466 matches
-
Cluj, 1939; Din istoria unei vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Iași (fosta Academie Mihăileană), apoi la București, unde urmează un timp cursurile Școlii de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, M. intră în 1866 funcționar în administrația Ministerului de Finanțe și ajunge inspector general, ba chiar director al Serviciului contribuțiunilor directe și ordonanțărilor. Publică mai întâi câteva versuri fluente și banale în „Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Iorga, Ist. lit., 365-369; Constantin C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul. Contribuție la opera sa literară, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VII, 1927; N. Iorga, Oeuvres inédites de Nicolas Milescu, București, 1929; Ioan Hudiță, Contribuțiuni la istoria spătarului Neculai Milescu și a lui Gheorghe Ștefan, Iași, 1929; Pușcariu, Ist. lit., 126-131; Ion G. Dimitriu, Contribuție la opera spătarului Nicolae Milescu, București, 1940; Cartojan, Ist. lit., II (1940), 129-135; Ciobanu, Ist. lit., 311-321; Al. I. Ciurea
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
călătorie la Constantinopol, și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1945. Își susține teza de doctorat, Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, în 1947, îndrumător fiindu-i G. Călinescu, al cărui asistent a fost între 1945 și 1947. Își pierde postul de la Universitate și străbate o lungă perioadă de privațiuni, optând forțat pentru soluții disperate, dureroase și
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
întreaga viață atât de diversă a mitologiei noastre.” P. a dedicat o mare parte din cercetările sale adunării de date și informații despre civilizația sătească, despre ocupațiile și cunoștințele poporului: Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară (1910), Agricultura la români (1913), Cromatica poporului român (1914). Socotite „primele lucrări pe aceste teme în etnografia românească”, aceste studii, deși descriptive, „servesc și azi ca puncte de sprijin în abordarea unor probleme sau compararea
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
de seamă reviste.” SCRIERI: Carte pentru tineretul de la sate (în colaborare cu Mihai Lupescu și Leon Mrejeriu), Bârlad, 1907; Povestire pe scurt despre neamul românesc, Bârlad, 1907; ed. Chișinău, 1919; Industria casnică la români. Trecutul și starea ei de astăzi. Contribuțiuni de artă și tehnică populară, București, 1910; Sărbătorile de vară la români, București, 1910; Agricultura la români, București, 1913; Cromatica poporului român (în colaborare cu Mihai Lupescu), București, 1914; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Însemnări cu privire la moșia, satul și
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, Chișinău, 1927, 47-50, 86-92; Din istoria pedagogiei românești, III, București, 1967, 204-232; Dicț. lit. 1900, 587-588; Păcurariu, Ist. Bis., III, 190-192. S.C.
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
al Justiției să aducă o lege specială, care să satisfacă aliniatul amintit din art. 6 al Constituției, îndreptându-se erorile și completându-se lacunele, care ating jignitor sentimentul de dreptate și echitate socială și nu mai corespund situației, muncii și contribuțiunii pe care femeia română le aduce statului. Craiova, 8 septembrie 1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
București, 1909; Poezii populare. Din diferite regiuni locuite de români, București, 1910 (în colaborare cu Ovid Densusianu). Ediții: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I-II, București, 1916. Repere bibliografice: M. Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior. Facultatea de Filosofie și Litere din București de la început până în prezent, București, 1928, 174-176; Perpessicius, Opere, IX, 80-81; Istoria învățământului din România, București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
