209 matches
-
creat posibilitatea coordonării între națiunile europene și a globalizării politicilor educaționale. Istoria Uniunii Europene și a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) începe în 1948, odată cu formarea Organizației pentru Cooperare Economică Europeană pentru a administra fondurile Planului Marshall. Efortul cooperativ inițiat astfel a continuat cu stabilirea Comunității Europene Economice (CEE), prin tratatul de la Roma, din 1957. În 1961, Organizația pentru Cooperarea Economică Europeană și-a modificat raza de acțiune geografică și scopurile și a fost redenumită OCED. Tratativele economice cooperative
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este interpretată de mulți analiști și ca simptom al retragerii statului (Held, D., et al., 2004 266-271), produsă mai degrabă datorită constrângerilor financiare decât în mod voluntar. Ceea ce pare să se contureze este, potrivit lui G. Banner, un fel de "dualism cooperativ", caracteristic modelului anglo-american, care acordă din ce în ce mai puțină importanță caracterului tradițional ierarhic și promovează perspectiva unui dialog susținut între guvernarea centrală și cea locală în ceea ce privește inovațiile în sectorul public și implementarea acestora. Această depășire a atribuțiilor de administrație publică și deplasarea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subiecți aplică un stil de conducere participativ, 13 (32,5%), un stil de conducere cooperatist și numai cinci militari (12,5%) pe cel autoritar. Un singur subiect având tipul psihologic ISTJ a obținut punctaje egale pentru două stiluri de conducere - cooperativ și participativ. Acest lucru semnifică faptul că fie un stil de conducere nu s-a elaborat fie cel în cauză adoptă comportamente cameleonice. De asemenea, valorile obținute de fiecare subiect în parte pentru cele trei stiluri de conducere nu evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
explică performanțele deosebite obținute de această structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu înseamnă abandonul puterii, ci o altă manieră de a privi autoritatea. Chiar dacă spiritul ierarhic se conservă, el capătă alte forme de manifestare. În ceea ce privește distribuția stilurilor de conducere pentru tipul psihologic ESTJ, conform tabelului, 10 subiecți se caracterizează prin stilul cooperativ, 10 prin stilul participativ și trei prin cel autoritar. Raportat la numărul subiecților de tip ESTJ, procentele corespunzătoare sunt cele din figura 5. EMBED MSGraph.Chart.8 \s După ESTJ, cel de-al doilea tip psihologic frecvent este INTJ, care
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0,342 la un prag de semnificație p = 0,05), cea de-a doua apare foarte frecvent (corelația este pozitivă, r = 0,322 la un
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
procedurile formative postselecție, avansarea ierarhică pe baza unor criterii bine stabilite. În ceea ce privește leadership-ul, procentele ce revin celor trei tipuri de stiluri de conducere sunt similare celor obținute pentru tipul psihologic, respectiv: stil de conducere autoritar - 12,5%; stil de conducere cooperativ - 32,5%; stil de conducere participativ - 52,5%. Deci, omogenitatea tipurilor psihologice antrenează la nivelul grupului omogenitatea stilurilor de conducere, iar ponderea cea mai mare aparține nu stilului autoritar, cum ar fi de așteptat în organizațiile militare, ci celui participativ
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Repartiția preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Legendă: CoS = cortex stâng Raț = raționalitate CoD = cortex drept Em = emoționalitate LiS = limbic stâng MSO = mod stâng de operare LiD = limbic drept MDO = mod drept de operare La datele din
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
produs care demonstrează învățarea prin practică, analiză, sinteză sau activitate de evaluare. Abilitățile sociale necesare pentru munca în cadrul colaborativ trebuie recunoscute ca fiind esențiale pentru finalizarea cu succes a sarcinilor elevilor din grupă. Abilitățile de interrelaționare personală necesare pentru lucru cooperativ se vor învăța treptat iar rolurile sunt deseori distribuite pentru facilitarea progresului grupului. Aceste roluri variază în funcție de sarcină. Rolul profesorului devine cel de monitorizare în timp ce elevii devin din ce în ce mai eficienți și dezvoltă două moduri principale de comportament - lucrul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi consacrat consolidării acestei achiziții cu ajutorul experienței funcționale individuale, și colective. Echilibrul persoanei trece de acest stadiu prin întărirea afirmării de sine și confruntarea propriei sale valori prin experiențele reușite ale ajustării la celălalt în cadrul grupărilor unde
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
să acționeze; agenți mobili: agenți care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar. Deplasarea se poate face într-un spațiu real sau virtual; agenți interactivi: agenți care interacționează cu oamenii, alți agenți, sisteme legale și surse informaționale; agenți cooperativi: agenți care își coordonează acțiunile și negociază pentru a atinge obiective comune; agenți sociali: agenți care colaborează cu alți agenți și/sau oameni pentru a atinge scopuri comune; agenți cu personalitate: agenți având caracteristici de personalitate umane cum ar fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
virtual. În particular, sunt necesare următoarele: un protocol comun acceptat pentru schimbul de informații; un canal de comunicație cu banda largă; putere mare de calcul pentru a controla modelele de comportament. Se crede, în general, că un mediu de joc cooperativ poate să satisfacă aceste cerințe. Un joc cooperativ este un tip special de joc în care mai mulți jucători joacă împreună pentru a atinge un scop anterior definit. Simularea participativă realizată prin intermediul modelelor bazate pe agenți constituie una dintre cele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
