urmărește filonul, miezul ( "nucleul arhetipal", ar spune autoarea) pe care povestirea și l-a păstrat neschimbat de la stadiul de mit, poveste a unei faceri, până la variantele ei moderne
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
legendă și romanele cavalerești și a "zeilor și eroilor în societatea indo-europeană", "deznodământul" aduce în prim-plan destinul povestirii (devenită protagonistă în rama unei alte povești-cadru!) în tulburi vremuri actuale. Ultimele două capitole, Mit și istorie și Avatarurile povestirii în contemporaneitate întregesc profilul povestirii. Exemplele ajung până în prezentul imediat, când autoarea, într-un simpatic interludiu autoficțional, egalizează timpul "povestit" (sic!) cu cel al povestirii: "La ora la care scriem rândurile de față rolul Ťmonstruluiť din filmele de acțiune mai sus amintite
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
înapoi, în motor. Pământiu aluneca Miroase greu a fum de zbor ars, de lut. Un alt înger din lumină-a căzut. Cer solid O bucată de lemn vopsită-n albastru. Paradox văzut la lumina zilei (Tratat despre inutilitatea penelor în contemporaneitate) O bucată de metal zbura mai sus decât o pereche de aripi cu penele fus. De Sânziene Cerurile s-au deschis. De ce nu cade îngerul promis? Constatare Cu o aripă mai grea voi zbura întotdeauna puțin înclinat spre pământ. La
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
își împarte prezentarea în trei mari părți. Epoca „medie" are două subdiviziuni - perioada prefanariotă și cea fanariotă, apoi, din 1821 pînă la 1919 sînt anii epocii moderne, urmată de intervalul despre care vorbeam, cel cuprins în carte sub numele de contemporaneitate. Două scurte capitole prezintă la început date despre primele urme de locuire de pe teritoriul de astăzi al Bucureștiului, coborînd pînă în neolitic, și despre satele Bucureștiului, încercînd o posibilă localizare a satului lui Bucur - cel care avea să dea numele
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
în țară, cît și în străinătate, truda desfășurîndu-i-se în mai multe state europene, ca într-un caleidoscop magic. Strădaniile eminentului om de știință se împletesc astăzi cu ziua de ieri, trecînd prin prezentul fiecăruia, îmbinînd valorile umaniste clasice cu orientările contemporaneității. Amintirea doctorului Biberi, cîndva un personaj de prim-plan, a apus discret. Putea fi văzut, în anii din urmă, purtîndu-și bastonul alb, semnul distinctiv al unei categorii îndurătoare. Venea în parcul spațios, întotdeauna pe aceeași bancă scorojită, apoi revopsită și
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
unei asemenea opțiuni, concordante nu doar cu gustul și dominantă europeană a unei epoci, ci și cu unele din codurile de lectură complicate ale posterității, ceea ce o face interesantă - zice autorul, citînd din Mircea Cărtărescu - chiar și pentru o anumită contemporaneitate. Autorul examinează patru categorii figurative, patru "mari dominante retorice" din textul Istoriei ieroglifice în încercarea de a izola patru din principalele componente ale construcției persuasive urmărite tot timpul în filigranul cercetării sale: figurile inversiunii și ale reversibilității (anastrofa, hiperbatul, chiasmul
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic al unei infime mișcări sufletești, în chiar fragmentarea timpului dens află Nicolae Florescu contemporaneitatea unui scriitor pe care l-a studiat mai multe decenii, cu o pasiune ce-l fixează în sfera unor asemănătoare coordonate analitice, de exhauriere a unor atât de complexe stări și situații. Omul Anton Holban este cercetat în mediul său
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
îi potolesc o sete nestăvilită de a cunoaște; dar într-un mod cu totul propriu, care ține de structura sa mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de superioară compasiune. Este ipostaza în care ironistul din el se umanizează, cu
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sub toate formele lor de manifestare. Amintim îndeosebi lucrările Istoria presei brăilene (1927) și Contribuția Brăilei în cultura românească și străină (1933) de S. Semilian, Brăila 625 în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe Gorincu și Florica Gorincu (1993), Tradiție și contemporaneitate în teatrul brăilean de Anghel Deac (2000), Arhivele cerului de Aurel M. Buricea (2001). Alături de acestea se situează și Istoricul orașului Brăila de Constantin C. Giurescu (1968). Spiritul creator al brăilenilor, efervescența intelectuală care a dominat continuu viața cultural-artistică și
