KorAP: Find »[drukola/base=contractualist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...8 >

187 matches

Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299

îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară a fraților săi pentru a formula propria sa poziție, aceea că dreptatea este un bun în sine deși este bună și prin consecințele pe care le

Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575

Iluminismul a fost o perioadă în care oamenii luptau pentru umanitate dar nu se preocupau deloc de poporul lor; o perioadă când ei filosofau despre stat și uitau de comunitate. La noi, Ilie Bădescu se concentrează pe diferența dintre sociologia contractualistă și cea comunitară, punând accent pe cea din urmă. Aceasta constată printre altele că relația socială nu se poate reduce la simpla relație rațională, că nu i se poate epuiza conținutul într-o legătură contractuală, că este mai mult decât

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
închisă, organică și nu juxtapunere de elemente componente, elemente deosebit de importante raportat la ideea fundamentală a Romanticii, și anume "spiritul poporului" (Volksgeist). "Comunitatea, după romantici, trebuie socotită ca un întreg organic (în sens spiritual, nu biologic), opus oricărui concept mecanic, contractualist sau atomist" (Herseni, 1982: 80). Capitolul X Ferdinand Tönnies 1. Exegeză În întreg materialul am făcut de nenumărate ori trimitere la conceptele gemeinschaft și gesellschaft. În general, înțelegerea pe care o avem noi asupra comunității datorează mult și este distorsionată

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează poziția de principiu față de problema căii de urmat de către societatea rom(nească. At(t timp c(t statul reprezintă o instituire naturală, o formă de organizare a cărei dinamică depinde pe de o parte, de

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289

vorbesc filosofie”. Cetățenii vor moralitate în politică fiindcă democrația fără încredere publică este vorbă goală: promisiuni respectate, alocarea transparentă a resurselor publice, sănătate și educație de calitate, siguranță de mișcare. Cu alte cuvinte, populația este tot mai cetățeană, tot mai contractualistă, tot mai pretențioasă în timp ce în majoritatea lor, politicienii sunt tot mai retardați în moravurile primului deceniu. Fiind înăuntru sau în proximitatea clienților favoriți ai statului, ei nu vor să accepte să depindă direct de cetățeni. Doresc să mențină politica de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
calitatea „acefală” pe care o avem ca obiect al normelor. Moral eram supuși Codului Eticii și Echității Socialiste, politic, directivelor tuturor congreselor. Partidul ne luase explicit povara libertății și discernământului. Începând cu secolul al XVIII-lea, europenii vestici, nonfolclorici și contractualiști, depărtându-se de dialogul cu „veșnicia” specific comunităților țărănești premoderne, au început să se întrebe cum poți crea o comunitate morală atunci când societatea este eterogenă religios și devine tolerantă față de oameni nereligioși și tratează religia ca problemă privată a indivizilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
un studiu care purta titlul: „On trusting more and contracting less” („Să ne încredem mai mult și să contractăm mai puțin”). Studiul aparținea eticienei americane Annette Baier. Am ridicat din sprâncene: îi convine să vorbească așa dinspre o societate excesiv de contractualistă. Dar noi cei mai niciodată astfel, ce putem face? Acum 5 ani am făcut o evaluare a unui colegiu cu finanțare americană în Kosovo. Eram în tandem cu o persoană de formație strict occidentală. Le cerea managerilor universitari contracte cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
și de publiciști de top după clasicul model de tranziție tip „Jack of All Trades”. Eu eram la mijloc, mediind între două lumi care aveau un dialog demn de tematica dramaturgiei lui Eugen Ionescu. Pe când societățile occidentale își rafinau modul contractualist de existență, noi săream pe altă curbă a istoriei. România nu a fost niciodată o societate modernă în deplinul sens al termenului. Până în 1948 eram o societate țărănească în proporție de 80%, cu vagi urme de contractualism și profesionalism. În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

