152 matches
-
intră în laborator. Știa că ea va veni să-l caute, așa că se apucă să-i prepare cele două poțiuni. Guibert o întâlnise prima oară în timpul refugiului. Trăia din ajutoarele pe care statul le acorda refugiaților. Spăla rufe într-o copaie mare, în noroiul din preajma fântânii de la porțile Toulonului, cu picioarele goale vârâte în niște cizme soldățești. Alături erau Paolina și Elisa, surorile tânărului Napoleon. Încă de pe atunci Marioritza avea o mare influență asupra lui. Tendința de a se face temut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
atunci când râdea, Rachel Își păstra cumva autocontrolul. Era normal ca ea să fie singura persoană de față care să poată lua distanță pentru a vedea toată pădurea, nu doar copacii. — Mda, e ca și cum am arunca și copilul odată cu apa din copaie, nu? spuse cineva pe care nu-l cunoșteam, dar care ar trebui să se asocieze cu Jeff, să pună Împreună bazele unei companii de publicitate și să-și câstige pâinea vânzând clișee la colț de stradă. Acum, chiar mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cel mai important cuvînt de ordine al lumilor post-comuniste a fost, astfel, privatizarea. În graba de a reveni la proprietatea privată, unele proprietăți de stat sau cooperatiste au fost însă pur și simplu distruse, aruncînd astfel copilul cu apa din copaie. În această frenezie recuperatorie, cei care controlau pîrghiile privatizării au putut să o organizeze ca pe un soi de Caritas politic, redistribuind piramidal bunul național. Urmînd același principiu, legile noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
târziu! Și Iulia iese val vârtej din apartamentul unde subînchiriază camera de la capătul coridorului, de lângă baie. În urma ei stăpânii casei tac înțelegători. Garofița leagănă pruncul găsit la tomberon, soțul ei, cu ochelarii pe nas, scociorăște cu o daltă într-o copaie. Ani de zile au ținut în ea mălai, acum îi dă față nouă, pentru cocon. Provenind din lustra cu trei brațe din tavan, cei 75 de lumeni ce țin la distanță întunericul scot la iveală sufrageria de furnir și covorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
luată de la o prăvălie de geamuri și oglinzi sclipește azuriu și siclam. Numai de-ar fi băiat de treabă, oftează Garofița. ─ Ce spui? ─ Ăla, după care aleargă biata fată. ─ N-aleargă toate? întreabă Mihai, fără să-și ridice ochii din copaie. Ba aleargă, cum să nu, ele după ei și ei după ele, zice Garofița. Da’ n-au toate noroc cum am avut io cu tine, așa-i bărbate? Așa o fi dacă zâci tu, măi nevastă. Un zâmbet moale îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
paza femeii de la cinci, care o și alăptează. Le deschide Iulia Barbu și după ce duduile în scurte de piele se legitimează, le lasă să intre. ─ Vai, nu se poate așa ceva! țipă cea mai blondă dintre ele, dând cu ochii de copaia scobită de nea Mihai. Aici doarme copilul?! Dar ce, suntem în evul mediu? ─ Cum să fim în evul mediu, don’șoară dragă, îi răspunde cu duhul blândeții nea Mihai, se poate? Atunci mata nici n-ai veni pe la noi... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care și-a plimbat vreodată carapacele pe sub pietrele de la noi din cartier. Bă, unde întorci ochii numai gîndaci!... Gândaci pe clanța de la ușă, gândaci în jurul preșului pe care te ștergi, la intrare, gândaci pe dușumea, prin dulăpioare, cufundați în niște copăi balii, de spălat rufe, clocotind pe aragaze, și gândaci pe pereți. Cel puțin ăștia de pe pereți par cei mai înverșunați, rânduiți cum sânt ca la expoziție, în șiruri lungi de bătălie și purtând fiecare agățat de gât câte un cartonaș
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
printre gropile de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghițe de pietre cubice ce placaseră, parcă în glumă, grumajii Uliții Vergului (Calea Călărași). De unde nevătămata Bucureștioară, pîrîiașul-mireasă, se scurgea (cînd nu primise încă antonimul nume de familie de Căcata) prin copăile mahalalelor Olari și Olteni, prin cele ale nărăvașei Uliții a lui Vasilache (strada Labirint) și mai la vale, prin cele ale Jitniței Vechi (din strada Sf. Nicolae Jitniță), fostele cămări cu bucate ale Curții Domnești. - Mofturosule... - Hep!... răspundea neparticipativ omul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-și scoată taxiul din mocirlă, până pe pavajul din strada Perone și pentru a-l ajuta și cum să și-l și desponosească, aducîndu-i-l adică, prin vrăji standardizate, la materialitatea și dimensiunile normale. Săltîndu-se cu măiestrie într-un braț, peste buza copăii de faianță, Ho diábolos, părăsind pe taximetrul, se repezi glonț în cămăruța lui, acolo unde, după ce îl convocă șuierând pe Dulcele Doru, îi imobiliză întîi piciorușele agile, de crocodil. Îi descusu acestuia gulerul de marchiz. Îi slăbi din strânsoare nervurile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
portanța obișnuită a unui astfel de bilețel, propulsat de vântul lunii aprilie, ba umărul bun de târât în păcat al unei fete, ba barba putrezită de tutun a vreunui moș, ba chiar mai multe angarale de prin curțile oamenilor: o copaie roșie de 394 DANIEL BĂNULESCU - Întrebarea e deci: ce bucurie să le coc? Să-i pîresc cumva la Omoroaică? De să le ferfenițească vezicile, să le răsucească mădularele și să le toarne viermele dracului peste ei? - De dezhotărît, nu vă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceea ce acceptasem și eu nu de mult. Împotriva amalgamării acestor fapte într-un concept unic, incivilitatea, se ridică, de exemplu, Prairat (2001) și credem că în privința asta are dreptate, dar că greșește, în schimb, când "aruncă pruncul o dată cu apa din copaie", lipsindu-se de descrierea experienței victimare pe care o permite teoria