-se vinde din causa micului preț ce se oferă a rămas cea mai mare parte la cultivatori"735. Ca urmare a acestei stări de fapt, "se poate prevedea că multe din comuni vor fi nevoite a pune noi taxe sau contribuțiuni, pentru a putea face față cheltuielilor cele mai strict necesare"736. Referindu-se la organizarea administrativă a județului Tulcea, raportul citat menționa că "administrațiunea comunelor se face conform legei comunale din 1882, în părțile acelea unde legea de organizare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization des pouvoires publics, Editeur Arthur Rousseau, Paris, 1907. Arbore, Al., P., Din etnografia Dobrogei. Contribuțiuni la așezarea tătarilor și turcilor în Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1920. Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică-istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913. Barnea, I., Ștefănescu, Ștefan, Din istoria Dobrogei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. Burada
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
creația «Insulei», binevenită confrerie de dramă și literatură de avantgardă. Sîntem prin urmare dezarmați și siliți să aplaudăm pe toată linia curiosul sentiment de venerație al terbililor avangardiști de la «Insula» pentru ilustrele noastre mumii”. Peste aproape un deceniu, în panorama „Contribuțiuni sumare la cunoașterea mișcărei moderne de la noi” (în unu, nr. 33, feb. 1931), M.H. Maxy consemna retrospectiv „prima încercare a chinuitului Armand Pascal cu «Insula» pînă la apariția trupei din Vilna, prin intermediul regizorului Daniel și al poetului Sternberg”. („Regizorul Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fl. de care se bucura gimnaziul românesc din Brașov chiar sub absolutism. Noi contribuim milioane la tot felul de institute de stat cari toate sunt esclusive ale naționalităței maghiare, ba contribuim chiar și la susținerea teatrelor lor naționale, și din contribuțiunea noastră, în ciuda legilor nici măcar o para roșie nu ni se restituie pentru scopurile noastre de cultură. Așa numita "Lege despre egală îndreptățire națională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai are păreche de liberală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a națiunei române lipsește 15. A: cumcă 16. R: putea 17. R: care l-a avut; A: care l-a avut serbarea 18. R: putea 19. R: de 20. R: avem 21. R: că 22. R, A: astăzi 23. R: contribuțiunile în bani 24. R: Viena, în 12 iuniu 1871; A: Viena, în 12 iuniu 1871 lipsește 25. R: m. p. lipsește 26. R, A: nimeni 27. R: întru memoria lui Ștefan cel Mare lipsește. 28. R: noastră lipsește 29. R, A
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu rădăcinile și altele cu sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Romulus Boteanu. Bârladul ‐ veche așezare românească, București 1937, de G h. Vrabie‐ Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu”, de Traian Nic ola. Al. Vlahuță - îndrumătorul. Din ideile sale politico‐ sociale, de prof. Gh. Gh. Tașcă. Când a fost întemeiată „Societatea Scriitorilor Români? Contribuțiuni la istoricul societății”, Bârlad, 1939, de Virgil Caraivan. Istoria literară a Bârladului, București, 1936, de Gheorghe G. Ursu. Antologia scriitorilor bârlădeni (G.G. Ursu, în colaborare cu G. Nedelea), Bârlad 1937. Amintiri, Editura Eminescu 1981, de Șerban Cioc ulescu. Anuarul presei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și politice, căci după prelungirea luptelor efective a urmat "războiul diplomatic" (Constantin Kirițescu, O viață, o lume, o epocă. Memorii, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 231). 21 Catherine Durandin, op. cit., p. 140. 22 Ion Rusu Abrudeanu, România și războiul mondial. Contribuțiuni la istoria războiului nostru, Editura Socec, București, 1921. 23 "Războiul mondial și desrobirea românilor subjugați", în Ioan Lupaș, Istoria Românilor, ediția I, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", Cluj, 1921, p. 212. 24 Paraschiva Kiss și Sabin Mureșan, Istoria românilor pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în 1919. După absolvirea Facultății de litere intră în învățământ ca profesor și apoi ca director al Liceului „D.A.Sturdza” din Tecuci. A fost un pasionat publicist de probleme istorice, arheologice, literare și folclorice. Lucrarea sa „Biblia de la București (1688) contribuțiuni nouă istorico literare, Tecuciu Tipografia „Cultura grafică ” 1932 a primit premiul Neuschotz al Academiei Române pe anul 1933. Pagină de titlu din „Biblia de la 1688” dar și alta cu texte și inițiale ornate (Din „Pagini de istoria cărții românești” de Dan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