politice clasice, societatea „ideală” a fost concepută antifemei și antifeminist. Pe scurt, în astfel de teorii, femeile sunt oameni de rangul doi și noncetățene, nu sunt subiecți ai drepturilor politice și civile. Tentativele spre o societate ideală, mai ales cele contractualiste, au ignorat mereu lipsa de puterexe "„putere" contractuală egală a femeilor. Contractualismulxe "„contractualism" în varianta sa modernă a exclus femeile, definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului: bărbații - capi de familiexe "„familie". În teoria politicăxe "„teoriepolitică" clasică, bărbații sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
socotiți numai bărbații. Contractul socialxe "„contractsocial" tradițional înseamnă excluderi de gen, de rasă, de clasă. Doar bărbații înstăriți, de rasă albă erau considerați membri deplini ai societății civile și aveau puterexe "„putere" contractuală. O primă critică feministăxe "„feministă" la adresa teoriei contractualiste androcentrice o reprezintă lucrarea lui M. Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of The Rights of Woman. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" va fi teoreticiana care formulează cea mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra excluderii femeilor ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
sunt inegale și în căsătoriexe "„căsătorie", și în prostituție. Prostituțiaxe "„prostituție" este, cel puțin simbolic, o formă de sclavie civilă, datorată diferențelor de venituri care conduc la dependența materială a femeilor de bărbați 26. În acest sens, operarea cu teoriile contractualiste ascunde de fapt o inegalitate și o asimetrie de proporții între „părțile contractante”. Criticând de pe poziții feminist-liberale liberalismulxe "„liberalism" rawlsian, Susan Mollerxe "„Moller,Carol" Okinxe "„Okin,SusanMoller" (1989) socotește că principiile dreptății trebuie extinse atât în sfera privatăxe "„sferaprivată" a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
și împlinirea omenească), și la solipsism politicxe "„solipsism politic" (individul este izolat, singular). În consecință, marele accent este cel asupra libertății individuale. Liberalismul eșuează în a recunoaște faptul că ființele umane sunt produsul unei comunități și alminteri decât în sens contractualist. Solipsismul este o abordare esențialmente masculinăxe "„masculin"27. Femeile trăiesc preponderent într-un nod de relații pe care le perpetuează și dezvoltă, se definesc în termeni relaționali (ca soții, mame, fiice, surori). Copilul nenăscut nu este izolat, ci se dezvoltă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
unuia dintre participanți (deces, boală, detenție, separare, divorț etc.), ceilalți membri ai familiei preiau rolul celui absent. Privind statusul social, acesta suferă o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de pornire este individul autonom, stăpân pe sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
etc.), ceilalți membri ai familiei preiau rolul celui absent. Privind statusul social, acesta suferă o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de pornire este individul autonom, stăpân pe sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților. Soții pot decide între ei modul de administrare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
comunitar reprezintă punctul de sprijin în diversele probleme pe care le întâmpină. Prezența unor persoane semnificative, a unui punct tare, de sprijin își dovedește o dată în plus relevanța pentru familia monoparentală, pentru care reprezintă un adevărat capital social. În cadrul abordărilor contractualiste, oamenii erau tratați ca indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător cu această responsabilitate; ei obțineau în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
treburilor gospodărești. În această situație, femeile și copiii apăreau ca dependenți de tatăl familiei și, astfel, se consacra ordinea patriarhală. În cazul femeilor, se observă un adevărat paradox: acestea sunt capabile, respectiv, incapabile de a încheia un contract. Conform teoriei contractualiste clasice, femeile nu sunt independente, ci subordonate soților, care le reprezintă în spațiul public, iar din punctul de vedere al contractului încheiat pentru sfera privată, la nivelul contractului sexual, ele sunt receptate ca apte de a intra în contractul conjugal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
adesea ca un acord tacit între copil și părintele său. Orice contract este făcut doar dacă este în măsură să ofere avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este asemenea moștenirilor de tip patrimonial la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pe care o îmbracă, familia este grupul social de bază în alcătuirea comunităților. În nici un caz nu se poate admite ideea destructurării ei. Dacă acest fapt ar avea loc, atunci chiar ideea de comunitate ar fi pusă în pericol. Perspectiva contractualistă arată o modalitate prin care indivizii pot să intre în relații unii cu alții și să le dezvolte în condiții echitabile, în măsura în care încheie și respectă contracte prin care își protejează interesele. Ca formă de mediere a relațiilor dintre indivizi, contractele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală, în conformitate cu abordarea contractualistă, poate avea experiența căsătoriei și a divorțului, a tutelei privind copiii. Conform cu aceste contracte, nu încetează însă dreptul persoanelor implicate la viața de familie. El este reglementat implicit prin faptul că persoanele în cauză rămân în aceeași comunitate. Excluderea unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459

Teoriile deontologice scot în evidență importanța motivului în alegerile morale. Motivele acțiunilor umane stau sau ar trebui să stea sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale

by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772

conducere a statului: aristocratică, monarhică sau republicană, poporul este îndreptățit să participe la luarea tuturor hotărârilor referitoare la acesta. Astfel, filozoful german instituie o formă de conciliere între drepturile monarhului și ale poporului. La rândul său, Christian Wolff, acceptând ficțiunea contractualistă, consideră că starea naturală în care oamenii s-ar fi bucurat de toate drepturile lor, fără nici o restricție, nu a fost suficientă pentru realizarea fericirii lor. Nevoile reciproce ale indivizilor i-au obligat să-și reunească forțele pentru a ajunge

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
ideologia oficială a iosefinismului, tema monarhului bun și luminat, construită în conformitate cu imperativul rațiunii de stat, în care statul nu mai este o proprietate a suveranului, ci un bun comun, căruia suveranul îi asigură gestiunea în interesul tuturor 131. În conformitate cu schema contractualistă, ce își are originea în ideile politice exprimate în lucrările lui Montesquieu 132, statul, sublimat în persoana împăratului luminat, apare omului politic bucovinean drept un garant al securității colective, fiind sursa de la care emană "bunăstarea supușilor săi"133. Acest memoriu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]