113 matches
-
frustrație și conflict sunt legate, astfel, în sistemul de explicație al lui G.W. Allport, în primul rând de activitatea instanței „Propriumului”, care niciodată nu va putea să-și realizeze integral dezideratul său suprem: impunerea sistemului axiologic personal. Numeroasele blocări, contrarieri, care vor apărea în funcționalitatea sa îl vor determina să adopte roluri și modalități de acțiune care nu-i sunt proprii, care nu sunt conforme cu tendințele sale native, fapt care împiedică manifestarea și exteriorizarea plenară a „Propriumului”, a „matricelor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
desemnează acea creștere a tensiunii produsă ca rezultat, fie al lipsei cuantumului de energie necesar pentru integrarea corespunzătoare a „dominantelor”, diferite în privința numărului și gradului organizării și adecvării lor, fie ca urmare a efortului depus în vederea resytaurării echilibrului, perturbat datorită contrarierii tendințelor personalității de către stimuli din mediul extern. Ceea ce este comun concepțiilor acestor autori, prezentați în paragrafele anterioare, este tendința de a considera edificarea personalității ca un rezultat al evoluției psihologice a individului, realizată, în special, prin mijloace psihologice (un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ansamblu de disponibilități care determină, ordonează și orientează condițiile interne, în vederea realizării activității ulterioare a persoanei. În concepția lui Uznadze, fenomenele de „frustrație” și „conflict” îndeplinesc un rol important,, acela de a facilita realizarea proceselor de „obiectivare”: obstacole, privațiunile și contrarierile întâlnite în calea reealizării disponibilităților de moment ale „activității” impun modificarea de către persoană a vechilor disponibilități, devenite inadecvate, reorientarea acstora în vederea depășirii disponibilităților impulsive, și elaborarea unui nou „montaj”, capbil să reorienteze acțiunile conform exigențelor realității. Deși teoria lui Uznadze
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se angajează într-o vrilă descendentă, fiecare moment al acestui proces de relații ,utuale dintre cauză și efect caracterizându-se printr-o pierdere calitativă, printr-o degradare a sistemului”. („Invitație la cunoașterea de sine...”, p. 104). În mod normal, însă, contrarierea unei tendințe, ruperea de moment a echilibrului psihic prezent, are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent, de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară de evoluție. Angajarea într-o formă sau alta a spiralei depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în acest ultim caz prezentând importanță întreaga personalitate a subiectului frustarnt (felul în care realizează conștientizarea situației, sensibilitatea, complexitatea motivației, sistemul de atitudini față de sine și față de ceilalți etc.). Angajarea, de exemplu, a „frustrației” pe traiectoria unei „spirale ascendente” - când contrarierea/blocarea unui obiectiv propus are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară de evoluție - depinde, desigur, de nivelul anterior de dezvoltare psihică a sbiectului frustrat, de experiența individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a tipurilor de „situații frustrante”, o creștere a gradului lor de complexitate. Astfel, dacă la nivelul biofiziologice „situația frustrantă” desemnează, în special, blocarea cursului satisfacerea unor trebuințe organice de către un obstacol concret exterior, la nivelele psihologic și socio-cultural ea semnifică contrarierea conștinței de sine ca valoare, a unor trebuințe „spirituale” și „materiale” specific umane, de către o varietate de agenți frustranți. Vor predomina, prin urmare, la aceste ultime două niveluri, motivațiile superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
renunțat la stat și deci la conducere totală nici în numele ipoteticului său urmaș politic din vremea unui distant comunism cu care funcția acestuia era practic incompatibilă... Revenind la "minirevoluția culturală", Ceaușescu se pronunța răspicat pentru libertatea de creație a artiștilor. Contrarierea și indignarea firească a celor care meritau să poarte acest nume reflecta totala lor lipsă de înțelegere a leninismului romantic. Libertatea de a crea trebuia înțeleasă în sens leninist, al responsabilității sociale și a sinergiei forțelor culturale ale societății înspre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau așa În toate lucrările sale semnificative, culminând cu masiva Sociologie din 1982. Contrarierea de care pomeneam mai devreme tocmai aici Își are sursa: căci descoperisem un același spirit - aproape o asemenea strategie, cu sensul indicat În acest text - atât În tratatul lui Herseni, cât și În, de pildă, una dintre cărțile celui În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Alma pot fi reduse la dimensiunile unor glume absurde. Folosită de regulă la Caragiale cu intenție subversiv-satirică, gluma absurdă este bazată întotdeauna pe o exagerare care depășește limitele suportabilului. Primul moment al receptării unei astfel de glume este unul de contrariere, de uluire, urmat de o relaxare generată de constatarea subită că exagerarea a fost făcută tocmai pentru a-i fi sesizată enormitatea: La redacțiunea Războiului-Weiss, se prezenta în anul trecut, pe toamnă, un interesant specimen de surdomut; iată în adevăr
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fermecătoare și, nu o dată, dezarmantă. Rolul lectorului este să deconspire procedee. El trece clasa din ciclul pasiv în ciclul activ (proces declanșat de Fluxul conștiinței). Fiecare procedeu e menit să contrarieze și, în final, lectorul Desperado e un împătimit al contrarierii. Când ceva e prea simplu, se suspectează că n-a înțeles tot și dă fuga să recitească. Autorul în operă Autorul Desperado e ironic înainte de toate. Fără ironie, în creație și receptare, opera nu există. Ironia este garanția jocului de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prostească pe care ți-o dă limita proprie și care face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea (afilierea), evitarea etc.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]