autorul de care ne ocupăm și pentru că Solomon Constantin, profesorul, într-un fel, este conjudețeanul nostru, redând în cele ce urmează spusele profesorului N. Cartojan, membru corespondent al Academiei Române, la ședința Academiei de la 29 m ai 1933, cu prilejul când „Contribuțiuni nouă istorico-literare” a fost distinsă cu o parte de 1500 lei „din Premiul Neuschotz de 3500 lei”: «Rolul fraților Greceni în traducerea Bibliei de la București a fost în timpul din urmă redus în urma descoperirii (în 1915) a unui manuscris cuprinzând traducerea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
le pune la îndemână expunerea aproape întreagă a problemelor de drept civil. El va fi o bună călăuză atât pentru omul de știință cât și pentru practician. În genere, lucrarea se prezintă în condițiuni foarte bune și înseamnă o remarcabilă contribuțiune pentru progresul dreptului nostru. Ea va servi pentru răspândirea învățământului juridic și va face — sper — să nu se mai alerge cu atâta grabă la cărțile străine. Ea, ca și alte lucrări premiate de d voastră în ultimii ani, va proba
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
A. N., Studiul asupra nefritelor paludiene, Iași, Goldner, 1892, p. 100. 2. Brăescu A. N., Raport relativ la importanța întrebuințării electricității în medicină, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon, Iași, vol. III, 1894, p. 291. 3. Brăescu A. N., Contribuțiuni la studiul clinic al polinevritelor, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași, 1895, vol. V, p. 421. 4. Brăescu A. N., Cîteva cercetări asupra acidității sucului gastric în melancolie și stupiditate (confuzie mintală), în Analele Casei Spitalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf. Spiridon, 1898, Paris 1900, Psychiatrie. 9. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare și importanța lor în diagnosticul leziunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mari. Cităm, în cadrul acesta, interesantul articol "Localizările motrice spinale și teoria metameriilor", publicat în 1900 în România medicală (în colaborare cu Goldstein) și reluat în "Die Spinalen motorichen Localisateonen und Theorie die Matamerien" în Neurologischesc Zentralblatt, nr. 20-21, 1901, sau "Contribuțiuni la studiul anatomiei microscopice a măduvei spinării, câteva noi localizări", publicat cu d-na Parhon în Presa medicală română în 1902. Printre cercetările de neurologie publicate de C. I. Parhon, se remarcă lucrările dedicate localizărilor motorii. Cele mai multe sunt efectuate în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Parhon, Contributions à l'étude de la contracture dans l'hémiplégie (în colaborare cu M. Goldstein), Roumanie Médicale, martie-aprilie 1899. 115. C. I. Parhon, Sur quelques troubles vaso-moteurs dans l'hémiplégie, Roumanie Médicale, 1899, nr. 3. 116 C. I. Parhon, Contribuțiuni la studiul tulburărilor vasomotorii în epilepsie, Teză, iunie 1900. 117. C. I. Parhon, Contributions à l'étude du rôle du cerveau dans l'innervation des organes de la vie végétative a propos de deux cas d'hémiplégie, (în colaborare cu M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de Statistică din anul 1899, pentru acea perioadă „(...) ne lipsesc recensămintele exacte”. Singurele repere statistice sunt oferite de rezultatele operațiunilor fiscale efectuate în anii 1884, 1889 și 1894. Acestea au avut la bază prevederile legii de constatare și percepere a contribuțiunilor directe din 10 Martie 1882, ce au permis, prin intermediul calculelor și deducerilor indirecte, formularea unor ipoteze cu privire la numărul probabil al populațiunii (pentru exactitate, criteriul se numea Populațiunea probabilă). Articolele legii din anul 1882 pun în evidență caracterul fiscal al operațiunilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]