225 matches
-
întinse pe spațiul întreg al unor volume. Denumirea e doar parțial adecvată, și anume în ceea ce se referă la „evul nou”, adus în pagină conform unei paradigme ideologice impuse în epocă. Constituenții scrierilor sale depășesc, totuși, marginile speciei, îi estompează convenționalismul și oportunismul prin lirism, prin digresiuni istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un capitol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Franz Liszt și Barbu Lăutaru. Scriere modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul fiind asigurat, între altele, prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
uneori tendința cadrului didactic de a pune accent pe armonia grupului mai mult decât pe progresul celui care învață individual. Pentru rezolvări creative ale sarcinilor este nevoie de o anumită încordare a relațiilor intra-grupale. Tot ca o manifestare a convenționalismului este și rigiditatea metodologică. În experiența școlară elevul deprinde anumiți algoritmi valabili pentru rezolvarea unui anumit gen de probleme, învață să folosească anumite metode. Din nevoia de a-i face cât mai repede pe elevi să stăpânească materia, încorsetați fiind
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în franceză („Revista orientală”, „L’Indépendance roumaine”). Poliglot, traduce din germană, franceză, italiană piese ca Sappho de Franz Grillparzer (împreună cu Vasile Leonescu), Cinstea țărănească de Giovanni Verga, Alexandra de Richard Voss, Greva de Ludwig Fulda ș.a. Minate de un strident convenționalism, cu o compoziție dezlânată, piesele sale, în care se practică o conversație așa-numită de salon, sunt produse livrești (nu tocmai străine de repertoriul franțuzesc), cu un limbaj prețios și afectat, vădind o mare slăbiciune pentru paradoxuri și butade. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
cuprindem ideea de artă întrucât, arta are o natură apriorică. Arta este a priori formelor artistice, prin urmare analiza artei implică o analiză a tuturor componentelor artistice. Prin intermediul definițiilor convenționale, arta este eliberată de proprietățile estetice sau de proprietățile formal-expresive. Convenționalismul artei constă în emergența ei infinită ce necesită anumite norme în delimitarea obiectelor de artă de obiectele fără însușiri artistice. Astfel, un obiect sau o expresie este o operă de artă doar dacă ea prezintă un subiect care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a fost singura inovație a lui Akhenaton. În artele figurative, el a încurajat stilul numit apoi "naturalismul" de la Amarna; pentru prima oară limbajul popular a fost introdus în inscripțiile regale și în decretele oficiale; în plus, Faraonul a renunțat la convenționalismul rigid impus de etichetă și a lăsat să domnească spontaneitatea în relațiile cu membrii familiei sale și cu intimii săi. Toate aceste inovații se justifică prin valoarea religioasă pe care Akhenaton o acorda "adevărului" (ma'af), deci la tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cum priviți astăzi puritanismul? Ca pe un vaccin, sau ca pe o formă de blocaj, de obtuzitate? A.R. Complicată întrebare. Lăsați-mă să mă gândesc. Așa. Apăsarea convențiilor. Eu mă flatez și cla mez sus și tare că detest convenționalismul și confor mismul. Dar nu sunt prea convinsă că e chiar așa. E imposibil ca educația mea protocolară să nu fi lăsat sechele. Țin minte că mama, care-mi povestea pe înțelesul meu tot ce citea, era impresionată de o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
echivalent epic al acestor propoziții ne oferă nuvela Amelia Stefanesco de Marie Boucher (Steaua Dunării, 1859), descriind moravurile intime ale boierimii prin ochiul cuiva care le cunoscuse în amănunțime. Raporturile de familie în lumea aristocratică se definesc prin uscăciune și convenționalism, de reale sentimente paterne sau filiale neputând aici fi vorba. Părinții îi supun pe copii la o „atârnare silită“ și se mulțumesc cu manifestarea exterioară a respectului, „fără să-și bată capul de a cultiva în inima lor bunele germine
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de dezvoltare și de succes. În predare accentul se pune pe stocarea de informații, pe reproducerea conținuturilor și nu pe dezvoltarea capacității elevului de a judeca, de a opera independent (original) cu ceea ce învață. Alături de aceasta, autoritatea absolută a profesorului, convenționalismul metodelor de predare, rutina din conținutul și practica școlară - adică, învățământul centrat pe continuțurile programei școlare și nu pe posibilitățile fiecărui elev reprezintă „căi de limitare a inventivității și de uniformizare a personalității” (V. Löwenfeld). În școala convențională, exista o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
