187 matches
-
aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit]ții sexuale că o recunoaștere a libert]ții și autonomiei umane. Unii contractualiști, precum Russell Vannoy în cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea și cu îndr]zneal] (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea și cu îndr]zneal] (de exemplu, Rabelais, Boccaccio, Kazantzakis). Alți contractualiști subscriu unei concepții vechi conform c]reia sexul ar trebui savurat cu o moderație adecvat] (de exemplu, Homer, Aristotel, Montaigne). 1) Concepția libertarian] Adesea, la început, o poziție libertarian] câștig] sprijin deoarece este, f]r] excepție, propus] în cadrul acelor culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul informat este o ficțiune, deoarece aceeași condiționare social] limiteaz] paletă oportunit]ților și alegerilor reale ale femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu b]rbatul. Feministele precum MacKinnon pretind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final, liberalii politici ar argumenta c] sfera public] este din ce in ce mai deschis] femeilor, de asemenea, constiinta public] privind alocarea echitabil] a muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva noastr] moral] decât au ceilalți pentru ale lor. Sursă acestei sov]ieli este o tr]s]tur] a moralei noastre. O perspectiv] liberal], contractualist] este parte a vieții etice a Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprobabile comise de răzvrătiți. Combinația de iluminism, liberalism moderat și romantism definitorie pentru profilul ideologic al lui Horváth explică această atitudine, care Îl distanțează atât de viziunea autojustificativă a nobilimii, cât și de justificarea revoltei și a violenței, În spirit contractualist și iacobin, pe care o Întâlnim la apărătorii răscoalei. Dacă motivațiile faptelor țăranilor pot fi explicate „la rece”, dintr-un punct de vedere științific, ele nu pot fi Însă scuzate și justificate din punct de vedere moral. Filonul moralizator și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
socialului și astfel la amenințarea cu dispariția tuturor. Prin urmare, este nevoie ca libertatea din starea de natură să fie restrânsă astfel încât viața alături de ceilalți să fie posibilă. Libertatea fiecăruia trebuie să fie limitată, făcându-se astfel loc libertății celorlalți. Contractualiștii au imaginat povestea contractului social, prin care fiecare individ renunță, în favoarea autorității publice (a Statului), la o parte a prerogativelor din starea de natură, primind în schimb garanții pentru exercitarea celor pe care le păstrează. Am văzut că este necesar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
consens prin coincidență de păreri”. Ce Înțelege Însă Rawls prin „consens prin coincidență de păreri”? El face distincție Între un asemenea consens și un simplu modus vivendi: În vreme ce acesta din urmă ar fi un compromis oportunist Între doctrine opuse (viziunea contractualistă susținută de urmașii de astăzi ai lui Hobbes reduce, Într-adevăr, convenția socială la un acord Între inamici potențiali sau Între cei care iau parte la un schimb comercial), Rawls estimează că nu poate exista un consens veritabil decât atunci când
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp în care echilibra diferențialul puterii pentru români. Marii perdanți ai acestei afaceri ecleziale cu masive ramificații politice erau, neîndoielnic, "națiunile politice" consacrate de sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conducere a statului: aristocratică, monarhică sau republicană, poporul este îndreptățit să participe la luarea tuturor hotărârilor referitoare la acesta. Astfel, filozoful german instituie o formă de conciliere între drepturile monarhului și ale poporului. La rândul său, Christian Wolff, acceptând ficțiunea contractualistă, consideră că starea naturală în care oamenii s-ar fi bucurat de toate drepturile lor, fără nici o restricție, nu a fost suficientă pentru realizarea fericirii lor. Nevoile reciproce ale indivizilor i-au obligat să-și reunească forțele pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ideologia oficială a iosefinismului, tema monarhului bun și luminat, construită în conformitate cu imperativul rațiunii de stat, în care statul nu mai este o proprietate a suveranului, ci un bun comun, căruia suveranul îi asigură gestiunea în interesul tuturor 131. În conformitate cu schema contractualistă, ce își are originea în ideile politice exprimate în lucrările lui Montesquieu 132, statul, sublimat în persoana împăratului luminat, apare omului politic bucovinean drept un garant al securității colective, fiind sursa de la care emană "bunăstarea supușilor săi"133. Acest memoriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina anilor 1790-1791 dezvoltă tema monarhului bun și luminat, construită în conformitate cu imperativele rațiunii de stat, în care statul nu mai este o proprietate a suveranului, ci un bun comun, căruia suveranul îi asigură gestiunea în interesul tuturor 42. În conformitate cu schema contractualistă, ce își are sursa în gândirea politică a lui Montesquieu 43, statul, sublimat în persoana împăratului luminat, apare ca un garant al securității colective, fiind sursa de la care emană bunătatea supușilor săi44. În dialogul cu puterea dominantă, referitor la statutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în privința politicii externe aceste națiuni, cât și ca acestea să poată fi făcute impozabile, în privința politicii interne, prin articolele industriei"47. În concordanță cu școala dreptului natural, cu sursele interne cantemiriene, dar și cu propria sa cercetare și documentare, ideea contractualistă a "tratatelor" încheiate în trecut de Principate Române cu Poarta este reluată în memoriul din ianuarie-februarie 179148, referitor la statutul internațional al Moldovei și Țării Românești, într-o manieră mult mai explicită, cu referințe mult mai directe la încercările otomanilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apelului pe care îl face la vechile tratate, încheiate de Principatele Române cu Poarta, ne face să credem că răspunsul la această întrebare este acela că omul politic bucovinean vedea realizarea acestei includeri în Monarhia habsburgică cu păstrarea, conform