417 matches
-
se schimbă sau se pierd de la un an la altul, ele devin totul sau nimic, călcate în picioare de semenii tăi sau înălțate la cer. Pentru ca, în final, să îți dai seama că nu ești altceva decât o existență în contratimp, un om singur, față în față cu adversitatea, o tentație a neorealismului. M-am întrebat adeseori: de ce sunt eu atât de singur? Și cum am ajuns să trăiesc, practic, de când mă știu, în afara sistemului? Răspunsul meu începe să se contureze
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
sau nu președinte al Fundației ieșene ‘’Apollonia’’,în felul lui urmează ideea despre artă a lui Celibidache care nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice. Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Lumea e goală, tristă și greu suportabilă, fără oameni și poeți
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CONTRATIMP Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Te strig, Visezi. Te prind, Mă pierzi. Te vreau, Tu treci, Te-ating Și pleci. Te las, Mă ții. Când plec, Tu vii, Mă strângi
CONTRATIMP de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352790_a_354119]
-
plec, Tu vii, Mă strângi, Dar scap, Șoptești, Eu tac. Propun, Renunți, Repet, N-asculți. Mă-ntreb, Complet Debusolat : Suntem timizi, Ori prea avizi, De dor carnal, Și vrînd Prea mult, Nu reușim Același ceas Să-l potrivim? Referință Bibliografică: Contratimp / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Manolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CONTRATIMP de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352790_a_354119]
-
749 din 18 ianuarie 2013. FURTUNA pe cer, fulgerele zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum, în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. CONTRATIMP cu pas ușor sar peste lucruri, peste anii din viața mea, căutând drumul înapoi. îl voi găsi cu siguranță, iar când stelele cerului vor cădea pe pământ, voi fi din nou un simplu gând în mintea mamei. CIREȘE ÎN PÂRG
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
pentru că unii se mișca mai repede, alții mai încet, pe unii îi domină banul și ajung să fie sclavii lui, îmbogățindu-se pe căi necinstite iar timp pentru a trăi normal nu mai există, astfel că ajungem să fim în contratimp. Oamenii s-au schimbat mult, nu mai există timp pentru ei, pentru visare, pentru romantism dar mai ales de iubire pentru semenii lui. Discrepanța dintre ei a săpat prăpăstii fără nicio punte de legătură, de salvare. S-a ajuns în
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
Autorului pășesc încet prin amintiri cu teamă de parc-aș rupe pânze de paiajen transfigurând timidă începuturi mă colorez în curcubeu pe zare când mă așez la margini de zenit sunt început de veacuri congruente și sunt final de cursă contratimp prin porțile stelare pătrund în alte lumi ca să mă-ntorc fără de trup ACASĂ și fără teama morții să capăt veșnicii din boreale aurori polare (de Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Transfigurare / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250, Anul
TRANSFIGURARE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344667_a_345996]
-
sau nu președinte al Fundației ieșene ‘'Apollonia'',în felul lui urmează ideea despre artă a lui Celibidache care nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice. Vasile BURLUI scrie cu un ochi atent la pagina albă și cu celălalt la eseurile lui Heidegger din ‘'Originea operei de artă'', cu al său principiu formulat cât se poate de limpede: în adevărata operă
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
Olimp. Dar Luna...O, Luna mângâie liniștea toată, Iar tu vei răscoli prin vise de alt-ădată Când eu dormeam hipnotic, pe brațul tău domol Și viscol străbatea prin sufletul tău gol. Nesigur rătăcesc în prelungitul anotimp, Nihiliste calendare aleargă-n contratimp; Dinspre iubire, ruginit un clopot bate, Iar suspinul meu se acoperă cu moarte... 17-12-11 Vicleana soartă Se-aprinde cu miresme moi un anotimp Și ning în șoaptă printre scântei de ape Copaci de plumb, cu rădăcini înfipte-n timp, Când
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
ale omului și ale animalului de pradă, revelând semnul hidos al Tenebrelor” (“Gnozele dualiste ale Occidentului” de I. P. Culianu). Azi, Supraviețuitorul - trăind în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane, rămas singur, față în față cu adversitatea, o existentă în contratimp, o tentație a neorealismului - aruncă și el cu banul. O singură dată banul i-a scăpat din mână și a căzut pe cant, în crăpătura unei stânci; asta l-a costat libertatea. Și a fost azvârlit precum Samson luptătorul în
DUPĂ I. P. CULIANU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360382_a_361711]
-
greșit de istorie. Este indiscutabil că actualul mod de a reacționa la istorie al poporului român l-a inspirat pe dramaturg , și că tocmai lucrul acesta ni-l relevează autorul. Suntem în istorie un popor de-fensiv, surprins tot timpul în contratimp, pe picior greșit. Reacția noastră la Istorie este inversă. Suntem prin esența noastră un popor care scăpăm de Dracu și dăm de Tac-su. Un popor al cărui mod de a se salva este acela de a da din lac
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Irelevantă clipă, se-ascunde-ntr-o idee Prin fumul de iluzii, îmbracă în răstimp O viață, prinde formă, e mit sau epopee Dar, vai, avem culoare de lut în contratimp. Lăsăm în urmă forme, sunt vieți, e o scânteie, În spirit se aprinde o torță, fără foc, Pe firul nemuririi, setările sub cheie O pace-ntre-războaie înlănțuie-ntr-un joc. Și creștem, și tot creștem în viziuni acerbe, Cunoașterea e una
IRELEVANT de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341103_a_342432]
-
