260 matches
-
pelerini este documentat începând din jurul anului 1330, atunci când un tribunal laic a impus o „Zellfahrt” ("călătorie la Zell") ca ispășire pentru criminali. În anii următori, un număr tot mai mare de pelerini a început să vină din țările învecinate. După Contrareformă, Habsburgii a transformat Mariazell într-un sanctuar național. Cu toate acestea, în 1783, împăratul Iosif al II-lea a desființat mănăstirea de la Mariazell, iar în 1787 a interzis complet pelerinajele realizate acolo. După retragerea timpurie a restricțiilor, sanctuarul marian de la
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
intuiție personală, revelație), în contrast cu înțelegerea dată de rațiune (de exemplu, în problema de geometrie discutată de Socrate cu micul sclav în „Meno”). Subiectele propuse în dezbaterea scolastică devin din ce in ce mai abstracte și irelevante. La aceste probleme, s-au adăugat circumstanțe istorice. Contrareforma iezuită a inclus facultăți de teologie, de exemplu la Universitățile din Viena sau Graz (ambele cu facultăți de teologie în întregime iezuite) . A produs uneori un om dogmatic, orb la evidența dată de propriile simțuri și rațiune care, de exemplu
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
ca bază pentru transcrierea în limba germană a Bibliei. Lupta lui Erasmus împotriva ignoranței, superstițiilor și structurilor autoritare tradiționale a fost caracterizată prin convingerile sale umaniste, în special prin credința în necesitatea libertății spirituale. Cu toate că după moartea sa, în perioada Contrareformei, operele sale au fost înscrise pe Indexul cărților interzise prin hotărârile Conciliului de la Trent (1545-1563), Erasmus a exercitat - ca figură centrală a umanismului - o mare influență asupra istoriei culturii europene.
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
017 locuitori (2001). Se află pe autostradă A22-E45 spre Verona și spre Bolzano/Bozen, Innsbruck și München. Inițial a fost o așezare celta cucerita de români ("Tridentum"). Trento a devenit celebru datorită Conciliului de la Trento (1545-1563), prin care a început Contrareforma ("Reforma catolică"). Se află la 257m deasupra nivelului mării și este situat cu 102km mai la nord de orașul Verona. Trento se află la o distanță de 116 km de orașul Brescia, 102 km de orașul Verona.
Trento () [Corola-website/Science/297317_a_298646]
-
fost implicați în războaiele magnate din Moldova. În cele din urmă, după înfrângerea forțelor poloneze în Bătălia de la Cecora în 1620, Republica a trebuit să renunțe la pretențiile asupra Principatului Moldovei. Având în vedere sprijinul puternic a lui Sigismund din partea Contrareformei, sprijinul său asupra Suediei protestante s-a deteriorat rapid. Carol a deținut treptat controlul deplin al Suediei și s-a răzvrătit împotriva lui Sigismund, susținând că Sigismund vrea să readucă catolicismul în Suedia. În 1598, Sigismund însoțit de o armată
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
Varșovia. Mulți istorici cred că Sigismund a privit Polonia ca pe un instrument care să-i permită să recâștige tronul Suediei. În acest scop, el a încercat să întărească puterea regală și s-a aliat cu Habsburgii și cu forțele Contrareformei. Politicile sale erau opuse față de cele ale nobililoe polonezi, mai ales cancelarul Jan Zamojski. Acest lucru a dus la o rebeliune împotriva regelui, cunoscut sub numele de rokosz (regele) Zebrzydowski (1606 - 1608), după ce Sigismund încercase să introducă votul majoritar în loc de
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
regele Angliei, Henry al VIII-lea, iar în Scoția de predicatorul John Knox. Ca replică la Reforma Protestantă propagată de Martin Luther și alții, Biserica Catolică a realizat o serie de reforme în interior, reforme ce primesc colectiv numele de Contrareformă. Conciliul care a salvat o mare parte din Biserică a fost Conciliul Tridentin, inițiat la apelul Papei Paul al III-lea și care a impus măsuri severe împotriva răspândirii protestantismului. Cronologie Numărul total teoretic al catolicilor, dacă se consideră a
Biserica Romano-Catolică () [Corola-website/Science/297536_a_298865]
-
bloca aspirațiile autentic religioase. Criza autorității ecumenice a papei a atins și ea apogeul în secolul XVI, cu Reforma lui Martin Luther: protestanții au negat autoritatea episcopului Romei asupre Bisericii universale atât pe plan practic cât și pe plan teologic. Contrareforma și Conciliul din Trento, lent, au purtat papalitatea la abandonarea preocupărilor de domeniul teritorial și familial, ca să promoveze - pe baze noi - o operă de catehizare și de reorânduire disciplinară pentru "„catolici”", centralizând totul în dicasteriile Curiei Romane, special create ca să
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
