1,052 matches
-
din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Așa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. ... 15. Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
civilă. ... 48. Față de această împrejurare, Curtea observă că motivele de neconstituționalitate ce privesc dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 11 martie 2014). Astfel, având în vedere ansamblul contextului normativ, astfel cum este stabilit prin Legea nr. 55/2020, Curtea constată că nu poate fi reținută contrarietatea dispozițiilor de lege criticate față de art. 25 și art. 39 din Constituție. ... 22. Referitor la invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, precitată, Curtea constată că aceasta nu prezintă relevanță
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
emis un aviz consultativ poate fi supusă revizuirii, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) hotărârea definitivă a fost pronunțată anterior comunicării de către Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avizului consultativ, tradus în limba română; ... b) contrarietatea dintre interpretarea din hotărârea definitivă și cea stabilită prin aviz generează o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale și vreuna dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta
LEGE nr. 173 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256035]
-
de neconstituționalitate. Este vorba despre 3 elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura unei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
privește prevederile art. 68^5 din Legea nr. 567/2004, criticate în Dosarul nr. 1.019D/2019, Curtea reține că autoarele excepției de neconstituționalitate s-au limitat în motivarea acesteia la trimiterea la dispozițiile constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. (...) În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. ... 40. În consecință, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, Curtea constată că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, așa încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 este inadmisibilă. ... 41. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
religia în școlile de stat se numește cu „acordul cultului pe care îl reprezintă“. Astfel, posibilitatea fiecărui solicitant de a ocupa posturile respective, de a se conforma obligațiilor legale și de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma juridică. ... 8. Un alt aspect de natură să afecteze dreptul solicitanților de a participa la concurs și de a ocupa un post este legat de lipsa stabilirii exprese a unor criterii de acordare a unor termene
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Prin urmare, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) raportate la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
nu sunt respectate exigențele de motivare pe care Curtea Constituțională le-a impus în mod constant în jurisprudența sa, dată fiind numai înșiruirea textelor de referință din Constituție pretins a fi încălcate, fără a fi demonstrată în concret relația de contrarietate existentă între acestea și textul criticat. În concret, argumentele aduse de autoarea excepției vizează numai critici privitoare la maniera lipsită de temeinicie a interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție în materie de asigurări, nefiind aduse în discuție
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. ... 19. Așadar, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio altă critică de neconstituționalitate, cu excepția celei referitoare la art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
să stabilească legalitatea sau nelegalitatea acestora. Prin urmare, nu este încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nici din această perspectivă. ... 26. De asemenea, instanța constituțională observă că nu există nici pretinsa contrarietate între prevederile criticate și dispozițiile art. 45 din Constituție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
solicitarea acestora, să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Întrucât judecata disciplinară este limitată la aceleași fapte pentru care s-a desfășurat cercetarea disciplinară, imputată aceleiași persoane, nu se poate reține contrarietatea normei criticate cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 57. Cu privire la posibilitatea Inspecției Judiciare de a face recurs împotriva hotărârii secției de respingere a acțiunii disciplinare, se arată că această posibilitate a existat încă din anul 2004
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
abuzului în evaluarea unui caz de nedemnitate profesională, precum și pentru a prefigura explicit conduita de urmat a destinatarului acestor norme juridice. ... 32. În acest context, Curtea nu poate reține criticile autorilor sesizării care susțin o pretinsă neclaritate și chiar contrarietate generată de dubla condiționare impusă cu privire la durata pedepsei cu închisoarea. ... 33. Principiul legalității pedepsei, prevăzut expres în art. 23 alin. (11) din Constituție și în art. 2 din Codul penal, transpune în dreptul național principiul nulla poena sine
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
și la celelalte hotărâri care au și ele un caracter obligatoriu). Chiar în ipoteza în care s-ar face referire la toate aceste hotărâri obligatorii, ar exista un semn de întrebare în situația în care ar exista un element de contrarietate între acestea. Judecătorul nu poate refuza să judece pe motiv că legea este neclară, contradictorie sau incompletă, el este obligat să judece și să aplice principiile generale ale interpretării normelor juridice, ale ierarhiei normelor etc., iar în orice ipoteză în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Europene, invocată în cuprinsul Expunerii de motive, apreciem că aceasta nu este relevantă și nu justifică eliminarea abaterii disciplinare în discuție. Această eventuală contrarietate de jurisprudențe are loc în cazuri rare, însă, în cvasimajoritatea situațiilor nu există o astfel de contrarietate de jurisprudență. Și atunci, omisiunea de reglementare criticată, cu evidentă relevanță constituțională, afectează autoritatea deciziilor instanțelor supreme ale statului, dând judecătorului de caz posibilitatea de a le evalua, devenind un supra-judecător al acestora, și de a le înlătura de la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, și celor ale art. 26 referitoare la viața intimă, familială și privată. Se invocă, de asemenea, contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită“. ... 13. Examinând excepția
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. ... 38. Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
actele normative și impuse din perspectiva principiului securității raporturilor juridice, respectiv a dreptului la un proces echitabil. ... 12. Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăți de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu și a considerentelor acestora, și exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
dreptului la un proces echitabil. ... 12. Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăți de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu și a considerentelor acestora, și exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu/instanța învestită să se pronunțe asupra acestor chestiuni a omis
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]