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
în urmă, în noaptea de 18 spre 19 martie 1865, s-a stins din viață Nicolae Filimon. Posteritatea extraliterară a scriitorului e regretabilă,.atât locul de naștere cât și acela în care își odihnește rămășițele lumești fiind șterse din memoria contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce-i jalonează existența. Frumoasa biserică a Ienii (pe strada cu același nume din centrul Capitalei), ctitorie a logofetesei Safta, cumnată a domnitorului
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
săptămânal și lunar, informații și de la București, prin România literară (director, acad. Nicolae Manolescu) și Cultura (director, acad. Aug. Buzura). 3. Mai rar, am acces la revista Lettre internationale. 4. Iată cum am chibzuit că pot să fiu computat la contemporaneitatea literară din țara mea. Sistemul cultural din tăbăcita noastră democrație mă înde părtează de la luarea în folosință a pieței Presei libere. Și atunci, devin și eu ...egoist! Cu sacrificii financiare, e drept! 5. În paginile, de acum prestigioasei publicații Nord
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
după 1990, și ca un creator de opinie și de instituții, Horia Bernea a fost în măsură, prin atitudinea civică și prin anvergura sa culturală, să-și dobîndească un loc de neclintit în atît de versatila și de capricioasa noastră contemporaneitate. Personalitatea lui de o mare complexitate, așezată aparent pe un cîmp de paradoxuri, a reușit să armonizeze elementele cele mai greu conciliabile și să topească tot ceea ce, în alte cazuri, ar fi sfîșiat de la bun început orice tentație a întregului
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
element de echilibru narativ, și unul de evident dezechilibru afectiv în ceea ce privește sensibilitățile angajate în aventurile sinelui. Chiar și cele mai retrase personaje ale cărților sunt supuse agresiunii realului - de cele mai multe ori însăși cauza insularizării lor. Întregul spectru de locuitori ai contemporaneității în cădere liberă - de la lumpenul grotesc al citadinului până la corul țațelor de mahala post-modernă -, derivă din efectele devastatoare ale imediatului. Intimitatea exacerbată iese în stradă să își strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate sinuozitățile și încercările ei, o mărturie culturală complexă, caracteristică pentru secolul al XIX-lea transilvan. Folosind două latinisme care i-au plăcut lui Timotei
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
numit Robert Langdon (Tom Hanks) aliat cu una bucată criptolog (Audrey Tautou) se joacă de-a detectivii, căutînd nici mai mult nici mai puțin decît Sfîntul Graal, care constă de fapt în bagajul genetic al lui Isus, aflat în plină contemporaneitate datorită faptului că el a avut copii cu Maria Magdalena, copii care s-au perpetuat la rîndul lor. De aici tot scandalul. Cele două personaje nimeresc cică în mijlocul unui război dintre două organizații misticoide, una care vrea să păstreze spița
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
eforturi de a o transforma în problematică și a o impune ca atare. Când nu își arată entuziasmul, critica literară, dramatică sau cinematografică poate fi redusă la tăcere cu argumentul suprem al întârzierii, retardării unor cronicari încă neracordați la fluxurile contemporaneității; iar când, dimpotrivă, receptarea este entuziastă (cazul Ioanei Bradea, al cărei Băgău a făcut furori), ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
trebuie să inventeze pentru fiecare lucrare nu doar forma ei muzicală, ci și regulile muzicii (însăși - O.G.)”. footnote>. Dată fiind această situație în postmodernitate, putem proceda printr-o extrapolare inversă, și atunci imaginea "traiectoriei" istorice-stilistice între clasicismul vienez și contemporaneitate se structurează că o continuă creștere în volum (cantitatea tipologiilor formale, de gen, expresiei, a conținuturilor), expansiune că suprafață (geografic), diversificare tipologica și interferență între structurile și tipologiile deja existente. Câmpul practicilor artistice muzicale evoluează în virtutea unei expansiuni permanentizate determinând
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
