19,438 matches
-
Acum am o poziție și nu vreau să am probleme!’ Această filosofie a "poziției" e, din păcate, din ce în ce mai răspîndită în anumite medii de la noi, asezonată cu termeni precum "standing-ul personal", "prudența elitară" etc. Mai pe șleau spus, poziția bate convingerea. Cu cetățenii străini lucrurile stau altfel. Aceștia nu vorbesc pentru că sînt străini. Temerea lor e că dacă ar ieși cu declarații în presă nu ar stîrni un curent de simpatie în opinia publică, ci ar fi luați la ochi și
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
singură curiozitate: să văd care dintre noi va ceda primul. - Cum veți părăsi această planetă? Dezgustat? Încrezător în destinul românilor? Al omenirii, în general? - Am sentimentul că voi părăsi această lume mulțumit de ceea ce am realizat - deși puțin - și cu convingerea că țara noastră nu va dispărea niciodată, deși mi-e teamă că va trece, în viitorul previzibil, prin „aventuri" și mai teribile decît pînă acum. n
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente" bio-bibliografice. Altfel spus, rigoarea nu e mai niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-a compus lui Lovinescu patru portrete diferite, la un interval de cîțiva ani, toate, admirabile literar, dar contradictorii sub raportul aprecierilor. Pamfletele lui Arghezi sînt lizibile astăzi exclusiv ca expresia, genială artistic, a unor umori. Nimeni nu
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
culte (în limbajul științific, juridic, administrativ). De fapt, chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare convingere ipoteze asupra raportului dintre trăsăturile structurale ale limbii și deciziile culturale care i-au influențat evoluția ar trebui să dispunem de foarte multe date: în primul rînd, de o analiză exhaustivă a modului în care construcția în cauză a fost
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a vrut răsturnarea lui Ceaușescu - asta-i convingerea mea intimă. Ea a pus pe picioare viața politică, infiltrându-și, așadar, oameni în toate partidele, a pus mâna pe puterea economică. Foștii specialiști comuniști și-au continuat slujbele, devenind adepți ai capitalismului. Fiindcă fuseseră profund nesinceri, în sufletul lor
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
ușor de constatat acest fapt: nu cunosc decît rarisime revizuiri estetice (și sistematice) ale operelor publicate sub comunism; procese morale intentate ocazional colaboraționiștilor, reali ori presupuși, au fost în schimb nenumărate. Așa se explică polarizarea produsă în rîndul criticilor: nu convingerea că literatura anilor de comunism trebuie recitită la fel ori diferit i-a despărțit, ci condiționarea acestei noi lecturi de atitudinile politice ale scriitorilor înșiși; pentru unii, aceste atitudini sînt fără mare importanță, pentru alții, ele antrenează discreditul operelor. Sub
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
deci nu cuprinde toată categoria intelectualilor), stângistul Paul Johnson demonstrează încrâncenat că tocmai aceia care au pretenția să conducă destinele omenirii sunt niște vicioși incapabili de asemenea încredere, ba chiar periculoși, fiindcă preferă ideile oamenilor și nesuferita lor putere de convingere duce mai repede pe căi greșite. Dovedind (nimeni nu contestă) că Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Brecht, Russel, Sartre, Orwell ș.a - dintre care unii, între noi fie vorba, au avut doar influență literară, iar alții citați nici atât (Evelyn
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
d-lor și d-nelor de care dl Dragomir, și-a bătut joc cu atîta candidă cruzime. Dar n-o să aud. Ceea ce este revoltător în acest episod al unei btălii pentru putere într-un fotbal tot mai lipsit de putere este convingerea unora că pot face și spune orice fără să fie pedepsiți, că pentru ei nu există lege, nici regulamente, nici, ce să mai vorbim, onoare. Dl Dragomir face parte din categoria celor pentru care campionatul de fotbal e o moșie
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
urmei nevinovat, și pe marginea căruia m-am exprimat cândva fără entuziasm și fără glorie. Din șapte strofe câte are, desprind acum, aici, doar trei, pe care le și adopt cu bunăvoință, și o fac pentru că rezistați și astăzi în convingerea că vă reprezintă, și eu nu vă contrazic: "Fulgul alb nu fu să cadă/ Nici pe nas și nici pe frunte,/ Albul fulg pe nas să cadă/ Și pe frute! dar nu vru.// S-a oprit pe ochiul greu/ Adormit
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
versurile, fiecare în parte, de atâtea ori glorificând o măreție neagră, toate acestea m-au convins că locul lor cel mai potrivit după lectură este pagina de revistă și raftul bibliotecii. Și, totuși, sunt cuvinte, cuvinte doar, nu viziuni, cu convingeri, nu scârbele asasine de care suferim, cuvinte numai în textele dvs. care ar putea fi înlocuite cu termeni civilizați, la fel de elocvenți, dar nu atât de urât mirositori. Cum spuneți exemplar "O, fericit pământul/ pe care nu cad avioane" sau "Adesea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
totuși să mă sacrific luptând împotriva ei. Mi-am dorit să înfrunt mașinăriile Broadway-ului. Mi-am dorit ca Fifth Avenue să-și amintească de potecile sale indiene. Mi-am dorit să vin dintr-un oraș minier, cu apucături grosolane și convingeri primite de la un unchi ateu și bețiv, rușinea familiei. Mi-am dorit să traversez America într-un tren sigilat, singurul alb pe care negrii îl vor accepta la conferința de pace. Mi-am dorit să particip la cocteiluri purtând o
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