care iarăși le simțeam prin pânza lacrimilor care veneau ca un șuvoi și-mi udau obrazul trist, amintindu-mi de acel doi și că fără să vreau exist. Am trăit atâta timp condamnată să te ador, iar tu mereu în contratimp ai ucis unicul meu zbor. Aripile mi s-au frânt dar am să renasc din nou, mă voi ridica din pămant pe al speranței halou. Privirea ta o voi uita și pasul ce-ai întors grăbit fără să vezi că
SI VOI UITA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341072_a_342401]
-
impregnând fiece colț cu vii apariții ale unei cărți de suflet, alcătuită din rostiri și rosturi de cuvinte evlavioase, scurte, dar blajine, cu fraze domoale, ce-i aminteau, că această comoară e un început nesfârșit. Nu era un ecou al contratimpului, nici al subterfugiilor, nu era o himeră, era un dor dat de Cel de Sus. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: ECOUL LUMINII DIN SUFLET / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi de Autor
ECOUL LUMINII DIN SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342710_a_344039]
-
la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metrou-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Notă: Proba se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) și b). Proba a II-a Dicteu
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metrou-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă, la alegerea
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
armonios. Aștept de-o vreme să-ntâlnesc Un suflet ce îmi e pereche. Dară în el să regăsesc Iubire ce o știu de veche. Căci te doresc de-atâta timp De când tu nici nu mă știai. Am fost mereu în contratimp Deși adesea mă visai. Pe mări am tot cutreierat Iubirea ta să o găsesc. Și-acuma văd înfiripat Visul avut și ce-l doresc. În lume nu-i asemănare Când strigă dor înjunghiat. Și că l-a ta primă plecare
CLIPE DE IUBIRE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378910_a_380239]
-
volubile, exuberante uneori, aflase în Mela o femeie rezervată, apatică, o umbră a celei lăsate cu așa puțin timp în urmă acasă. Își vedeau fiecare de muncă. Mela era mereu abonată la gărzi și, ca un făcut, erau mereu în contratimp cu venitul pe-acasă. Pentru că erau doi oameni ocupați, vizitarea familiei ei se făcea rar, deși Tulcea nu era la capăt de țară. Mai des veniseră părinții la ei. Dar acum aceste intermezzo-uri nu se mai petreceau. Oare de ce
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armata resemnării care, din păcate, crește, dar asudă aiurită și în contratimp cu toate, bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
celor ce-și fac testamentulca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea,amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea,Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește,în armata resemnării care, din păcate, crește,dar asudă aiurită și în contratimp cu toate,bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate.Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea,prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea,prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Într-o ploaie de stele m-am văzut Pictând amintirile efemere ... Așa desprinsa din neprevăzut Păream doar o simplă adiere . Mi-am văzut palmă atinsă De clipă , oprită din timp ... Și ți-am recunoscut umbră ninsa Venind și plecând în contratimp. Mi-am văzut trupul alintat De sălcia, sărutata de vânt ... Când ai trecut resemnat Prin tăcerea amară fără cuvânt . Mi-am văzut privirea plutind Într-o ploaie de stele ... Cu chipul din adâncuri răsărind Peste toate gândurile mele ... gabrielaenerusu Referință
INTR-O PLOAIE DE STELE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375524_a_376853]
-
cu poezia Născută din dorința unei stele, Ne vom lăsa scăldați de ploaia, Ce va spăla ale dragostei, păcate grele. - Rămâi cu mine, măcar un anotimp! Să adunăm norocul din florile de liliac Iubirea să nu ne mai afle în contratimp, Visul să ne fie cel mai bun afrodiziac. Referință Bibliografică: Măcar un anotimp / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV, 28 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂCAR UN ANOTIMP de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347983_a_349312]
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului FURTUNA pe cer, fulgerele zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum, în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. CONTRATIMP cu pas ușor sar peste lucruri, peste anii din viața mea, căutând drumul înapoi. îl voi găsi cu siguranță, iar când stelele cerului vor cădea pe pământ, voi fi din nou un simplu gând în mintea mamei. CIREȘE ÎN PÂRG
POEMS BY THE LAKE de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348856_a_350185]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE Autor: Flora Mărgărit Stănescu Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului (Strict autentic). Cum eram în contratimp cu programul de tratament al colegei mele de cameră, nu aveam altceva de facut, decât să ies și să mă plimb singură. Nu era chiar plăcut, dar pe malul lacului Techirghiol, era multă lume și prin anomalia vieții, multe femei
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
încercase, un sentiment de inferioritate în grupul mediciniștilor, de aceea cu ceva timp în urmă, o ... VII. O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE, de Flora Mărgărit Stănescu , publicat în Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011. (Strict autentic). Cum eram în contratimp cu programul de tratament al colegei mele de cameră, nu aveam altceva de facut, decât să ies și să mă plimb singură. Nu era chiar plăcut, dar pe malul lacului Techirghiol, era multă lume și prin anomalia vieții, multe femei
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]