15,046 matches
-
avut darul de a zgîlțîi din temelii anchilozatele moravuri ale societăților patriarhale (pe cît de mare era șocul produs de apariția lor la recepțiile mondene de la mijlocul secolului al XIX-lea, pe atît de mare devenea tentația de a le copia vestimentația și modul de a fi) și de a propune modele alternative de existență, scandaloase, dar fascinante. Și dacă miza lor pe formă în detrimentul fondului putea părea rizibilă la momentul respectiv (probabil că astăzi aparițiile lor publice, combinație contradictorie de
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
pe nedrept? Indiferent cine și pe ce cale a introdus în Incognito pasajul din memoriile lui Paustovski, de vreme ce Incognito poartă semnătura lui Barbu, tot despre plagiatul lui Barbu e vorba. Fraudulos, fără scrupule, iată caracterizări pe care negrul care a copiat le împarte frățește (el, un sfert, Barbu, trei sferturi) cu cel care le iscălește ca și cum ar fi ale lui. Să zicem că Barbu nu știa că aparțin lui Paustovski: dar nu se putea să nu știe că nu-i aparțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ci oferă ea însăși informații suplimentare față de text. E un alt concept care avea nevoie de altă hîrtie decît cea de ziar. Nu e o hîrtie luxoasă și nici, cum spunea cineva, "binevoitor", hîrtia pliantelor publicitare. N-am vrut să copiem formula nici uneia dintre revistele existente, ci să facem cu totul altceva. Se pare că pentru unii asta echivalează cu o greșeală. Sau, mai rău, că dacă nu ești ca noi, ești împotriva noastră. După primul număr al revistei am înregistrat
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
fraza perfectă: "Revoluțiunea este plină de severitate și de o lugubră majestate", fiind vorba, bineînțeles, de 1789, celelalte neputând fi nici măcar lugubre, ci direct comice... Pedepsirea lui Păturică, agentul protos al răului social, e și ea antologică; Rânzei, de altfel, copiind-o cuvânt cu cuvânt, după cum urmează: "în momentul când esecutorul rădicase pe patient și se pregătea să-l țintuiască (cu urechea de stâlp), clopotele de la câteva biserici începură a suna, și o psalmodie ajunse până la auzul mulțimii... Aceste cântări ieșeau
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
Constantin Țoiu Vorbește Rânzei în august 2004 despre Bucureștiul vechi, spre a situa locul întâmplării, copiind însă de fapt fraza lui N. Filimon din romanul său clasic: Înaintea focului de la 1847 ... mergând drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară cu trei ulițe - una ducea spre Bărăție, alta spre hanul Filaret, iar a
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
schimburi culturale s-a mai întâmplat ca unele cărți să cadă pe jos, să fie călcate în picioare; dar asta nu contează, scopul a fost nobil. Se zice că o circulară internă i-a îndemnat pe membrii de partid să copieze texte de alți autori, fie ei români, fie ei străini, și să-și publice excerptele pentru popularizarea și punerea în circulație a ideilor, inaungurând astfel o metodă nouă, sănătoasă, de cercetare științifică și de răspândire în rândurile maselor largi populare
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
inspirat de arta lui Rembrandt (1606-1669); negreșit, e vorba de faimoasa Sfântă familie a maestrului olandez, astăzi la muzeul Ermitage din Sanct Petersburg, dar aflat în secolul al XVIII-lea în colecția de Crozat, la Paris, unde Fragonard l-a copiat, constituindu-și referința. Fragonard ne oferă aici o viziune profană a acestei teme, reținând înainte de toate din lecția lui Rembrandt modul de tratare a luminii și brio-ul penelului". Cercetat de aproape, tabloul își livrează excepționalele virtuți care - lăsând deoparte
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
negre pentru mașină și cîteva zile a bătut pe niște foi de hîrtie pe care nu se cunoștea nici o literă. Apoi a găsit la anticariat un set de panglici nou-nouțe și bine conservate. Cînd nu avea de lucru cu costumele, copia cărți. Le așeza la stînga ei și, fără să mai urmărească defel claviatura mașinii, scria aproape în ritmul în care citea" (p. 140). Ca și filmul lui Radu Mihăileanu, romanul lui Ioan T. Morar este, în pofida abundenței de scene burlești
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
criză de timp, i-a pus totuși tinerei întrebările care se pun în asemenea împrejurări. Nume, vârstă, studii, de când scrie și cine a îndrumat-o să vină aici? Și, dacă nu vrea să lase caietele, e chiar mai bine să copieze câteva din textile care i se par ei a fi până acum cele mai izbutite. I-a oferit câteva coli, a așezat-o la un birou, și s-a retras cu arme și bagaje în sala unde ședința de sumar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
birou, și s-a retras cu arme și bagaje în sala unde ședința de sumar începuse. După vreun ceas, a revenit să vadă dacă tânăra terminase, dar aceasta încă scria. Căci neștiind ce să aleagă, decisese în sine-și să copieze totul. Situația devenise critică pentru ambele părți. Bine! Să copieze cât vrea... Și, dacă ne citește revista? A recunoscut că nu, și i s-au oferit pe loc, în dar, câteva numere recente, bănuind că nu ne citește pentru că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
sala unde ședința de sumar începuse. După vreun ceas, a revenit să vadă dacă tânăra terminase, dar aceasta încă scria. Căci neștiind ce să aleagă, decisese în sine-și să copieze totul. Situația devenise critică pentru ambele părți. Bine! Să copieze cât vrea... Și, dacă ne citește revista? A recunoscut că nu, și i s-au oferit pe loc, în dar, câteva numere recente, bănuind că nu ne citește pentru că nu are cu ce să cumpere publicația... Când termină, să lase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
