7,154 matches
-
capitalism. Această structură de guvernare generează cooperare reducând atractivitatea și astfel incidența comportamentelor oportuniste atât ex-ante, cât și ex-post. Să considerăm, de exemplu, situația În care un contractant a făcut o investiție specifică pentru prelucrarea input-ului oferit de contractor. Contractorul se află astfel Într-o situație de putere asimetrică (imbalanced power) față de contractant. Oportunitatea și interesul contractorului de a exploata ( de a obține rente nejustificate) situația de dependență În care se află contractantul scad atunci când cei doi actori sunt „integrați
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și ex-post. Să considerăm, de exemplu, situația În care un contractant a făcut o investiție specifică pentru prelucrarea input-ului oferit de contractor. Contractorul se află astfel Într-o situație de putere asimetrică (imbalanced power) față de contractant. Oportunitatea și interesul contractorului de a exploata ( de a obține rente nejustificate) situația de dependență În care se află contractantul scad atunci când cei doi actori sunt „integrați” funcțional În aceeași organizație. Acest lucru se datorează mecanismului de coordonare bazat pe relațiile de autoritate ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe de altă parte, costul de oportunitate este mai mic. Acesta din urmă se referă la diferența dintre costul actual și costul celui mai bun aranjament alternativ pe care cei doi actori l-ar fi putut obține tranzacționând cu alți contractori, respectiv contractanți, de pe piață. Când cei doi sunt integrați Într-o organizație, posibilitatea ca pe piață să existe o variantă semnificativ mai bună pentru unul dintre ei este mai ridicată decât atunci când cei doi sunt liberi să negocieze cu orice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anterior, există o dependență non-trivială Între actori ce determină partenerii să se angajeze În schimburi reciproce de lungă durată (ce pot avea o bază contractuală flexibilă); formele hibride păstrează atât o parte din caracteristicile pieței (Într-o anumită măsură): autonomia contractorilor și stimulentele ridicate pentru performanță, dar și ale organizațiilor: coordonare, reciprocitate, Încredere, mecanisme proprii de soluționare a conflictelor (arbitraje). Forma hibridă de organizare ar conduce atât la scăderea costurilor tranzacționale comparativ cu cele ale pieței, dar și ale formei hibride
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațiilor: coordonare, reciprocitate, Încredere, mecanisme proprii de soluționare a conflictelor (arbitraje). Forma hibridă de organizare ar conduce atât la scăderea costurilor tranzacționale comparativ cu cele ale pieței, dar și ale formei hibride, mai flexibile, comparativ cu cele ale organizării ierarhice. Contractorii sunt „blocați” (locked-in) să coopereze prin angajamente reciproce credibile (commitments), Într-o situație de dependență bilaterală, reciproc avantajoasă, pe termen lung. Noua economie instituțională, În general, și teoria lui Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
drepturi reziduale de control”. Drepturile reziduale de control nu sunt angajate contractual de părți, ci sunt fixate (reglate) instituțional Într-o direcție sau alta. Într-un exemplu furnizat de același autor, se presupune că doi actori, A, furnizorul și B, contractorul, ar contracta furnizarea de caroserii auto. Să presupunem că cererea de automobile crește și B, producătorul de automobile, dorește suplimentarea numărului de caroserii furnizate de A. Atâta timp cât o astfel de situație nu a fost anticipată, iar În contractul dintre A
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
arătam mai sus, contractele reprezintă angajamente de acțiune ale unor actori particulari, completate instituțional prin prevederi legale impuse de către societate. Masten (1993) arată că există diferențe legale În ceea ce privește drepturile și obligațiile angajatului și angajatorului, pe de o parte, și ale contractorilor independenți pe de altă parte. Angajatul are obligația să se subordoneze angajatorului, În timp ce contractorul independent va respecta doar obligațiile contractuale. Angajatul se va conforma atât cadrului social, modalităților și procedurilor solicitate de acesta, cât și scopului impus de angajator. Angajatul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin prevederi legale impuse de către societate. Masten (1993) arată că există diferențe legale În ceea ce privește drepturile și obligațiile angajatului și angajatorului, pe de o parte, și ale contractorilor independenți pe de altă parte. Angajatul are obligația să se subordoneze angajatorului, În timp ce contractorul independent va respecta doar obligațiile contractuale. Angajatul se va conforma atât cadrului social, modalităților și procedurilor solicitate de acesta, cât și scopului impus de angajator. Angajatul trebuie să realizeze ce cere angajatorul (scopul), dar să respecte În același timp cadrul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se va conforma atât cadrului social, modalităților și procedurilor solicitate de acesta, cât și scopului impus de angajator. Angajatul trebuie să realizeze ce cere angajatorul (scopul), dar să respecte În același timp cadrul social, modalitățile, procedurile, solicitate de acesta, În timp ce contractorul independent nu este obligat să respecte proceduri dacă acestea nu sunt specific stipulate În contract. Anagajatorul are la rândul său diverse Îndatoriri față de angajați, impuse de lege, mergând de la consultarea acestora În decizii importante, până la reprezentarea angajaților În forurile de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