teoriei contractualiste, a autonomiei și obținerea unui statut pentru aceste țări, asemănător cu cel avut de "țările croate"83. Însă evoluțiile politice din imperiu și de pe continentul european nu au fost favorabile transpunerii în practica politică a acestor idei, ce vizau realizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cuvintele nu sînt atît de importante ca puterea contextelor, care poate include tonul vocii vorbitorului, expresivitatea facială, gesturile, postura, chiar și statusul familial și elementele care țin de capitalul simbolic al "celuilalt". Culturile puternic dependente de context sînt mai puțin contractualiste (cuvîntul "dat" e mai fluctuant), pun mai mare accent pe formalism, întreținînd comunicarea indirectă și, uneori, ascunsă. De altfel, comunicarea e cantitativ abundentă, dar informația validă și operațională care circulă între actorii actului de comunicare este modestă. Limbajul cu subînțelesuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ce amintire a Binelui ne bântuie sufletele încât avem curajul de a judeca semenii și de a le pune etichete negative, într-o continuă încercare de ierarhizare (de regulă prin situarea noastră în vârful ierarhiei)? * Trecerea la logica de tip contractualist a determinat nașterea politicului în sens tare. Oare nu cumva contractualismul constituie doar una din formele de discurs (una de succes, după cum ne arată Istoria) menite să mascheze dorința de putere a unui nou grup social, legitimându-i accesul la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un mediu cultural divers, a cărui intoleranță și instabilitate a crescut odată ce aceste naționalisme s-au constituit sau au încercat să se constituie în corpuri politice independente. Naționalismele vest-europene au urmat un traseu relativ diferit, devenind mai democratice în sens "contractualist" pe măsură ce erau ținute în frâu și chiar create de state centralizate puternice, absente în Europa de Est (Fischer: 1989, 9-34; Gilberg: 1990, 1-16). De asemenea, în Balcani și mai ales în teritoriile care au intrat în componența României, colectivismul social a fost
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea în educație 2 3.15. Munca manuală. Meseriile 2 3.16. Odihna activă 2 3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești 2 3.19. Teoria contractualistă 2 3.20. Utilitatea cunoștințelor 2 CAPITOLUL 4. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN GÎNDIREA PEDAGOGICĂ A LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a omului 2 C Copilăria 2 C Conformitatea educației cu natura 2 C Cunoașterea copilului 2
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
răsturnare a opticii sub care era acceptată pînă atunci existența ca fenomen spiritual și ca forme de organizare politică și socială sînt datele care configurează, în linii generale, structura și profilul acestui veac al Luminilor. Gînditorii iluminiști au susținut teoria contractualistă despre stat; au arătat necesitatea de a se studia natura și de a se acționa asupra ei; au considerat, în spiritul filosofiei lui Descartes, că rațiunea este singura lumină care trebuie să conducă omul în viață; au manifestat o mare
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pasiunea și sensibilitatea sfîșietoare a caracterelor. Contractul social (Du contrat social), tratat de drept politic, încearcă să descopere izvorul însuși al legilor și reprezintă una din lucrările cele mai autentice care au proclamat vreodată principiul suveranității poporului. Cartea dezvoltă teoria contractualistă a lui J. Locke despre stat. Rousseau găsește că forma ideală de societate este cea "naturală", alcătuită din oameni liberi și egali. El crede că oamenii au convenit de bună voie să renunțe la o parte din drepturile lor, pe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
distracție. La rîndul lui, Rousseau va cere preceptorului să-l izoleze pe Émile de societatea coruptă, care, în viziunea lui, era reprezentată de oraș și avea o influență nefastă asupra lui și să-l educe la țară. 3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a apariției statului și a dreptului natural, considerînd că proprietatea provine direct din munca omului și este anterioară apariției puterii de stat. Această teorie a avut o mare influență asupra iluminiștilor francezi, îndeosebi asupra
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cere preceptorului să-l izoleze pe Émile de societatea coruptă, care, în viziunea lui, era reprezentată de oraș și avea o influență nefastă asupra lui și să-l educe la țară. 3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a apariției statului și a dreptului natural, considerînd că proprietatea provine direct din munca omului și este anterioară apariției puterii de stat. Această teorie a avut o mare influență asupra iluminiștilor francezi, îndeosebi asupra lui Rousseau. La naștere, omul este
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
putere executivă și legislativă. Orice abuz din partea puterii executive dă dreptul poporului de a interveni pentru restabilirea ordinii și apărarea proprietății. Influențat de ideile lui Locke, Rousseau va proclama, în numele legilor naturii, egalitatea absolută a oamenilor, de unde izvorăște și teoria contractualistă care a stat la baza ideologiei revoluției franceze. 3.20. Utilitatea cunoștințelor Aristotel aprecia că trebuie să dăm tinerilor cunoștințe folositoare, dar numai acelea care sînt corespunzătoare categoriei sociale din care fac parte. Criteriul de selecție al cunoștințelor ce trebuiau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
instituțiilor cheie pentru pluralismul de stil vechi.610 Ridicarea teoriei autodeterminării la un nivel dominant a fost accidentală, fiind un concept central în tradiția filosofiei politice occidentale, independentă de nașterea naționalismului și anterioară acestuia. De la sfârșitul secolului al optsprezecelea, atât contractualiștii, cât și idealiștii, concepuseră libertatea umană în termenii obligațiilor politice ale indivizilor cu capacitate de autodeterminare. Rousseau a făcut mișcarea decisivă identificând voința rațională a individului cu voința generală, astfel că obligațiile datorate statului erau, de fapt, datorate de cetățean
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]