257 matches
-
al IV-lea conciliu de la Lateran), vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune cineva că în sfântul sacrament al euharistiei rămâne substanța pâinii și a vinului împreună cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos și va nega această minunată și unică conversie a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a lua obiecte dintr-un loc de pelerinaj (inclusiv probe materiale, cum se procedează până în prezent la Prislop sau Curtea de Argeș) este atestat în spațiul României de astăzi încă din secolul al XVI-lea. Cercetătoarea Violeta Barbu, în studiul său dedicat Contrareformei din Țările Române, face referință la pelerinii moldoveni, catolici, care treceau munții la șumuleu Ciuc în Transilvania, culegeau plante medicinale de pe colina din spatele mănăstirii, din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune V. Barbu, obiceiul culesului plantelor medicinale se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaje catolice de la Bazilica Maria Radna ori de la Csíksomlyó/șumuleu Ciuc (prestigiul acestui loc al victoriei din 1567 a secuilor catolici asupra principelui transilvan protestant a depășit mult limitele Ținutului Secuiesc, devenind, prin tradiția intervenției Fecioarei, un simbol transnațional al Contrareformei). Cred că istoria României nu poate fi înțeleasă, chiar de către cei mai pasionați naționaliști, preocupați numai de fantasma unei etnicități românești omogene și anistorice, fără o bună cunoaștere a acestei diversități - în mare măsură uitată, alături de multe alte pagini semnificative
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pacea de la Augsburg Germania se prezenta cu 4/5 din populație protestantă. Luptele religioase încă nu s-au încheiat. Catolicii nu s-au împăcat cu statu quo-ul din 1555. Prin urmare, Biserica Catolică a încercat să recucerească numeroase regiuni, declanșând Contrareforma 201. Antagonismele confesionale s-au agravat însă, conducând la organizarea unor partide religioase: Uniunea evanghelică (1608) și Liga catolică (1609). Distrugerea unității culturale a Germaniei medievale, fragmentată politic, a fundamentat modelul de teritorializare a politicii germane 202. IV. ABSOLUTISM ȘI
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
forță posibilităților pe care le presupunea titlul imperial, Sfântul Imperiu ar fi putut pretinde conducerea Europei din care ar fi extirpat erezia: erau ambițiile lui Ferdinand al II-lea. În statele aflate sub dominația Habsburgilor, iezuiții se aflau în fruntea Contrareformei. Ei nu îl simpatizau pe Mathias (împărat în perioada 1612-1619), care încerca fără succes să desființeze cele doua ligi rivale: Uniunea Evanghelică și Liga Sfântă. Iezuiții aveau să-i propună un succesor ales dinainte: vărul său, arhiducele Ferdinand de Styria
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
succes să desființeze cele doua ligi rivale: Uniunea Evanghelică și Liga Sfântă. Iezuiții aveau să-i propună un succesor ales dinainte: vărul său, arhiducele Ferdinand de Styria, pe care l-au crescut ei și cu ajutorul căruia sperau să asigure succesul Contrareformei în Imperiu. Împăratul Mathias I, care era și rege al Boemiei, nu avea urmași. În aceste condiții, se punea problema succesiunii sale și a păstrării titlului imperial de către Habsburgi. Regele Boemiei titlu electiv de iure, dar deținut în mod obișnuit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
engleză (În 1581) etc. Toate acestea s-au Întâmplat după ce istoria a pus capăt Imperiului Roman și războaielor religioase și politice, iar Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) a fost cucerit de turci, după ce Europa a pus capăt reformei protestante și contrareformei, ori când țările europene au fost puse În situația de a lua măsuri de apărare Împotriva Imperiului Otoman, care ar fi dorit să devină universal. Dacă se adăugă la toate acestea și unele descoperiri tenologice și apariția armelor destructive, precum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fac o expunere a faptelor supranaturale, a crimelor, a catastrofelor și a tuturor evenimentelor ieșite din comun. Cea mai veche publicație de acest tip cunoscută în Franța datează din 1529. Libelele. Chiar de la începutul secolului al XVI-lea, Reforma, apoi Contrareforma, au determinat publicarea unui mare număr de foi volante care au antrenat polemici religioase mai întîi și apoi politice. Aceste libele, placarde, cîntece... au determinat în toate statele europene o înăsprire a legislației represive și a cenzurii tipăriturilor. Alături de cenzura
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
vreme în limba lor și care au beneficiat de aceste traduceri. Umanismul a exercitat cea mai mare influență în domeniul educației și învățămîntului. Urmînd exemplul umaniștilor, protestanții acordară o atenție specială studiilor, dezvoltînd peste tot școli latine și academii. Catolicii Contrareformei îi vor imita, mai ales iezuiții, care vor extinde o întreagă rețea de colegii în Europa catolică, începînd din 1550. Este semnificativ faptul că în opera prințului umaniștilor, Erasmus (1469-1536), cel mai mare succes nu l-au avut nici lucrările
