289 matches
-
Mn,Mg) legat coordinativ de diferite grupări chimice donatoare de electroni ale proteinei (liganzi), complexul în ansamblu numindu-se chelat. În general, liganzii conțin grupări cu azot sau oxigen care donează electronii neparticipanți ionilor metalici cu formarea unor legături covalente coordinative, ce leagă metalul și stabilizează complexul intern. Metalul din structura heteroproteinelor conferă acestora proprietăți funcționale deosebite, mai ales enzimatice. Dintre metalproteinele cele mai importante pentru organismul animal sunt feroproteinele (feritina, siderofilina, transferina, hemoglobina, mioglobina) și cuproproteinele (hemocianinele și ceruloplasminele) Feritina
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
variază de la o specie la alta. Hemul reprezintă combinația complexă a protoporfirinei cu Fe2+. Molecula protoporfirinei este plană, iar fierul este situat în centrul acesteia, legat de atomii de azot ai ciclurilor pirolice prin 2 legături covalente și 2 legături coordinative. Fierul mai stabilește încă 2 legături coordinative: una situată deasupra planului tetrapirolic ce face legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau un anion. Hemul se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reprezintă combinația complexă a protoporfirinei cu Fe2+. Molecula protoporfirinei este plană, iar fierul este situat în centrul acesteia, legat de atomii de azot ai ciclurilor pirolice prin 2 legături covalente și 2 legături coordinative. Fierul mai stabilește încă 2 legături coordinative: una situată deasupra planului tetrapirolic ce face legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau un anion. Hemul se leagă de globină prin aceste două legături
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
una situată deasupra planului tetrapirolic ce face legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau un anion. Hemul se leagă de globină prin aceste două legături coordinative și încă două legături ionice. Legăturile coordinative se stabilesc între ionul de fier și o moleculă de histidină din catena globinei; legătura situată deasupra planului este directă, cea situată dedesubtul acestui plan se face indirect prin intermediul unei molecule de apă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau un anion. Hemul se leagă de globină prin aceste două legături coordinative și încă două legături ionice. Legăturile coordinative se stabilesc între ionul de fier și o moleculă de histidină din catena globinei; legătura situată deasupra planului este directă, cea situată dedesubtul acestui plan se face indirect prin intermediul unei molecule de apă. Celelalte două legături ionice se stabilesc între
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în funcție de presiunea O2: oxihemoglobina se formează în alveolele pulmonare unde presiunea O2 este mare, iar descompunerea HbO2 cu eliberarea O2 are loc în vasele capilare din țesuturi unde presiunea O2 este mică. Oxigenul se leagă de hem printr-o legătură coordinativă la atomul de fier, orientată dedesubtul planului tetrapirolic: În structura HbO2, fierul nu mai leagă molecula de histidină prin intermediul apei, ci direct cu O2. Oxihemoglobina participă și la reglarea pHlui sanguin prin sistemele tampon pe care le formează cu oxihemoglobinați
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ci direct cu O2. Oxihemoglobina participă și la reglarea pHlui sanguin prin sistemele tampon pe care le formează cu oxihemoglobinați de Na sau K: b)Reacția cu oxidul de carbon Hemoglobina poate fixa și oxid de carbon printr-o legătură coordinativă mult mai puternică decât cea care leagă oxigenul, cu formarea carboxihemoglobinei: Formarea carboxihomoglobinei are loc de 300 ori mai repede decât a oxihemoglobinei. HbCO este o substanță stabilă puțin disciabilă, din care cauză hemoglobina se blochează, nu mai poate fixa
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
bine studiat este citocromul "c". Componența prostetică a citocromului "c" derivă de la hem și este legată de proteină prin două legături tioter între grupările vinil ale hemului și două resturi de 267 cisteină aparținând proteinei. De asemenea, se stabilesc legături coordinative între fierul din nucleul porfirinic și azotul imidazolic al histidinei din structura proteinei. Citocromul "a" are și o cuproproteină, iar citocromul a3 se numește citocromoxidază având potențialul cel mai electropozitiv, este autoxidabil și transferă electronii direct oxigenului: Citocromii iau parte
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
organismului care constituie fondul biologic de bază pentru dezvoltarea calităților, deprinderilor și priceperilor motrice de bază, influențînd randamentul oamenilor în muncă și viață; 3. calitățile motrice (viteză, rezistență, forță, îndemînare, după unii specialiști; după alți specialiști: viteză, rezistență, forță capacități coordinative, mobilitate); 4. priceperile sau deprinderile motrice; 5. elementele de conținut din celelalte ramuri ale educației generale. 5.1. Calitățile motrice Au făcut obiectul preocupării multor specialiști precum Gh. Cîrstea, A. Dragnea, Gh. Mitra, A. Mogoș. Atenția noastră se va îndrepta
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Pîrghiile" implicate în acțiune. * Timpul contracției musculare (contracțiile de 20-30 secunde produc o creștere mai rapidă a forței comparativ cu contracțiile musculare de 2-3 secunde). * Valoarea și timpul resurselor energetice intramusculare. * Stările emoționale, atenția, concentrarea, motivația pentru efortul depus. CAPACITĂȚI COORDINATIVE Definiție. Ansamblul de calități predominant psiho-motrice implicate în efectuarea acțiunilor motrice voluntare rapide, eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Valoarea și timpul resurselor energetice intramusculare. * Stările emoționale, atenția, concentrarea, motivația pentru efortul depus. CAPACITĂȚI COORDINATIVE Definiție. Ansamblul de calități predominant psiho-motrice implicate în efectuarea acțiunilor motrice voluntare rapide, eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr.
