205 matches
-
Dacă preoții Observanți ar fi fost chemați de Radu vodă, nu se mai justifica și chemarea Conventualilor. 1. Nu neagă (după cum s-a spus) că ar fi fost pentru o vreme în zisul Convent din Târgoviște, dar au revenit preoții Conventuali ca în locul lor din vechime, după cum apare și în Bulele Apostolice chiar și în timpurile apropiate vieții Sfântului Francisc, pe când nici nu se vorbea de preoții Observanți și nici măcar că s-ar fi divizat ca acum, și au fost confirmați
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
nu se vorbea de preoții Observanți și nici măcar că s-ar fi divizat ca acum, și au fost confirmați de mai multe ori de domnitori și mai ales de Basarab în viață și acum, care este mulțumit de acțiunile preoților Conventuali și îi ajută cu ambele mâini; și asta pentru că nu a auzit despre ei nici cel mai mic scandal, ci numai de bine i s-a vorbit despre dânșii. Toate acestea sunt lăudate de același domnitor prin scris Sanctității Sale
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
se vede din scrisorile lor, ale domnitorului, Arhiepiscopului și ale boierilor divanului domnesc); din care cauză străinii, care nu se așteaptă, nu au vreun motiv să se plângă, nu pot să o facă cu siguranță decât întărâtați; iar dacă preoților Conventuali li s-ar lua acest Convent, nu ar mai avea ocazia să mai facă progresele care le-au făcut până acum cu speranțe de mai mari, plăcându-i binecuvântatului Dumnezeu. În afară de acestea, Conventul e al nostru după cum se poate vedea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
făcut până acum cu speranțe de mai mari, plăcându-i binecuvântatului Dumnezeu. În afară de acestea, Conventul e al nostru după cum se poate vedea din scrisorile particulare, din scrisorile domnitorilor, din inscripții, din bulele Pontifilor etc. (f. 120) În plus, având preoții Conventuali cele două biserici în Valahia, Câmpulung și București, în care nu există și nici nu poate fi vreo ceartă sau vreo pretenție, venind aceștia (Observanții) la Târgoviște, în cele două vor fi tulburări în fiecare zi în defavoarea cinstei Bisericii latine
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
provinciile și au fost construite biserici și convente cu ajutorul credincioșilor, al „nunților” apostolici și prietenilor spirituali ai regelui. După moartea Sfântului Francisc (1226), fiecare biserică avea anexat un convent (cu 13 frați), astfel încât în 1252, majoritatea fraților minori erau frați conventuali, spre deosebire de ceilalți frați mai „zeloși” care au dorit să trăiască cu rigoare Regula severă a Sfântului Francisc fără „îndulciri”. Conciliul II din Lyon (1274) a ridicat problema desființării sărăciei absolute a fraților, dar s-a opus gruparea Spirituală Franciscană. Reîntoarcerea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a opus gruparea Spirituală Franciscană. Reîntoarcerea la pura observanță a Regulei Sfântului Francisc a fost ideea care a înflăcărat inimile, iar frații observanți au câștigat din ce în ce mai mulți adepți. Pe parcursul timpului, atât la frații minori observanți, cât și la cei conventuali au apărut noi grupări, cu denumiri specifice. Astfel au apărut: Observanții (1368), Villacrezianii (1403), Collectanii (1412), Amadeiții (1460). Toate aceste grupări ca și O.F.M Obs. și O.F.M. Conv. s-au aflat sub jurisdicția ministrului general al conventualilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
O.F.M Obs. și O.F.M. Conv. s-au aflat sub jurisdicția ministrului general al conventualilor până în 1517, când papa Leon la X-lea a unit toate grupările observanților într-o singură familie, fără a mai depinde de ministrul conventual. Astfel, au rămas două familii franciscane: conventualii și observanții cu miniștri separați. Unirea tuturor grupurilor observante s-a înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai depinde de ministrul conventual. Astfel, au rămas două familii franciscane: conventualii și observanții cu miniștri separați. Unirea tuturor grupurilor observante s-a înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub jurisdicția miniștrilor generali și provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub jurisdicția miniștrilor generali și provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma” pe frații conventuali. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub jurisdicția miniștrilor generali și provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma” pe frații conventuali. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru al fraților conventuali
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma” pe frații conventuali. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru al fraților conventuali, a încercat, fără succes, să mai știrbească din autonomia observanților. În timpul pontificatului său toate grupările observanților au fost unite într-o singură familie. Decretul Tridentin din 1563 a hotărât