loialitatea participanților Într-un schimb comercial este doar o chestiune ce ține de reputația fiecăruia, dar nu o problemă legală. Legea permite angajatorilor să recupereze prejudiciile cauzate de comportamentele necooperante sau neloiale ale subordonaților, dar nu și de cele ale contractorilor independenți, În felul acesta alterând beneficiile pe care unii sau alții le-ar putea obține de pe urma comportamentelor necooperante. Din acest punct de vedere, organizația este o protecție instituțională, legală Împotriva comportamentelor oportuniste. Terminarea unilaterală a contractelor de către angajatori este posibilă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să reducă atractivitatea comportamentelor oportuniste ale primului. Prin opoziție, contractul comercial este mai sărac În prevederi instituționale, bazându-se Într-o măsură mult mai mare pe clauze mutual agreate ex-ante de către părți. După cum concluzionează Masten (1993:207), „ex-ante, contractul (Între contractori independenți - n.a.) este o instituție flexibilă (din punct de vedere instituțional - n.a.)”, nefiind Îngrădit de prevederi legale Într-o manieră similară relațiilor de muncă. Diferențele de presetări legale, sancțiuni și proceduri ce guvernează tranzacțiile comerciale și, respectiv, cele de muncă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firmă producătoare de confecții contractează capacitatea de producție a altei firme, la un anumit nivel, pe o perioadă de timp În general Îndelungată. De multe ori, relația include parteneri internaționali, În care firma producătoare era europeană sau americană, iar cea contractoare românească. Relația este elastică, cadrul este ajustabil și prevede mecanisme de adaptare, de tranfer de informații și resurse Între cele două firme care aproximează foarte bine modelul implicării În rețele propus de Uzzi (1996, 1997); gradul de integrare este ridicat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de Uzzi (1996, 1997); gradul de integrare este ridicat În multe cazuri, Însă cele două firme rămân entități distincte. Există cazuri chiar, În care se manifestă nivele ridicate de integrare Între operațiunile partenerilor: ex. supravegherea tehnică de către anagajați ai firmei contractoare a procesului de producție și verificarea, la locul contractantului, a calității produselor realizate În lohn. Mulți dintre managerii firmelor românești intervievate au admis existența mecanismelor adaptative și integratoare de acest fel (firmele producătoare Își trimit proprii tehnicieni), dar doar În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rând menținerea cooperării, Între anumite limite acceptabile, mai degrabă decât impunerea contractuală strictă. Cu toate acestea, spune Williamson, contractul neoclasic nu este perfect elastic. Pe măsură ce exonerarea este garantată În mod rutinier, aceasta poate induce stimulente negative de limitare a performanței (contractorul se va obișnui ca, În condițiile unui contract „elastic” și a unor exonerări repetate de la litera contractului, performanța sa mai slabă să nu conducă necesar partenerul către opțiunea „abandonului”). Astfel, reducerea oportunismului prin implicarea schimburilor În relații de durată induce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
discriminatoriu părțile și, prin exonerarea performanței, facilitează „exploatarea” relației de către unul dintre parteneri, contractele neoclasice devin tot mai tensionate, iar forma de organizare hibridă facilitată de acestea incumbă costuri tot mai ridicate devenind ineficientă (nivelul de cooperare scade, echilibrul dintre contractori se rupe, unul va tinde să exploateze relația de Încredere, iar celălalt va tinde astfel să iasă din relație). În astfel de cazuri se caută mecanisme Încă și mai elastice și mai adaptative și care, printr-un control sporit, să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unul va tinde să exploateze relația de Încredere, iar celălalt va tinde astfel să iasă din relație). În astfel de cazuri se caută mecanisme Încă și mai elastice și mai adaptative și care, printr-un control sporit, să prevină Încurajarea contractorilor pentru performanță suboptimală. În cercetarea sa asupra industriei confecțiilor din New York, B. Uzzi (1997) arată că implicarea schimburilor În relații de durată Într-o rețea structurată de parteneri impune o logică a schimbului bazată pe Încredere ca mecanism de guvernare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ridicat, dar În care interesul participanților este să continue relația de cooperare cu costuri tranzacționale cât mai mici. Corporațiile au astfel mecanisme proprii