iau formă de cărți tipărite, cu drept de ședere pe rafturi de bibliotecă. La modul ideal, un jurnal ar trebui să permită reconstituirea fidelă a existenței de zi cu zi a autorului său (mediul în care a trăit, preocupările cotidiene, convingerile de tot felul, iubirile, prieteniile, animozitățile, disputele la care a participat în mod direct sau a fost martor etc). La fel ca la vinurile bune, valoarea jurnalelor crește o dată cu vechimea lor pentru că pe măsură ce participanții direcți la evenimente dispar, ele devin
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
fundamentale, pasionantul studiu al bătăii, ca factor formativ și de permanență în alcătuirea specificului nostru național! În lumea beneficei urări "bată-te norocul!", a celei de încântare "bată-te să te bată"sau justițiară "bătu-l-ar Dumnezeu", a unanimei convingeri că bataia e ruptă din rai, că unde dă mama crește, unde dă tatăl urmează spitalul, semnul de neîndoielnică dragoste la țară este bătaia, de care nevasta aproape că are nevoie, spre a se convinge că este mai departe iubită
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
post de radio schimbat. Apoi, cineva, cel dintîi, deschide lupta și claxonează luuung-luung. Acest prim claxon găsește ecou în toate inimile, ca odinioară fraza despre capul lui Moțoc și, "ca la o schinteie electrică"toate mîinile îl reiau cu sporită convingere. Dacă oprirea durează, exercițiul de intimidare a adversarului nevăzut și necunoscut se reia periodic, în buchete tot mai explozive. 4. Dialogul șoferi-pietoni. Și acesta are mai multe variante. Claxon ca pietonul să-și miște diverse părți ale corpului mai repede
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
însă discursul învățat pe dinafară și rostit de atîtea ori nu era menit să spună adevărul, ci să contracareze o sentență fatalistă din cartea a patra a memoriilor lui Marc Aureliu. - Suntem aici pentru a înfrînge natura - începu, împotriva tuturor convingerilor lui. Nu o să mai fim copiii de pripas ai patriei, orfanii Domnului în împărăția setei și a capriciilor vremii, nici exilați pe propriile noastre meleaguri. Vom fi alții, doamnelor și domnilor, vom fi mari și fericiți. Erau formulele bîlciului său
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
explicite, atît de natură homo-, cît și hetero-, și o atitudine extrem de relaxată față de toate acestea. Firește, nu e de neglijat nici aproape-consumatul incest între congeneri, dinspre finalul romanului. Cum sîntem un popor (și mai ales o cultură) cu "înalte convingeri morale", cuvîntul pornografie e la o aruncătură de băț. Autoarea acestei recenzii l-a auzit deja pronunțat cu referire la această carte, mult mai repede decît ar fi fost de așteptat - vorbim totuși despre literatură, care e departe de a
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
său. Ea se ambiționează, într-o manieră deja consacrată de critici în cazul de față, la o decriptare à clef, ideologic-culturală - care, deși stufoasă și pe alocuri digresionistă, are o amplitudine absolut remarcabilă. Abe Ravelstein este un universitar american cu convingeri de dreapta - a tough-talking Midwestern Jewish dandy, după cum atât de plastic se exprimă Lorin Stein în cronica sa din "Salon", caracterizând astfel în genere personajele lui Bellow - un profesor devenit celebru ca urmare a publicării unei cărți filosofice extrem de inteligente
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
smulși din mijlocul vieții atâția ani în care am ajuns tineri la bătrânețe, bătrâni aproape de sfârșitul vieții în tăcere". Parcurgerea vieții în tăcere este o simplă supraviețuire biologică. Dacă vrem să revenim la mentalitatea europeană, trebuie să ne proclamăm public convingerile, să vedem realitatea așa cum este, căci, vorba lui Maiorescu, "primul semn de inteligență din viața unui popor este căutarea sinceră și dezinteresată a adevărului". Nu întotdeauna tăcerea este o dovadă de înțelepciune!
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
o lipsă de vlagă la limita patologicului fac ca trama vieții să-mi fie oboseala. Dacă, lipsit de energie, aș reuși să mă economisesc, mi-ar fi mai ușor, dar dispersia mă obligă la inconsecvență. Astăzi îmi promit, cu toată convingerea, să nu fac (să nu accept) cutare lucru, mîine sînt vîrît în el pînă la gît. Mă întreb dacă mulți oameni trăiesc într-un dezacord atît de grav cu viața lor". - va urma - Livius Ciocârlie - De la Sancho Panza la Cavalerul
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001, 222p., f.p.
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001, 222p., f.p.
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
așa cum se știe - n-au plăcut multora nici atunci, iar articolele din ziar nici mai târziu. Poetul n-a fost niciodată și în nici un fel mesagerul unor idei politice ale vreunui partid. Dimpotrivă, și-a păstrat tot timpul, cu fermitate, convingerile, de cele mai multe ori în contrast cu cele comune și partizane. Un conservator ca Petre Carp care, se pare, a rostit aceste cuvinte, îndemnându-l pe Maiorescu la o atitudine mai energică față de poet, nu se putea împăca ușor cu opiniile, uneori de-
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
Nota asupra ediției din volumul II al ediției academice 1) (1999-2000). În calitate de editor și după munca depusă, Ileana Mihăilă este îndreptățită să se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
caz, că a urmărit să ofere o viziune pozitivă asupra faptelor; obiectivitatea implică distanța critică, nicidecum identificarea ideatică ori emoțională. Altfel spus, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine suferă de o tendențiozitate care îi umbrește meritele și, mai grav, îi subminează puterea de convingere. Este ca și cum, în loc să descrie, denunță. Ancheta, cum o numește ea însăși, se transformă inevitabil în rechizitoriu; și știința, în proces politic. Premisa însăși a cărții este suspectă. "Cum să înțelegem, scrie autoarea la pagina 16, abisul care separă bilanțul deloc
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]