137 matches
-
gura lui. Hârtia trebuie să fie liniată (sau să aibă alte modele pe ea) - pentru a spori În felul acesta iluzia. Așezați pe o coală de hârtie cu același model o monedă mică (o monedă de argint de douăzeci de copeici e foarte potrivită). Treceți repede degetul peste monedă, având grijă ca dungile sau modelele să se potrivească. Coincidența modelului este una dintre minunile naturii. Minunile naturii Începeau să mă impresioneze la acea vârstă fragedă. Într-una din duminicile lui libere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un cod ISO 4217. Cu toate acestea, în mod neoficial, unele organizații din Transnistria cum ar fi Agroprombank și Gazprombank utilizează codul PRB drept cotație ISO 4217, altele, precum EximBank folosesc codul RUP. O rublă transnistreană este împărțită în 100 copeici. Rubla transnistreană nu este convertibilă și nu are circulație în afara Transnistriei. Condițiile de schimb ale valutelor străine în ruble transnistrene sunt foarte rigide și se modifică frecvent în funcție de inflație. Este practic imposibil de folosit cărți de credit sau cecuri de
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
Creșterea ratei inflației a determinat emiterea în anul 2004 a bancnotelor de 200 și 500 ruble, cu măsuri sporite de siguranță împotriva contrafacerilor (în principal în privința firului de siguranță). Monedele au valori nominale de 1, 5, 10, 25 și 50 copeici și sunt confecționate din aluminiu sau dintr-un aliaj între cupru și zinc și sunt similare monedelor din epoca sovietică. Ele au un design simplu, pe avers valoarea nominală între două spice, iar pe revers stema auto-proclamatei Republici Moldovenești Transnistrene
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
pe avers valoarea nominală între două spice, iar pe revers stema auto-proclamatei Republici Moldovenești Transnistrene, denumirea statului ("Приднестровская Молдавская Республика") și anul emisiunii (2000). În anul 2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
denumirea statului ("Приднестровская Молдавская Республика") și anul emisiunii (2000). În anul 2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe reversul acestor două noi monede apare poansonat anul emisiunii (2005). În rest, dimensiunile sunt
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe reversul acestor două noi monede apare poansonat anul emisiunii (2005). În rest, dimensiunile sunt identice cu ale celorlalte monede de 25 și respectiv 50 copeici. Au fost emise bancnote de 1, 5, 10, 25, 50 și 100 ruble. Creșterea ratei inflației a determinat emiterea în anul 2004 a bancnotelor de 200 și 500 ruble, cu măsuri sporite de siguranță împotriva contrafacerilor (în principal în privința firului
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
Rechizițiile administrației sovietice și priogoana împotriva pretinșilor "chiaburi", adăugate secetei din anii 1946-47, goliră însă multe sate înconjurătoare de locuitorii lor, care veniră la oraș. Cu această masă de muncitori docili, bucuroși de o masă pe zi și de cîteva copeici pentru vodcă, administrația sovietică a procedat la transformări radicale în economia și cultura orașului, construind fabrici de zahăr, de vinuri, de nutrețuri combinate, de fermentare a tutunului, combinate de pâine, de deservire socială, o secție a asociației „Lapte” din Bălți
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică. Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică. Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR. Deși nu există un simbol oficial pentru rublă, totuși „R” și
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol: Denominația care era multiplu de 3 a apărut în 1828, în perioada celei de-
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
Polonia și-a recâștigat independența. Tradiția acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991. Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită în 100 de copeici. Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble. Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
iunie 1919 și care a funcționat, fără întrerupere, de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înființată în 1724 în Moscova). Azi, monedele sunt bătute cu următoarele valori nominale: Monedele de 1 și 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă gravat anul „1997”. De la disoluția Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele și monedele rusești au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalități
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
Grivna sau hrivna (ucraineană гривня, ; cod ISO 4217 UAH; cod numeric 980) este moneda națională a Ucrainei din 1996, în locul „cuponului” ("karbovaneț"), unitate monetară temporară, folosită după ce Ucraina a părăsit Uniunea Sovietică și zona rublei. Grivna este subdivizată în 100 copeici ("kopiyki", singular "kopiyka"). Simbolul grivnei derivă de la litera G din alfabetul chirilic ucrainean (Г), în versiunea "cursivă" ("italică") minusculă: "г", pronunțată [he], cu două tăieturi orizontale semnificând stabilitate: Situații similare le întâlnim la simbolurile (¥) yen și (€) euro. În limba ucraineană
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
simbolurile (¥) yen și (€) euro. În limba ucraineană, grivna se abreviază „грн.” (hrn.) Simbolul pentru grivnă a fost introdus în Unicode în 2004, cu codul U+20B4. În Rusia Kieveană, "grivna" / "hryvnia" era o monedă de cupru de "2,5 kopiyki" (copeici), iar "hryvenyk" era o monedă de argint de "10 kopiyki", în secolul al XI-lea. La Novgorod cuvântul desemna o bară de argint de circa 200 de grame, care, dată fiind valoarea sa, a fost divizată (рублeный, citit [rublenîi]) în
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
vînt. Ianchel Faiber avusese o moară cu motor, pe care o vinde în Orhei și pleacă din sat în direcție necunoscută. În 1904 la răsăritul depărtat mergea războiul ruso-japonez. Pentru răniții și bolnavii de acolo alcedărenii plătesc 4 ruble 10 copeici. Impozitele îi apărau pe șăteni. Exemple convingătoare vin să ne confirme aceasta. În anul 1905 ziarul „Drug” scrie că, perceptorul județean, 9 ani tot poarta pe țăranul Victor Vărzarel pe drumul ce pleacă din Alcedar spre Rezina si din Rezina
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
-l aducă la depozit și acolo să-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau divizate în 23 sectoare. Astfel în baza instrucțiunii din 14 07. 1868 fiecărui țăran i să dat cîte 9
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
bazată pe Hotărîrea Membrului oficial din 5 martie 1885 țăranul s. Cucueți Ivan Fiodorovici Ghermani a fost recunoscut în drept de a-i fi distribuit 9 ½ deseatine de pămînt. Pentu acesta suprafață el trebuia să achite cîte 15 ruble 10 copeici anual începînd cu 1 ianuarie 1889. În anul 1888 la 14 iunie prin Înaltă Hotărîre a fost aprobată Instrucțiunea cu privire la răscumpărarea pămîntului de către locuitorii satelor. Astfel prevederile acestei Instrucțiuni a fost implimentată procedura și în satul Cucueți, sub actul de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]