a discutat înlocuirea celui de-al doilea. Ion a propus înlocuirea cu Pompiliu Ștefan, student în anul IV, la care ține foarte mult. Eu l-am susținut, mai ales că acest spectacol nu trebuie să aibă o înfățișare încorsetată în convenționalismul care caracterizează scena ieșeană. A ripostat Monica Bordeianu, care, deși asistentă la Academie, nu vrea să fie înconjurată de tineri. Nu este pentru prima oară când o aud exprimându-se în defavoarea tinerilor care-ar putea împrospăta trupa, destul de prăfuită, în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
vizual, ci și posesor al unei bune culturi poetice, U. își exersează meșteșugul artistic în diverse registre, abordând inclusiv specii consacrate prin tradiție, de tipul „apărărilor” renascentiste (Scrisoare din intermundii - pledoarie pentru libertatea imaginației, rezultat al desprinderii de rațional și convenționalism), al psalmilor (Psalm) ori al artelor poetice (Să urc). Rafinată și constituind o excepție față de tematica generală, căreia i se asociază poemele angoaselor de proporții apocaliptice, scrise cel mai adesea pe un ton furibund, culegerea Sonete din Nord închipuie o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
intelectuală, care ar realiza de ce anume florile sunt flori și nu pomi sau șoareci, de ce anume cerbii sunt cerbi, ochii ochi, durerea durere și micimea micime, ci o intuiție sentimentală (s.n.) care coboară până-n străfundul diferitelor obiecte, le dezghioacă din convenționalismul viziunii realiste și le transformă în simboluri 15 [...]. Așa stând lucrurile, forța aproape divină a marilor poeți constă și se manifestă în obiectivarea durabilă și fidelă a acestei atmosfere emoționale și a lumii create, care coboară adânc în ea; în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în ciuda tuturor aparențelor, se pare că am, încă, un sânge sănătos, cel puțin în lumea amețitoare și fără bariere de timp, a romanului. Universul actualității noastre amintește, în unele aspecte, cel puțin, de episoadele satirice din Omulețul roșu. Viața culturală, convenționalismul și impostura din instituțiile de cultură sunt radiografiate cu umorul caracteristic autoarei. Dar nu aceasta dă substanța scrierii, cât țesătura narativă de calitate, în care faptul obiectiv se dizolvă în nuclee epice care par să se dividă nesfârșit, căzute într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
care le-a fost acordată arhitecților a tranformat mereu aspectul orașului, conferindu-i acestuia un aer modern prin diversitatea stilurilor arhitecturale. Căprariu susține că "spiritul creator al acestui popor harnic a născut o arhitectură de mare frumusețe a stilului, fără convenționalisme, în respectul tradiției dar mereu tinzînd și atingînd suplețile gîndirii moderne, arhitectură care îmi dă sentimentul net al unei singure curățenii morale"272. Obiectivele turistice cărora autorul le acordă importanță sunt monumentul lui Jean Sielius și biserica Temppeliaukio, construită direct
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să canalizeze - între limitele concedate de sistemul politic al epocii - aspirațiile de înnoire ale unor tineri literați și artiști. Se proclama adeziunea la necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul scurt - genul implicării imediate în actualitate, cu participarea tinerilor scriitori Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Mircea Nedelciu, un fragment de roman de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare a unicității. Mioarei Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism ("-"Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara Apolzan a numit critica de exegeză, stăruind îndeosebi asupra scriitorilor clasici. Fiecare generație - observă criticul - își stabilește "distanța" optimă față de valorile clasice consacrate. Paradoxul este de a observa cum Vladimir Streinu apelează la metodele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