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în 1569, avea 35 000 de volume în stoc și deținea creanțe reprezentînd 50 000 de volume în circulație; prin carte, el a jucat rolul unui adevărat ministru al propagandei calviniste. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Contrareforma, dezvoltîndu-se, va folosi de asemenea cartea ca instrument de propagandă. Principalele centre de difuzare erau Paris, Louvain, Köln, Ingolstadt, toate orașe universitare. Cea mai reprezentativă figură a acestei mișcări a fost iezuitul Pierre Canisius, care a avut o influență considerabilă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Oxford și din Cambridge etc. Colecțiile de manuscrise și de texte tipărite realizate de către umaniștii, erudiții și savanții Renașterii au venit adesea să îmbogățească aceste mari biblioteci. Unele au servit propriilor fundații, ca cea a lui Rhénanus din Sélestat. CARTEA CONTRAREFORMEI ÎN SECOLUL ILUMINISMULUI I. Noi condiții de editare Trebuie să insistăm asupra primului secol al cărții tipărite; ea lua atunci o formă care nu s-a schimbat prea mult și își constituia o clientelă care s-a lărgit puțin pînă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
colegii lor, autoritatea regală făcînd repede din această corporație un instrument de control. În aceeași perioadă, se făceau regrupări asemănătoare în principalele centre tipografice ale Europei. Conciliul celor 30, care s-a desfășurat între 1545 și 1563, a deschis era Contrareformei. Această mișcare a influențat evoluția editării, căci cartea religioasă avea încă un rol important. Conciliul a luat mai multe hotărîri capitale în legătură cu acest aspect. În domeniul biblic, Vulgata este proclamată text autentic al Bibliei; revizuită și publicată în 1590, Sixt
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și Leipzig. În Köln, numai în secolul al XVII-lea erau 75 de nume de tipografi; cu universitatea, colegiul de iezuiți, refugiații din Provinciile Unite și din regiunile protestante ale Germaniei, acest oraș a devenit un mare centru editorial al Contrareformei. Dar traficul cu carte a cunoscut cea mai mare intensitate la Frankfurt, unde în cursul anilor 1560-1570 tîrgurile atrăgeau librari din toată Europa. Un comerț cu cărți bazat pe troc și creșterea producției făcea necesare aceste adunări. Începînd din 1564
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Prosperitatea din Anvers se manifestă în domeniul cărții printr-o înflorire a atelierelor tipografice, dintre care cel mai important este cel al lui Christophe Plantin. Venit din Touraine, el instalează o tipografie în 1555 și își pune presele în serviciul Contrareformei și al coroanei Spaniei. Printre cele 2 500 de ediții pe care le publică în mai puțin de 40 de ani, multe sînt remarcabile; să cităm numai monumentala Biblie poliglotă (1569-1572), coordonată de Arias Montanus și finanțată de Filip al
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
exorbitante, dar nu a avut timp să realizeze acest plan. Această instituție s-a limitat mai întîi la tipărituri de lux, pentru a ridica nivelul editării franceze, și la publicarea colecțiilor mari, care cereau o finanțare amplă. Librari importanți servesc Contrareforma, la Paris (Sebastien Cramoisy) ca și la Lyon (Jacques Cardon). Și alți tipografi parizieni merită să fie citați: Antoine Vitré, care a tipărit o Biblie poliglotă în 10 volume (1628-1645), Augustin Courbé, care a fost editorul la modă în vremea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
uzate. Este totuși secolul de aur al literaturii, epoca lui Cervantes, Gongora, Lope de Vega, Tirso de Molina, Calderon, dar acești scriitori nu se bucură de un tratament mai bun decît clasicii francezi. 6. Geneva. În timp ce colegii catolici lucrează pentru Contrareformă, tipografii protestanți își vînd cu greu producția. În Franța, cei mai mulți vegetează, în afară poate de Saumur. În ce privește prosperitatea editurii olandeze, ea ține de cauze economice și intelectuale. Rămîne Geneva, devenită un important centru de editare în cursul secolului al XVI
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
catolice au restrîns difuzarea. Astfel, tipografii și librarii genovezi abandonează comerțul local cu cărți religioase pentru a publica lucrări din alte discipline, neexpunîndu-se cenzurii și putînd să pătrundă mai ușor în țările catolice; ei ajung chiar să tipărească operele teologilor Contrareformei (Suarez). De altfel, numele de Geneva nu figurează pe aceste ediții; Consiliul nu ține la ceea ce apare în cărțile pe care nu le aprobă pentru folosire locală; de altfel, acest nume ar fi suscitat neîncrederea clientelei catolice. El este schimbat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Nașterea tipografiei ................................... III. Expansiunea tiparului ............................... IV. Factorii răspîndirii tiparului ..................... DE LA MANUSCRISUL MEDIEVAL LA CARTEA MODERNĂ ................................... I. Forma de prezentare a cărții ...................... II. Ilustrarea cărții .......................................... III. Textele