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale; dezvoltarea calităților motrice; viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale; dezvoltarea calităților motrice; viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente către scoarță, eferente către efectori ; implicarea analizatorilor în recepționarea informației; anticiparea mișcărilor bazate pe experiențe anterioare; complexitatea deprinderilor motrice stăpînite de subiect. MOBILITATE
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
b.. rezistență statică și specifică; 5. Factorii care influențează forța sînt: a.. puterea de concentrare a suprafețelor de secțiune; b.. valorile care revin în raport cu greutatea corporală; c.. puterea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale. 6. Formele de manifestare a capacităților coordinative sînt: a.. de două tipuri, generale și specifice; b.. de trei tipuri, active, pasive, generale. 7. Mobilitatea este: b.. capacitate a aparatului articular; c.. mișcare de bază. 8. Deprinderile motrice sînt: a.. componente automatizate ale activității voluntare; b.. lanț de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Nu este recomandat la vîrste mici. electrostimularea și procedeul eforturilor maxime (utilizat în sportul de performanță); electrostimularea constă în declanșarea contracției musculare prin aplicarea unor electrozi pe mușchi. Acest procedeu are și un efect negativ: scurtcircuitarea funcțională care influențează funcționalitatea coordinativă a mișcării. procedeul eforturilor maxime dezvoltarea forței pure implică utilizarea unor încărcături de 80-100% din capacitatea maximă. Se lucrează, de regulă, 1-3 repetări pe serie cu pauză de 2-5 minute între serii (A. Dragnea, A. Bota, Teoria Activităților Motrice, București
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
VII VIII IX X XI XII XIII XIV 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Activități educative 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De baza Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi motrice specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritură cu
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Vacanță 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De bază Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritura cu sprijin
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
VII VIII IX X XI XII XIII XIV 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Activități educative 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Aplicativ-utilitare Deprinderi și priceperi motrice specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritură cu sprijin Joc sportiv Minibaschet
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Vacanta 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De bază Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritura cu sprijin
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de sodiu ce rezuiltă din reacție, dacă se lucrează cu 100 g soluție azotat de argint și 100 g soluție clorură de sodiu; c) determinați masa de precipitat formată 16. Reacții de complexare Combinațiile complexe, compușii de coordinație sau compușii coordinativi sunt compuși de ordin superior cu formula generală [MLn]Xm unde: • [MLn]m± = sfera de coordinare; specia complexă este indicată prin includerea ei în paranteză dreaptă • X± = sfera de ionizare, sfera exterioară • M = generatorul de complex, atom sau ion central
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
complecși. • L = ligand; o mare diversitate de specii neutre sau ionice monosau poliatomice care pot dona generatorului de complex perechi de electroni pot să funcționeze ca liganzi • n = număr de coordinație, N.C.; indică numărul de liganzi monodentați (concret de puncte coordinative ~ atomi donori) din sfera de coordinare și ia valori cuprinse între 2 și 12, mai frecvent 4 și 6 pentru majoritatea complecșilor ionilor metalelor tranziționale. • X± = ioni din sfera exterioară In funcție de suma sarcinilor ionului central și a liganzilor, combinația
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
alcătuiesc molecula complexului; b) numărul de particule ce alcătuiesc ionul complex; c) numărul de cationic cu care se înconjoară un anion; d) numărul de molecule sau ioni cu care se înconjoară un cation; e) numărul de legături covalente și(sau coordinative pe care le realizează un cation cu liganzii 2. Care din combinațiile complexe de mai jos este scrisă incorect: a) ; b) ; c) ; d) ; E) . În reactivul Tollens, argintul se găsește sub forma unei combinații complexe în care: a) cifra sa
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
posede o pereche de electroni neparticipanți; b) să fie o moleculă neutră; c) să fie un anion; d) să aibă caracter de acid Lewis; e) să fie un cation; 9. În care din compușii de mai jos apare legătura covalent coordinativă? a) ; b) ; c); d); e) 10. Combinația complexă cu denumirea diamino-dicloro-platină (II) este: a) ; b) [; c) ; d) ; e) 11. Care din următoarele afirmații definește o combinație complexă: a) este un compus anorganic; b) este un compus anorganic sau organometalic în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
e) 10. Combinația complexă cu denumirea diamino-dicloro-platină (II) este: a) ; b) [; c) ; d) ; e) 11. Care din următoarele afirmații definește o combinație complexă: a) este un compus anorganic; b) este un compus anorganic sau organometalic în care se stabilesc legături coordinative; c) este un compus organometalic cu legături covalente de tip p; d) este un compus organometalic; e) este un compus cu structură complicată având numai legături covalente 12. În combinația complexă sarcina ionului complex este: a) 0; b) +1; c
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]