incivilității. Noțiunea de incivilitate primește două critici de fond, total opuse, de altfel, de vreme ce pun accentul pe supracalificarea sau subcalificarea faptelor desemnate prin acest termen. Pentru prima critică, termenul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gata mereu să se piardă” Iar poezia lui Mircea Dinescu „Interviu”, descrie același lucru, în stilul său, pamfletar : “La noi la țară e bine e frumos.. La noi tinda bisericii a fost redată agriculturii porcul a molfăit copilul uitat în copaie (oricum erau ai Statului și unul și altul) în general e bine la noi la țară ăi mici stau cu cănile sub televizor poate s-o da lapte la radio am terminat demult recoltatul și-n curând o să terminăm și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să-l mănînce. Cînd femeia înțarcă copilul, să îmbrace o cămeșă cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa, așa să se întoarcă N. de la țîță.“ învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi să se ia acasă, 287 să se cheme respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Era, explică Bârlădeanu, o afirmație mai mult decât revoluționară, care contesta toată politica lui Lenin și Stalin. Deși urmărea cu interes proiectul de reformă a socialismului, Bârlădeanu refuza, în 1988 ca și în 1997, "să arunce copilul cu apa din copaie", așa cum o spune el însuși. Ajuns la bătrânețe, el meditează acum la marea eroare a socialismului de a fi recuzat și de a fi pretins să eradicheze toate valorile anterioare, toată cultura respectului față de om, rezultat al unor lupte sociale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de el; în colinde, de cum se naște, lumea îl cere din toate părțile, ca să-l așeze cît mai repede pe tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,/Dă-ni-l
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la cufundarea în apă, ca să fie cuprins și „celălalt tărîm”. Și cufundarea se face cu dichis și cu știință îndătinată. Se cer, de pildă, vase neapărat noi: cana nouă, în care se aduce apa neîncepută și de la o sursă anume; copaia pregătită numai pentru respectiva operație și pentru păstrarea lichidului lustral, ca să fie depus într-un moment prescris și într-un loc ales după canon; obiecte, plante și flori cu funcții simbolice și terapeute. Acestea dau conținut și puteri substanței acvatice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la culcare am același vis. Mă visez copil În toate anotimpurile: primăvara, când dădea colțul iebii alergam ca un mielușel pe câmpie. Simțeam acea libertate neștirbită, fără lipsuri, aveam zborul neîntrerupt. În casa noastră parcă totul sporea: pâinea creștea cât copaia, până și vaca dădea lapte mai mult și curat, oile pășteau liniștite iarbă grasă, brânza ieșea mai bună, ograda era plină de păsări, grădina noastră de legume râdea În soare, iubirea intra pe ușă, pe geam, ca un parfum. Vara
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Că stelele atârnate de-orbite-n spațiu sunt altele acum Că soarele-i palid, bolnav de stomac de un veac Cunosc toată gama de triluri - spanac! Când foamea-i tot foame și burta Îți ghiorțăie fără-a fi mândră sau demnă, O copaie de mațe nu poți să le umpli cu aer stătut, Când pâine nu e, o să mesteci pulberea stelelor, Dar pot eu să mușc Luna, dacă n-ajung la ea Sau să mut gura din care iese cuvântul În locul prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o priză defectă, o ușă la dulap, un frigider mort peste noapte (prin ’89, când se lua curentul, te așteptai să găsești dimineața o baltă de apă pe hol). Prin băi, dădeai peste fel de fel de obiecte ciudate: damigene, copăi cu făină, saci de cartofi, cazane cu prune. Iarna blocurile miroseau frumos, a țuică și cozonac. Locatarii treceau des unii pe la alții, știa toată lumea ce face vecinul. Unii dintre ei creșteau găini și curcani în balcon; și-acum se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la ea cu și mai mult interes, cu admirație. Nu-i păsa, ne zâmbea la fel de serios când ne dădea restul cincizeci de bani la o franzelă. Tanti Leana venise odată cu cartierul, ne născusem toți în poala ei ca într-o copaie blândă de cocă și-asfalt. Pe sub halatul de amidon, pulpele puternice fremătau, așteptându-ne capetele cuminți și lipicioase. Mâinile ei miroseau, desigur, a pâine, iar brațele atletice, cu care ne frământa mințile (și poate nu doar pe ele), tot a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și ieșindu-și cu adevărat din fire. Dar nu știe că, poate, oi fi bețiv și destrăbălat, tâlhar nelegiuit, dar că am dreptul s-o țin una și bună că pe acest zeflemist, pe când era prunc, l-am înfășat, în copaie l-am scăldat și la soră-mea Anisia, care sărăcise și rămăsese văduvă, eu, la fel de nevoiaș ca și ea, stăteam și nu dormeam cât era noaptea de lungă, îngrijindu-i pe amândoi, căci erau bolnavi, furam lemne de foc de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. Unchiașul dintr-o poveste găsește un lemn de tei pe care-l spală, după care lemnul, căpătând viață, se transformă Într-un copil care plânge În copaie. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei obține un copil În urma Însuflețirii unui ram de tei de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă În mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
le reproșează unchilor că i-au lăsat mama fără lumină, fără foc, iar Între timp el s-a căsătorit. Rudele vor să-i vadă soția, fata născută atunci, Îi și ia mă-sa p-amândoi și-i pune Într-o copaie, unu' la un cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul Își ajută și unchiul să se nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta Împăratului. Sim. FI. Marian susține că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]