45,405 matches
-
în relații insolite, prinse într-un dans frenetic care sparge limitele, proiectîndu-se în ireal. „Un suflu deschide breșe în pereți, declara Rimbaud, împrăștie limitele căminelor”. E o criză a unității primordiale, care, corespunzînd unui scenariu religios-mitic, conține și un impuls contrar, reparatoriu, o nostalgie a ceea ce s-a pierdut. Astfel că poetul modern e adesea un homo duplex, care, pe de o parte, ilustrează fărîmițarea, împrăștierea, degradarea tuturor lucrurilor ce ființează în toate registrele spațiului și ale timpului, iar pe de
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
european a fost discutat și disecat în toate felurile. Oricâte sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României din textul european. Vreau să atrag însă atenția asupra unor fapte grave, antieuropene, contrare spiritului și tradiției românești, pe care raportul nu le pomenește explicit, dar care sunt bine cunoscute de către factorii de decizie din străinătate și care afectează grav prestigiul țării și riscă să compromită integrarea noastră europeană. Își imaginează cineva că apărarea
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile și activitățile sale rămân în ființă, gata de a fi utilizate când este necesar. A se vedea Bussanich pentru o poziție contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Paul Constantinescu. Vorbind despre natura intimă a cvartetelor românești, remarcăm faptul că ele aparțin în exclusivitate tipologiei lirice și concertante, referirile la tipologia dramatică lipsind cu desăvârșire. Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a unei seninătăți care cunoaște, deopotrivă, chemările dorului, inteligenței sau accentele umorului de aleasă finețe. Reductibilitatea înfățișărilor la termene de bază
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236. footnote> ce cuprinde o serie de canoane penitențiale. Învățătura despre pocăință a Sfântului Grigorie este În desăvârșit acord cu cea a Sfinților Părinți: cu adâncă Înțelegere față de firea păcătoasă a oamenilor și hotărât contrară rigoriștilor. Sfântul Grigorie de Nyssa, bun cunoscător al tainelor dumnezeiești, dar și al firii umane, În scrisoarea sa pastorală oferă sfaturi duhovnicilor cum să judece păcatele oamenilor și ce epitimii să dea pentru ispășirea lor, ca doctoria duhovnicească să vindece
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
stau astfel și dacă cuvântul exprimă adevărul, patima rușinii a fost pusă În fire ca să ne păzească de greșeli”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cuvântul exprimă adevărul, patima rușinii a fost pusă În fire ca să ne păzească de greșeli”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
numai trecând peste tot nimicește efectul otrăvii - tot așa noi, după ce odată am gustat din stricăciunea Însăși a firii, simțim dorința după Cel care pe toate le unește, pentru ca o dată luând În noi acest leac să alunge, prin efectul său contrar, influența primejdioasă a otrăvii de mult timp Înrădăcinată În trupul nostru. Ce leac poate fi acesta? Nu altul decât acel Trup minunat care a biruit moartea Și s-a făcut izvor al vieții noastre”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
scriitori, m-am deosebit mult de acestea din urmă. Fiecare dintre aceștia, atunci când a văzut, în parte, apropierea lui de Cuvântul dumnezeiesc Cel împrăștiat în lume, a putut să grăiască câte un adevăr parțial; dar cei care au vorbit lucruri contrare unii altora, în chestiunile cele mai neînsemnate, se pare că nu au avut nici o știință vădită și nici o cunoștință neîndoioasă despre Cuvântul. Deci, toate acelea care se spun corect de către toți, sunt cele ale noastre, ale creștinilor. Căci, după Dumnezeu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
păcătoase și cumplite ale trupului”<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa” (Sfântul Macarie Egipteanul); „foc ce arde” (Marcu Ascetul); „rană care dacă va
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
1995, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, făcând referire la viața dusă sub povara păcatului și punându-l pe acesta față în față cu virtutea, afirmă: „dacă ți se pare dureroasă străduința pentru cele bune, compar-o cu viața contrară și vei afla cu cât este mai dureros păcatul când privești nu prezentul, ci viitorul ... dacă fericiți sunt cei curați cu inima, nefericiți sunt, fără îndoială, cei cu mintea întinată, pentru că privesc spre fața vrăjmașului. Și, dacă prin virtute, însăși
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 17, p. 400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Carpatinul ne îndeamnă să punem la lucru sila vreunei străduințe, chiar foarte slabe, și petrecând în rugăciune neîncetată și în celelalte virtuți, să
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în continuitatea timpului, prin care putem privi la ceea ce era ocultat, dincolo de el, accesând astfel imaginea unui conținut de nuanțe sonore. Se configurează astfel, printr-o varietate de aspectări ale aceluiași acum, ritmocronia decorativ-artizanală a OS. Modelată prin complementaritatea profilelor contrare, menite să personalizeze locul temporal, OS se articulează la orizont prin bucle temporale, care conferă discursului un caracter refrenic. Modalitatea expunerii este dominant caracterizată de succesivitatea propriu-zisă (pe orizontală), durabilitatea OS desfășurându-se ca șir de secvențe, a căror variabilitate
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
intensitate se relevă prin creșteri sau diminuări dinamice/energetice ale volumului sonor, pe parametrul duratei acesta se constituie prin dilatări sau comprimări consecutive, determinând impresia de rărire, respectiv de grăbire a mișcării. footnote>). Două secvențe succesiv complementare, adică de profil contrar, formează un ciclu secvențial. Momentul OS poate fi desfășurat prin oricâte cicluri de acest fel. Sub aspectul mișcării, așa cum în fizică ea este o manifestare a geometriei spațiu-timp, în muzică este expresia unui raport între pulsația de adâncime, ca stratificare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