tipărite ......................................... IV. Umanismul și cartea ................................. V. Cartea și reforma ....................................... VI. Oamenii și cărțile ..................................... CARTEA CONTRAREFORMEI ÎN SECOLUL ILUMINISMULUI ....................... I. Noi condiții de editare ............................... II. Evoluția editării europene ......................... III. Dezvoltarea presei .................................... IV. Ilustrația în timpul gravurii taille-douce .............................................. V. Editarea în secolul al XVIII-lea ................. CARTEA MODERNĂ ......................................... I. Revoluția industrială și cartea ................... II. Forma de prezentare și ilustrarea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
vremuri, cea religioasă constituită de reformă. Conflictele religioase s-au realizat nu doar între catolici și protestanți ci și în interiorul fiecărei componente a bisericii în parte. Putem vorbi despre conflicte în interiorul bisericii și acum ne gândim mai ales la efectul contrareformei, iar în partea reformată între diversele curente religioase. Astfel în spațiul german după edictul de la Worms 25 (1521) ridică în Germania problema doar a două variante ale creștinismului: lutheranismul și catolicismul. Celelalte curente protestante, cum ar fi calvinismul, baptismul sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o importantă zonă a Europei Occidentale. În contextul neputinței de a limita evoluția noii imagini crește rigiditatea Bisericii Catolice și în loc să se deschidă spre noua formă de imaginar se închid, intensificând acțiunile de cenzură. Începe ceea ce va purta numele de contrareformă, oficializată prin Conciliul de la Trento. Este perioada în care numărul de cărți de la Index crește în mod îngrijorător și sunt aduși în fața justiției filosofi, precum Tommaso Campanela, Francesco Pucci, Giordano Bruno și, ulterior, Galileo Galilei. Totuși procesul cu deznodământul cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
actul de naștere al metafizicii moderne, dar în același timp poate fi privită și ca o carte a Genezei imaginii asupra lumii a modernității. Aceasta se realizează într-un moment dificil pentru gândirea liberă, fiind scrisă în momentul în care Contrareforma accentuează lupta, putând identifica erezii acolo unde nu ar fi fost cazul, iar schimbarea imaginii asupra universului însemna și schimbarea mentalității și, prin aceasta, puterea bisericii ar fi scăzut. Dar aceasta nu se putea realiza fără înlocuirea vechiului sistem metafizic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Academiei, București, 1961. 185 Galileo Galilei, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 1 Conciliul de la Trento a fost unul dintre cele mai importante concilii, fiind întâlnirea oficială care a stabilit acțiunile ce au constituit Contrareforma. Sarpi în Istoria del Concilio Tridentino, Einaudi, 2011, realizează o analiză detaliată a hotărârilor luate la Trento. 2 Mihai Floroaia, Inchiziția în Europa, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 2001, p. 13. 3 A. Hyatt-Verill, Inchiziția, Editura Mondero, București, 1992, p. 46. 4
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manifesta împotriva provinciilor și orașelor slab federalizate) în viitoarele imperii continentale; 2) continuitatea activității organelor de reprezentare medievală în țările care au păstrat o anumită formă de reprezentare pentru regiune și /sau pentru stat (estates) pe toată perioada (începând cu Contrareforma și terminând cu Revoluția Franceză), spre deosebire de țările care au avut regim absolutist pentru o perioadă lungă de timp; 3) diferențierea între țările "de formație" veche și cele cu independență recentă, urmare a Revoluției Franceze; sistemele politice "vechi", formate înainte de 1648
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ncep�nd din 1556), la Frata Polesine ?i Barbaro (1567-1569), la Maser, demonstreaz?, �ntre altele, capacitatea arhitectului de a traduce modelul s?u ca expresie func?ional? ?i estetic? a unei puteri aristocratice, economice ?i culturale, fasonat? de umanism. Bisericile Contrareformei Reforma are consecin?e importante �n Europa secolu-lui al XVI-lea, pentru religie ?i pentru politic?, dou? domenii str�ns imbricate �n acele timpuri. Contrareforma, c?reia �i fixeaz? obiectivele Conciliul de la Trento (1545-1563), este �nsufle?it? de Igna?iu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
func?ional? ?i estetic? a unei puteri aristocratice, economice ?i culturale, fasonat? de umanism. Bisericile Contrareformei Reforma are consecin?e importante �n Europa secolu-lui al XVI-lea, pentru religie ?i pentru politic?, dou? domenii str�ns imbricate �n acele timpuri. Contrareforma, c?reia �i fixeaz? obiectivele Conciliul de la Trento (1545-1563), este �nsufle?it? de Igna?iu de Loyola, fondatorul ordinului iezui?ilor, �n 1541, ?i de Charles Borromee, arhiepiscop de Milano (1538-1584). Acest elan de renovare a catolici-t??îi determin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]