comun acceptat pentru schimbul de informații; un canal de comunicație cu banda largă; putere mare de calcul pentru a controla modelele de comportament. Se crede, în general, că un mediu de joc cooperativ poate să satisfacă aceste cerințe. Un joc cooperativ este un tip special de joc în care mai mulți jucători joacă împreună pentru a atinge un scop anterior definit. Simularea participativă realizată prin intermediul modelelor bazate pe agenți constituie una dintre cele mai bune metode de implementare a jocurilor cooperative
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de la regulile sale. Vizualizarea în spațiul tridimensional eventual completată cu audio tridimensional) este cel mai rapid mod de a realiza interacțiunile dintre oameni. O astfel de modalitate corespunde naturii umane și posibilității sale de a înțelege mediul înconjurător. Deci, jocul cooperativ necesită doar crearea și coordonarea mediului comun de schimb de informații (care reprezintă jocul). În acest mod, problema restricției de timp este de asemenea rezolvată. Astfel, jocul cooperativ arată că are și alte proprietăți interesante. Totuși, atunci când are loc rularea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
naturii umane și posibilității sale de a înțelege mediul înconjurător. Deci, jocul cooperativ necesită doar crearea și coordonarea mediului comun de schimb de informații (care reprezintă jocul). În acest mod, problema restricției de timp este de asemenea rezolvată. Astfel, jocul cooperativ arată că are și alte proprietăți interesante. Totuși, atunci când are loc rularea unui model de simulare, apar anumite întrebări legate de proiectarea experimentelor. Astfel de întrebări sunt următoarele: 1) Cum putem analiza comportamentul unui model comportamental într-un astfel de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
transversale, transfrontaliere, interpluri-, multiși transdisciplinare, holistice. Două exemple sunt relevante prin modernitatea lor. Primul îl reprezintă învățarea structural-sinergetică (Haken, 1980 ; Mânzat, 1990), dominată de valențe combinatorice de extensiv și intensiv, de selectiv și constructiv, de structural organizat și autoorganizator, de cooperativ și sincronicitate și evolutiv transformatoare. Al doilea exemplu îl reprezintă „învățarea globală", specifică societății cunoașterii, corespunzătoare întâlnirii între dimensiunile orizontale ale vieții (life wide learning) cele verticale (lifelong learning) și cele transversale (learning for life) (Ciolan, 2008, p. 82). I.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
planuri zilnice. Primele două aveau funcția de ghid În elaborarea ultimelor două, precum și de grile de evaluare a rezultatelor muncii școlare.Ultimele două - planul săptămânal și cel zilnic -sunt adevărate unelte de lucru, iar stabilirea lor se face În mod cooperativ. În privința orarului, mai ales În clasele mari, Célestin Freinet aprecia că acesta va fi acceptat de bunăvoie, fără a prejudicia spiritul cooperativ În timp ce la elevii de vârste mari pot apărea dificultăți. În clasa Freinet, comunicare este stimulată și dinamizată de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
două - planul săptămânal și cel zilnic -sunt adevărate unelte de lucru, iar stabilirea lor se face În mod cooperativ. În privința orarului, mai ales În clasele mari, Célestin Freinet aprecia că acesta va fi acceptat de bunăvoie, fără a prejudicia spiritul cooperativ În timp ce la elevii de vârste mari pot apărea dificultăți. În clasa Freinet, comunicare este stimulată și dinamizată de profesor ca metodă naturală de Învățare și de formare. Pentru Încurajarea exprimării În și În afara clasei, el folosea tehnici variate: convorbirea, textul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
lui Célestin Freinet există și cooperarea dintre profesori și elevi; ei lucrează Împreună, au sarcini comune, profesorul coordonând Întreaga actrivitate.Pedagogul francez are meritul de a fi instaurat și o colaborare la nivelul profesorilor, creând o mișcare pedagogică de tip cooperativ, devenită internațională și reunind profesori și cercetători din numeroase țări ale lumii. Concluzionând, pedagogia cooperativă constituie o parte esențială a concepției lui Célestin Freinet În a cărui optică viața cooperativă a școlii permite atât integrarea individualității elevului cât și perfecționarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poate cere grupului să scoată În evidență unele lucruri mai puțin agreabile care opun rezistență În evoluția lui firească, Își aduce contribuția la luarea măsurilor, furnizează sprijin emoțional pentru grup. În afara acestor efecte relativ imediate, metodele de lucru În grupul cooperativ au și efecte mai Îndepărtate, pregătind elevii pentru viața În grupurile viitoare (grupul profesional, familial În care vor trebui să se integreze. PARTEA PRACTIC CAPITOLUL IV CUNOAȘTEREA GRUPULUI ȘCOLAR DESIGN-UL INVESTIGAȚIEI 1. Definirea problemei Cunoașterea clasei școlare ca grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mai mici prin INTERNET, numărul de locuitori pe filiala bancară este printre cele mai scăzute din lume, iar dobînda marginală (diferența dintre dobînda percepută la credite și cea acordată la depuneri) printre cele mai mari din lume. Acest spirit asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
P. Grice a dezvoltat o teorie asupra comunicării introducînd noțiunea de "implicatură", care permite explicarea divergenței frecvente dintre semnificația unei fraze și sensul comunicat prin enunț. Există, prin urmare, un principiu al cooperării (un principiu de cooperare sau un principiu cooperativ) care îi permite receptorului să poată interpreta ce a vrut să spună vorbitorul, deoarece anumite enunțuri comunică mai mult decît semnifică elementele care le compun (căci locutorul dă de înțeles receptorului mai mult decît sensul literal al frazei). Aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu s-a băut vin sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]