preocupată în general de vedete de muzică ușoară și tv. Cînd se încumetă în afara culturii așa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunțe apariția unei cărți, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deși o primesc pe gratis: copiază cîte ceva din prezentarea editurii sau o contrag școlărește, ca în "rezumatele" din cursul elementar. Iată, în numărul din 2 iunie, ce se scrie despre Identitatea lui Milan Kundera recent apărută în seria de autor de la Humanitas: "Romanul redă povestea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
la cumpăna dintre perioada în care fusese pus la index și cea de repunere în circuit, așterne, cu prilejul datei de 1 ianuarie 1955, următoarea urare adresată unei somități politice, urare pe care infatigabilul domn Gheran are grijă a o copia "cu toată acuratețea" spre a ne-o aduce la cunoștință: "Tovarășei și Doamnei Ministru Constanța Crăciun - Șovăiam de Moș Ajun/ Să-i colind Doamnei Crăciun,/ La fereastra din pridvor./ De-Anul nou și-al tuturor/ M-am gîndit, cam îndrăznind
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
dintr-o casă nobilă, dar sărăcită printr-o serie de nebunii, cari stîrniseră scandalul public. Tînărul nobil avea o inimă generoasă și sensibilă, dar era un temperament nervos și ușor iritabil. Avea un cap frumos, dar era șchiop; pictorii îi copiau cu plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului său, afecționat dar pervers, un lord sărac, un schilod bogat, el avea nevoie de cea mai disciplinată educație. Dar natura caprițioasă
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
dă seama tocmai despre felul în care materia în sine e sens. Voi fi părînd poate abuziv, dar nu pot să nu reiau fragmente din Livius Ciocârlie, care mărturisește într-un loc, în dialogurile lui cu Mircea Bențea: "Aș fi copiat de dimineață pînă seara liste de inventar". Altundeva: Dacă viața obosește? Îi obosește numai pe cei născuți din greșeală și pe cei care fac ce nu li se potrivește. Ceea ce înseamnă pe foarte mulți. Cine s-a născut să stea
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată din filmele americane, iar gunoiul este abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu Paraschivescu vede enorm și simte monstruos. Lumea din jur este un nesecat izvor de stupoare, și transcrierea literară a unor
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163, 167. footnote> (sit orator antequam dictor - „să fie om al rugăciunii înainte de a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
el, să aducă rugi Preciei (!)” (p. 67), traducătorul indicând la nota 26 de la p. 107 că este vorba de Praecia, „metresa lui Cethegus” pomenită de Plutarh în biografia lui Lucullus; antroponimul apare și în Index nominum (p. 125); neîndoielnic, el copie informația din Notes complémentaires ale lui Jean Molager (vezi p. 148, nota 4). Dar în acest paradox nu e vorba de influenta femeie căreia Lucullus i-a câștigat simpatia „cu daruri și lingușeli” și, astfel, „l-a avut pe Cethegus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
18 e G. Vlăduțescu, se intitulează Cicero și stoicismul (p. 5-18). Mai mult, la p. 97, nota 2, ni se indică și un „studiu introductiv”, dar acesta nu există, fiind vorba de Introduction a lui Jean Molager, de unde editorul a copiat comentariile, cum vom vedea și mai jos. Ediția mai cuprin de o pagină cu Sigle (p. 23) și altele cu Variantele manuscriselor latine (p. 81-91), reproduse integral din ediția Jean Molager (nu se specifică paginile acesteia). Probabil tot de aici
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
100) - Pharsalus (p. 105); colinele „Polatin” (p. 104, nota 12) și „Esquilia” (p. 109, nota 25) în loc de Palatin (apare corect la p. 109, nota 22) și Esquilin. Despre Note și comentarii (p. 95-109) nu putem spune decât un lucru - sunt copiate, mai mult sau mai puțin fidel, din ediția lui Molager. Cititorul este rugat să compare doar atât: p. 95, notele 2, 5, 6 Diaconescu cu p. 133, notele 2, 5, 6 (la p. 92) Molager; p. 96, notele 8, 9
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1967), 3 (1960), 4/3 (1966), 5/1 (1970), 5/2 (1983), 5/3 (1987), 6 (1998), 7/1 (1999)” (p. 215). Cu greu ne putem abține să nu calificăm această mențiune drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acum zece milenii, n-am făcut altceva decât să Învățăm de ce ei au făcut așa și nu altfel. Și azi primim din galaxii mesajele navelor cosmice lansate de oameni, Înaintea cataclismului planetar și nu le putem descifra. Și azi repetăm, copiem utilajele și instalațiile ce le-am găsit În documentele epigrafice lăsate În siguranță de strămoșii noștri umanoizi. Suntem mulți, vorbim aceeași limbă de la un capăt la celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
niciodată crezut ca sincer având În vedere că tatăl meu a fost Procuror General În timpurile vechi, mama fusese cetățeană franceză, iar eu... deținut anticomunist. La cererea mea de a mă Înscrie pentru a deveni ’Candidat În Științe”, o formă copiată după Sovietici premergătoare doctoratului, organizația de partid locală de care trebuia să fiu sprijinit mi-a râs În nas. In schimb, la Securitate mi s’a cerut să fiu informator, promițându-mi se un viitor strălucit deoarece puteam pătrunde În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cărți sunt dăruite de Gheorghe Ucenescu, ceea ca susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându-se Anastasimatarul lui Anton Pann - Manuscrisul nr. 1143 - în care apar alte kekragarii, scrise în deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea, Doamne strigat-am... glasul VI caligrafiat
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri chiar și în secolul al
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]