bună parte a populației era formată din ruteni ortodocși, care erau ignorați din punct de vedere politic. Ei erau supuși opresiunii magnaților polonezi. Cazacii își îndreptau deseori ura împotriva arendașilor evrei, care se ocupau de exploatarea proprietăților aristocraților. Apariția mișcării Contrareformei a înrăutățit și mai mult relațiile dintre bisericile ortodoxă și catolică. Numeroși ucraineni ortodocși socoteau că Uniunea de la Brest este o amenințare la adresa credinței ortodoxe. Abuzurile frecvente la adresa clerului ortodox a adăugat o dimensiune religioasă a conflictului. Această răscoală putea
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
și pictura flamandă dezvoltându-se în această perioadă. Totuși, bogăția și urbanizarea regiunii au făcut ca această să fie puternic afectată de marile epidemii de ciumă și de războaiele din regiune: Războiul de 100 de ani și conflictele reformei și contrareformei După începutul Revoluției franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influență a Franței, fiind incoroporată teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată și regiunea a fost organizată în departamente (Lys și Escaut
Comitatul Flandra () [Corola-website/Science/314971_a_316300]
-
domniei lui Sigismund al III-lea pe care l-a sprijinit inițial să obțină tronul, s-a împotrivit tendințelor acestuia de a reinstaura o monarhie absolutistă. Sigismund Vasa s-a aliat atunci cu Habsburgii și alte forțe politice care sprijineau Contrareforma, încercând să obțină sprijinul acestora în noua sa campanie de redobândire a tronului suedez. Noul rege era îngrijorat de influența mult prea puternică a lui Jan Zamoyski, dar era obligat să respecte legislația Uniunii polono-lituaniene, care îi interzicea să își
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]
-
ar fi a doua venire a lui Selassie din ziua judecății. Preterismul susține că Apocalipsa constituie o profeție a evenimentelor care s-au întâmplat în primul secol al erei noastre. Preterismul a fost enunțat de iezuitul Luis De Alcasar în timpul Contrareformei. Rolul viziunii preteriste a fost cel de a proteja Biserica Catolică față de atacurile din partea protestanților, care considerau că Papa este Antihristul. Interpretările preteriste identifică fie Ierusalimul fie Imperiul Roman ca fiind persecutorii Bisericii, adică ele fiind „Babilonul”, „Mama curvelor”, etc.
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
social poate completa această judecată. Un instrument de control social Glorificarea poporului corespunde unui obiectiv de „domesticire” și de instituționalizare a conflictelor de clasă. Trebuie distinse patru etape. O primă etapă este depășită În secolul al XVI-lea. Reforma și Contrareforma favorizează formarea unui sentiment de apartenență comună În rândurile nobilimii protestante și, respectiv, catolice. O a doua etapă este parcursă la Începutul secolului al XVIII-lea: avântul „capitalismului comercial” permite fixarea sentimentului de apartenență comună la instituții mai clar delimitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că omul poate să explice și să stăpânească Scriptura prin lecturi și reflexii, nu prin viziuni miraculoase, transe și convulsii ale unor preoți, sfinți ori astrologi. În secolul al XVI-lea biserica catolică a reacționat la protestantism, prin așa-numita contrareformă, stabilită într-un îndelung conciliu ținut la Trente, în Estul Italiei, mutat în 1547 la Bologna în urma unei epidemii. Atunci s-au autorizat membrii organizațiilor capucinilor și iezuiților (denumire provenită de la Societas Jesu, Compania lui Isus), organizați de Ignatio de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
multe personalități culturale influente, care au determinat schimbări ale mentalităților occidentalilor la finele secolului al XVII-lea. Ideile și numeroasele invenții realizate atunci produceau alte discontinuități față de cele care s-au acumulat din Renaștere până la ultima victorie din 1685 a Contrareformei. Conceptele și datele empirice despre transformările intelectuale și mutațiile culturale, Hazard le-a concentrat pe construirea unei "paradigme istorice", situată între consumarea clasicismului, către sfârșitul secolului al XVII-lea, și debutul iluminismului, devenit dominant în secolul al XVIII-lea, până în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
când își elabora cartea, Hazard trăia consecințele dramaticei crize economice-sociale apărută în America și difuzată rapid în celelalte țări capitaliste și dependente de ele. Urmând tradiția istorică, Hazard găsea sursele acestui fenomen în modernitatea inaugurată prin evenimentele Renașterii și Reformei Contrareformei. Aceasta din urmă s-a încheiat odată cu trecerea de la clasicism la iluminism și de la absolutism monarhic la monarhie constituțională, respectiv republică, prin cele trei revoluții burgheze: engleză în secolul al XVII-lea, americană și franceză în secolul al XVIII-lea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în Imperiu, înlocuind cultul roman de origine antică (păgânism). Iar după descoperirea Americii în 1492, expansiunea creștinismului a fost paralelă cu expansiunea colonială, menținută până la mijlocul secolului al XX-lea. Noile state medievale apărute pe ruinele vechiului imperiu, Reforma și Contrareforma religioasă de la începutul secolului al XVI-lea, Renașterea, Iluminismul și Revoluțiile burgheze din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au dus la crearea puterilor politice și militare moderne care s-au angajat în lupte pentru hegemonia lumii. Avem