de soluționare a conflictelor, permițând derularea contractelor Într-un cadru Înalt ajustabil. Pe de altă parte, perfomanța contractorilor ( În acest caz a angajaților firmei) este evaluată Într-o manieră administrativă de către manager; controlul asigură diminuarea oportunismului, În schimb stimulentele pentru creșterea performanței sunt mai degrabă slabe. O eventuală creștere a performanței organizației poate fi concomitent revendicată de mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ai firmelor românești. În majoritatea cazurilor, firmele românești și partenerii lor străini Își mențin autonomia, dar tranzacțiile prezintă o „dependență bilaterală non-trivială” (Williamson, 1991:271). Este un exemplu tipic de ceea ce Eccles (1981) numea „cvasifirma”, o cvasiintegrare a activităților Între contractor și sub-contractor care, deși firme separate, mențin relații stabile și continue pe durate mari de timp, dezvoltând mecanisme specifice de guvernare. Cvasifirma sau forma de organizare hibridă este un aranjament de gestiune a tranzacțiilor situat Între mecanismul pieței (ce ar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și, În plus, cu intenția acestora de a controla competiția și incertitudinea. În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a investiției specifice (asset specificity) În materie primă (textile, accesorii): investiția este nerecuperabilă În cazul unei eventuale manopere defectuoase a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa este predată: costurile de judecată sunt foarte mari, iar probabilitatea recuperării pagubei este mică. Reporter: Au existat conflicte Între dvs. și parteneri? Intervievat: Am
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
externe reprezintă resursa strategică În afaceri și o astfel de concepție a difuzat la nivelul Întregului câmp organizațional. Ea presupune tendința de a controla competiția pe piața contractelor oferite de contractanții externi și astfel de a stabiliza atât relațiile dintre contractorii români și contractanții externi, dar și pe acelea dintre contractori români aflați Într-o potențială competiție. O astfel de concepție stabilizează relațiile privind furnizările de comenzi de lucru, acestea fiind percepute ca resurse strategice. Piața forței de muncă și input
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
concepție a difuzat la nivelul Întregului câmp organizațional. Ea presupune tendința de a controla competiția pe piața contractelor oferite de contractanții externi și astfel de a stabiliza atât relațiile dintre contractorii români și contractanții externi, dar și pe acelea dintre contractori români aflați Într-o potențială competiție. O astfel de concepție stabilizează relațiile privind furnizările de comenzi de lucru, acestea fiind percepute ca resurse strategice. Piața forței de muncă și input-ul de resurse umane este privit ca o resursă mult
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Întâlnit firme ce se implicau În proiecte de calificare a resurselor umane (cu finanțări din partea diverselor organisme), În proiecte de obținere a unor certificări, de investiții tehnice pentru fazele de proiectare etc. Dezinstituționalizarea modelului actual axat pe controlul relațiilor cu contractorii externi și interni este iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
preferăm această sintagmă celei de actori maximizatori care este mai degrabă un ideal teoretic decât o realitate În sine. termenul original este governance structures Una dintre divizii sau departamente ar putea găsi, În condițiile În care s-ar transforma În contractor independent, soluții alternative mai bune pe piață (prețuri mai avantajoase). Diferența dintre aceste soluții și ceea ce obține În cadrul organizației este desemnată drept cost de oportunitate. Conceptul de dependență de cale se referă la faptul că instituțiile existente la un moment
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atunci când aceste relații Încetează În fapt a mai funcționa”. Lohn-ul presupune subcontractarea capacității productive; restul activităților pe orizontală, proiectarea și dezvoltarea produsului, standardizarea, aprovizionarea cu materii prime, comercializarea fiind realizate de partenerul (antreprenorul) extern care devine astfel client al contractorului român doar pe componenta de prelucrare/transformare. Un astfel de sistem presupune importul de materie primă (furnizată de client), transformarea acesteia În procesul de producție („asamblarea” produsului conform documentației primite și deci valoarea adăugată a forței de muncă slab calificate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
60% și 10% din valoarea finanțată de ANPH. Plata finală de 10% se face după îndeplinirea de către beneficiarul finanțării a tuturor obiectivelor prevăzute în contract și numai după ce raportul final de activitate și decontul financiar final au fost înaintate de contractor și aprobate de către Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1008 din 2 noiembrie 2004Ă Ordin nr. 303 din 18 iulie 2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de expertiză
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]