este un mod de relevare reductiv-rezumativă a întregii OS, prin care aceasta devine descriptibilă și, ca atare, interpretabilă la orizont. Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poate hrană pentru trup și veșminte sau împreunare naturală și legiuită, aceasta fiind cunoștința binelui. Dar acest scop își are limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare, de lăcomie și rea întrebuințare, de împreunările legiuite naturale și cele contrare firii și destrăbălări, reprezentând cunoștința răului. Arătând că aceste lucruri necesare unei vieți firești - dar atât de vulnerabile datorită posibilităților spre rău pe care le oferă prin depășirea unor limite sunt accesibile prin simțire, Cuviosul Nichita Stithatul ajunge să vorbească
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Care sălășluiește în omul credincios, după cum spune Pavel: Nu știți că trupurile voastre sunt templul Sfântului Duh, Care locuiește în voi? (I Cor. VI, 19; Rom. VIII, 11). Iar pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea, care produce două roduri contrare între ele, îndoite la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de acest pom dumnezeiesc al contemplației le dăruiește o astfel de putere (a cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești), când se împărtășesc de ea la vremea potrivită pornind de la lucrurile dumnezeiești și omenești, ba chiar de la cele contrare acestora. Dar celor nedesăvârșiți și nedeprinși în cele dumnezeiești și lipsiți de cercarea trebuincioasă pentru împărtășirea de ea, li se face pricină a cunoștinței contrare a răului, chiar când pornesc de la cauzele dumnezeiești și bune<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de ea la vremea potrivită pornind de la lucrurile dumnezeiești și omenești, ba chiar de la cele contrare acestora. Dar celor nedesăvârșiți și nedeprinși în cele dumnezeiești și lipsiți de cercarea trebuincioasă pentru împărtășirea de ea, li se face pricină a cunoștinței contrare a răului, chiar când pornesc de la cauzele dumnezeiești și bune<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 332. footnote>. Consecventă cu această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul care învață că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia să nu uite totuși faptul, că în spiritul reciprocității, trebuie aplicată și vice-versa, în caz contrar, vom vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei promovată de ideologii seculariști, secularizanți și secularizați în raport cu învățătura dreptcredincioșilor creștini, ori se aplică preceptul biblic „nu te
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
am fi fost într-o poziție mai bună din punctul de vedere al subtilității și flexibilității redării diferitelor nuanțe filosofice, daca impulsul originar, creator de limbă filosofica, al lui Eminescu, nu ar fi fost atenuat, inhibat sau „domesticit” de tendința contrară de uniformizare, simplificare și unificare terminologica, ce a condus, în mod inevitabil, si la o sărăcire a vocabularului filosofic. Desigur, invenția și creația lexicala poetica nu sunt și nu pot fi un substitut pentru gândirea filosofica autentică, dar lecția eminesciana
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
conștiința sa, poate alege să fie incinerat, deoarece, din fericire și spre ciuda stăpânilor financiari, Dumnezeu ne-a creat liberi, însă noi am înțeles libertatea, nu ca pe o asemănare cu Creatorul, ci ca pe o obrăznicie, alegând diferite conduite contrare firii, cum este și aceasta a arderii trupului după moarte - produs patologic al minții păgânilor și al cinematografiei hollywoodiene. Biserica Ortodoxă, care este Trupul lui Hristos, nu poate consimți să ardă trupurile oamenilor, practica incinerării putând fi asociată mai curând
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
persoanele cu putere în stat care au o influență distrugătoare în guvernare urmează a fi trase la răspundere de întregul popor pentru încălcarea jurămintelor depuse în ocuparea funcției în stat și pentru promovarea intenționată a fărădelegilor în societate. În caz contrar, imaginea cu care se prezintă și se va prezenta în continuare R.Moldova în plan național și mondial nu va fi altceva decât confirmarea repetată a expresiei că „anarhia statală este produsul ruinării sociale”(Galina Martea, lucrarea „Despre Idealul Național
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
am uitat definitiv numele de familie, fiindcă celelalte două sînt prenumele ei! V-am mai spus, avea părul blond, cîrlionțat, nu lung, în genul “retro” al vechilor vedete de cinema. Într-o după amiază mă întorceam de la spital. Din sens contrar venea autobuzul Fălticeni-Probota. Era pe la cinci. Mergeam trist, sfîșiat de lumină. Mi-am ridicat capul și am zărit-o pe Celesta Tenzi la geamul autobuzului, privind în gol, disperat, cu fața literalmente desfigurată de singurătate. Pentru o clipă m-a
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
reputație sulfuroasă de agent al poliției sovietice. Cum cel care lansase această versiune la București era Zaharia Stancu (sursă nesigură prin definiție) mă îndoisem dintru început. Iar cînd se redeschisese cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, avusesem aproape certitudinea contrară."10 La această certitudine nu ajunge însă Virgil Ierunca, de pildă. Conduita pe care și-o impunea la 10 septembrie 1949, cînd Sorana Gurian i "se plînge că pretutindeni compatrioții o prezintă francezilor ca pe o «denunțătoare» sau ca pe
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]