artistic, nici sub acela al problematicii sau al atmosferei de cele produse în tradiția terror din Apus. Elementele psihologiste, prezente viguros încă din romantism sau din naturalism, se rafinează, iar obsesivul este exploatat la maximum. Deși teroarea impune un anumit convenționalism scenariilor epice, care trebuie, conform definiției intrinsece, să se grupeze în jurul ideii de anxietate, există numeroși autori români care nu ezită să abandoneze cadrul consacrat (spațiile malefice, definite printr-un arabesc al detaliilor arhitecturale, sau timpul nefast, bântuit de acei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o persoană decedată care, de vreme ce nu era eligibilă pentru o înmormântare creștinească în pământ sfințit, devenea frustrată" (1999: 2), reacționând cu violență și căutând răzbunare. Acesta este și cazul personajului central al operei, Christina. La rândul său, Matei Călinescu observă convenționalismul tematic al romanului, apreciind însă drept remarcabilă "capacitatea autorului de a folosi abil și adeseori neașteptat de eficient convențiile unui gen literar ale cărui tradiții își au rădăcinile în interesul manifestat către sfârșitul secolului al XVIII-lea pentru estetica terorii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acesta, Întregul material devine mai accesibil puterii lor de analiză și de explorare activă, de „transformare” a obiectelor și fenomenelor până la sesizarea esenței acestora. Fără Îndoială, utilizarea modelării prezintă și unele dezavantaje inerente limitelor cognitive și metodologice specifice oricărui model, convenționalismului și caracterului lui de aproximație. Există, adeseori, riscul unor simplificări nejustificate, duse până la exagerare sau pur și simplu eronate, efectuate cu multă stângăcie, care pot să meargă până la obținerea unei vulgarizări dăunătoare receptării și Înțelegerii corecte a obiectelor și fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele acestei fâșii de existent (văzute „obiectual” și „evenimențial”) sunt obiectul unei prelucrări suficient de libere pentru a putea fi considerate „naturale”; realismul nu e parazitat de convenționalisme, adică de constrângeri ținând de formal (dispare marcarea grafică - prin versificare - a genului), de tematic (nu apar în structura textelor elemente prefabricate, din al căror puzzle să fie reconstituită silogistic metafizica textelor) și de stilistic (stilul înalt „poetic” este cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
care alege să se căsătorească în repetate rânduri, ca metodă de a supune viața, Carlo Gozzi și Carlo Goldoni - în disputa pentru supremație artistică de la mijlocul secolului al XVIII-lea, din Italia, desfășurată între teatrul bazat pe improvizație gestuală și convenționalism, de tip commedia dell’arte, și teatrul cu text, denotând imaginație, creativitate). Ținând seama și de numărul deloc neglijabil al scenariilor pentru televiziune și radio - Drumul spre lună (1965), Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor (1980), Întâmplări dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
abordare a universului coșbucian, pe care exegeții de până acum nu le-au intuit sau nu le-au valorificat. Volumul Ziarul unui pierde-vară, chiar dacă în epocă a fost primit cu anume rezerve (Sextul Pușcariu acuza „starea de oboseală și de convenționalism a inspirației lui Coșbuc”), citit azi, chiar dacă în ansamblu este „sub nivelul celorlalte două volume”, se reține azi prin cel puțin câteva pasteluri - ne încredințează Petru Poantă - prin „rafinamentul plastic”, prin „spiritul ludic” ce trebuie, ce poate fi acceptat mai
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
prăjituri și cozonaci/ când de fapt/ Vai ce m-aș îmbăta!/ Vai ce-aș mai sparge niște lemne!/ Vai ce-aș băga un cuțit într-un porc!! (David, întâiul meu nume) "Scrisorile" către Cristian Popescu nu au, bineînțeles, nimic din convenționalismul unor scrisori. Poeta se împerechează himeric cu cel dispărut și naște... poeme sau își comandă o ștampilă cu forma gurii lui ("după o poză dintr-o revistă literară mai veche") și... " Seara, după ce mă dezbrac, mă bag în pat,/ sting
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
locul comun și din mundanul anost reguli și adevăruri absolute sau doar de perspectivă, convins că numai experiența proprie are valoarea revelației. Dar această experiență personală presupune, aproape întotdeauna, și un permanent dialog amoros plin de nimicuri, superficialități, amabilități și convenționalisme care, deși aruncă în extatic și indiferență comunicarea, se consumă și creează un gol propice creației: "După ce muști din măr numești locul de unde ai mușcat/ mușcătura mărului -/ numești în cuvinte un loc gol, un spațiu inexistent,/ ca și cum ai bate un
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]