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma” pe frații conventuali. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru al fraților conventuali, a încercat, fără succes, să mai știrbească din autonomia observanților. În timpul pontificatului său toate grupările observanților au fost unite într-o singură familie. Decretul Tridentin din 1563 a hotărât ca frații conventuali să dispună de proprietatea în comun. „Uniunea Leoniană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al IV-lea (1471-1484), fost ministru al fraților conventuali, a încercat, fără succes, să mai știrbească din autonomia observanților. În timpul pontificatului său toate grupările observanților au fost unite într-o singură familie. Decretul Tridentin din 1563 a hotărât ca frații conventuali să dispună de proprietatea în comun. „Uniunea Leoniană” din 1897 a papei Leon al XIII-lea (1878-1903) a realizat marea familie a fraților minori, numiți simplu Ordinul Fraților Minori (O.F.M). În prezent franciscanii sunt organizați în trei familii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a realizat marea familie a fraților minori, numiți simplu Ordinul Fraților Minori (O.F.M). În prezent franciscanii sunt organizați în trei familii cu drepturi egale și independente: 1. Ordinul Fraților Minori Observanți (O.F.M. Obs.) 2. Ordinul Fraților Minori Conventuali (O.F.M Conv.) 3. Ordinul Fraților Minori Capucini (O.F.M. Cap.) Și Ordinul clariselor (ordinul II franciscan, partea feminină) a cunoscut fenomenul divizionar (Damianite, Urbaniste, Colletine, etc.) Cu timpul s-a format și al III-lea Ordin: Terțiarii Franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spirituală franciscană, Jacopone de Todi, Jean de Pechan, Julien de Spiro sau Sf. Bernardin de Siena, P. de Alcantara și mulți, foarte mulți alții sunt prezenți. Spiritul poetic a fost și este o trăsătură dominantă și a fraților Provinciei Franciscane Conventuale „Sf. Iosif” din Moldova, cu reprezentanți talentați, demni de a figura în oricare antologie universală. Ciclul realist al lui Giotto „Viața lui Francisc” din Bazilica Superioară din Assisi, redă simplitatea și firescul Sărăcuțului, care, de oriunde l-ai privi, îți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o răscoală împotriva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
urmări benefice a fost prezența în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcop titular de Bacău Gerolamo Arsengo. În timpul pontificatului lui Grigore la XV-lea a fost creată Congregația De Propaganda Fide (la 14 ianuarie 1622), care a însemnat enorm de mult pentru Biserica Catolică și pentru activitatea franciscanilor. Astfel, activitatea franciscanilor conventuali pe teritoriul României a fost recunoscută oficial la 25 aprilie 1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1622), care a însemnat enorm de mult pentru Biserica Catolică și pentru activitatea franciscanilor. Astfel, activitatea franciscanilor conventuali pe teritoriul României a fost recunoscută oficial la 25 aprilie 1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile Imperiului Otoman), iar ministrul Provinciei ocupa și funcția de Vicar Patriarhal, activitatea misionarilor franciscani din Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a solicitat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a înființat Arhiepiscopia de București. 3. Franciscanii în centrul evenimentelor Atât franciscanii conventuali, cât și frații observanți s-au aflat la datorie în cele mai dificile momente din istoria credincioșilor catolici, indiferent de problemele interne ale ordinului. Ei au sosit aici în momente cruciale și de mare derută religioasă și au contribuit substanțial
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stabilindu-se în localitățile Sibiu, Deva, Vințul de Jos și Alba Iulia. 4. Mănăstirea franciscană din Târgoviște Târgoviște se afla pe drumul comercial dintre Transilvania și Dunăre, și, în secolul al XVII-lea a devenit capitală și reședință domnească. Franciscanii conventuali aveau la Târgoviște două biserici, una închinată Sfintei Fecioare Maria, și alta, mai veche, nefuncțională, dedicată Sfântului Francisc, care era înconjurată de un teren și avea o vie. Între oamenii cu suflet, care au făcut donații pentru această așezare franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la 30 aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia Marinich a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și vicarului patriarhal, că episcopul de Sofia, împreună cu doi frați observanți au vrut să-l alunge, dar a reușit să fugă noaptea la București. În 1631 Leon Voievod al Valahiei i-a conferit lui Gregorio da Bari, comisar al misionarilor Conventuali din Valahia, dreptul de a înălța o biserică și o mănăstire în București. Arhiepiscopul de Sofia Pietro Diodato a pus mănăstirea din Târgoviște sub custodia fraților minori observanți din Bulgaria. Nu este cazul să intrăm în amănuntele disputei dintre frații
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]