născut Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă - în 1980 - printre cei „40 de nemuritori“ ai Academiei Franceze. A fost poetă, prozatoare, traducătoare, a scris lucrări de critică, eseistică și istorie. A fost preocupată îndeosebi de istorie și mitologie, mai puțin de contemporaneitate. Printre cele mai cunoscute volume semnate de Yourcenar se numără „Memoriile lui Hadrian“ și „Povestiri orientale“. Luni, 9 iunie Revoluție în Muntenia În anul 1848 are loc adunarea populară de la Islaz, care marchează începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. Se adoptă
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
Organizației Internaționale a Muncii și ai altor organisme și instituții internaționale, câștigurile obținute de traficanții de carne vie - prima verigă a lanțului ce duce la munca forțată - au ajuns să le depășească pe cele obținute din celălalt mare flagel al contemporaneității - contrabanda cu droguri. În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citată atât ca țară generatoare, cât și de tranzit, a marilor rețele de trafic cu femei provenind din Asia sau chiar din
Agenda2004-50-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283139_a_284468]
-
august 1954). 25 ani „Un nou complex sportiv. În municipiul Lugoj s-a dat în folosință complexul sportiv «23 August» cuprinzând un amfiteatru în aer liber cu peste 1 000 locuri“. (Drapelul Roșu din 29 august 1979). „Versul, mesager al contemporaneității... la cea de-a doua ediție a Festivalului «Cântarea României»... Nikolaus Berwanger a fost distins cu premiul I pentru volumul de versuri în limba germană «Mărturie târzie», apărut la Ed. Kriterion“. (Drapelul Roșu din 2 septembrie 1979). 5 ani „Plan
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
Detectivul propriei copilării Apărut în vara acestui an, „Misterioasa flacără a reginei Loana“ este un roman ilustrat „în sens postmodern“, spune criticul Marin Mincu, în care ilustrațiile dau autenticitate cadrului istoric fascist, explorat de memoria autorului. Povestea se petrece în contemporaneitate, iar personajul romanului, Gianbattista Bodoni, e un anticar sexagenar din Milano, care încearcă să-și recupereze memoria pierdută în urma unui grav accident cerebral. El e capabil să-și amintească versuri și poezii celebre, în schimb nu știe cum îl cheamă
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
să fie printre primii invitați. Și asta nu pentru contribuții teoretice sau arhivistice, cum ar putea crede cei care nu-i cunosc cărțile și, mai ales, personalitatea. Ci pentru că Valery Oisteanu este, cu vorba și cu faptă, un continuator în contemporaneitate al avangardei istorice, un fel de Prîslea literar care și-a ales bătrînul căluț dadaist și l-a întinerit în magicul computerland. Cartea sa cea mai recentă, Zen Dada, Meditations for the Third Millenium, apărută la New York anul acesta, este
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
de magi rătăcitori, de inițiați obscuri și autiști ai unei lumi pe care doar ei singuri și-o mai amintesc. Problemă imperativa a participării artei românești la marile evenimente ale artei europene și mondiale este tocmai această existența reală în contemporaneitate, în dinamică vie a timpului în care trăim. Nu genurile tradiționale sînt aici discutabile și nimeni nu invalidează ideea de pictură, sculptură sau desen, ci în dezbatere intra sensul care se dă acestor genuri, faptul de a le stoca într-
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
prin imponderabilul conținut psihologic. Dacă prin substanță lor, pavilioanele tradiționale și celelalte spații ale expoziției sînt mai curînd referenți ai istoriei (ai istoriei generale, ai istoriei artei, ai istoriei mentalităților), iar scopul lor nemijlocit este acela de a delimită verosimil contemporaneitatea, prin distribuție spațiile de expunere sînt mărturia directă a unei noi configurații geografice. Geografia administrativă devine geografie politică, iar această, la rîndul ei, se manifestă că una culturală și artistică. Vechea geografie, cea reprezentată prin pavilioanele din Giardini, este acum
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
fără pavilion" , însă cu o veche identitate, din America Latină (Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Guatemala, Honduras, Mexic etc.), din Asia (Taiwan), dar și din Europa (Irlanda, Cipru, Portugalia, Malta, Luxembourg) se manifestă că voci artistice distincte și dau acum ideii de contemporaneitate și o pregnanta dimensiune spațială. Alături, ca o certificare că lumea este în permanență mișcare și într-o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la istorie, la identitate și la expresie: Armenia, Croația
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]