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
106 Condorcet M. de / 55, 134 configurări / 247, 254, 275-276, 281 conservator / 33, 63, 180, 234 Consiliul Europei / 280, 249, 285, 308 conștiința identitară / 34 Conta V. / 110 contemplare / 93-94, 124, 183, 200 contracultura / 18, 71, 113, 129, 158, 310 contrareforma / 36, 103, 111, 318 convergenții / 15 Coomaraswamy A. K. / 164 Coranul / 80, 136-137, 310 Corbin H. / 10, 135, 137-139 Coreea de N. / 21, 232 Cortina de Fier / 67, 248 Cotnari / 101 Creangă Ion / 90, 316 creație / 193, 200, 202, 204
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de fiecare zi, s-a făcut posibilă depășirea paradoxului și prin asta s-a pus bazele acelui umanism creștin care este fundamentul civilizației noastre. Alianța dintre gândirea clasică și creștinism a primit, apoi, încă o confirmare pe plan cultural-educativ în timpul Contrareformei. Însă dincolo de aceste considerații, rămâne faptul de care s-a amintit înainte, și anume dificultatea destul de mare întâlnită astăzi de a vorbi despre intelect, rațiune, voință urmând modelele clasice, și mai ales de aprehensiune noetică. Logicile se înmulțesc iar dialectica
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să fie astfel. Pe plan european, încă din zorii propriei constituiri instituționale, universitatea a oferit o bază distinctă, chiar dacă limitată, pentru afirmarea noului sistem specific de valori ce a luat forma scolasticismului. În Renaștere și mai ales după Reformă și Contrareformă, relativa autonomie a universității a tins să devină mai angajată, astfel că, după ce unitatea Europei medievale s-a spart, a devenit tot mai implicată în construcția noilor state naționale. Ea a început să formeze elitele noii birocrații seculare, să ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în scrierea operelor în detrimentul limbilor naționale. Renașterea apare în pictură (secolele XIII-XIV) și istoriografie (secolul XV) și va depăși granițele Italiei. În secolul XVI, în Europa Occidentală (Franța, Spania, Anglia, Germania), pe plan religios, Renașterea va marca nașterea Reformei și Contrareformei. În istoriografia renascentistă au existat 2 tendințe: inspirație antică (Leonardo Bruni) și inspirație medievală (Flavio Biondo). Inovațiile Renașterii au permis inventarea tiparului și descoperirea Americii. Inventarea Tiparului de către Gutenberg reprezintă rezultatul cererii tot mai mari de cărți. Astfel, între 1450-1500
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
să mă hotărăsc în care din cele douăzeci și două de tipuri de baroc definite de Eugenio d'Ors le-aș putea încadra, dar un lucru mi se pare evident. Aici, barocul a avut nu misiunea de a fi stilul Contrareformei, ca în Europa, ci stilul conchistei. El a desăvârșit, probabil, în estetică ceea ce începuse sabia lui Cortes. A dorit să impresioneze, să supună, nu prin evlavie, ci prin orgoliu și fast. Așa cum, dacă ne gândim la povestea prințesei Matinalii, trebuie
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
1620-1640. Ea corespunde, de altminteri, cu începutul perioadei clasice petrecută în Europa, termen ce acoperea arealul delimitat de statele din vest și nord-vest, străbătut, pe de altă parte, în veacurile anterior și cel ce îi urmează, de mișcările Reformei și Contrareformei 16. Tot acestui spațiu îi corespunde și perioada crizei de conștiință, ce s-ar suprapune intervalului dintre anii 1680 și 1715 cu un nou model de umanitate, caracterizat, între altele, prin fuziunea între rațiune și fervoare, când teologia începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de școli și tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către elita autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița și Bar, de formație latină. Cronica lui Grigore Ureche și Simion Dascălul și întreaga operă a lui Miron Costin sunt ilustrative în acest sens. De asemenea, de neînlocuit s-au dovedit a fi secretarii poloni de la curtea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asceză și de asceză pentru voluptate, o însoțire a filosofului cu boțul lui de brânză și a profetului cu peștele, iată ecuația voluptății autentice și a binelui adevărat. Posibilitatea unui creștinism epicurian dispare odată cu apariția Reformei - și a corelativului ei, Contrareforma. într-un prim moment, ea preia parțial și duce mai departe ce n-a știut să facă Biserica catolică, apostolică și romană: sarcina de a se amenda, a se ameliora, a se apropia de cei săraci și neînsemnați, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]