1,503 matches
-
la acțiunea agenților chimici, cât și a celor biochimici sau biologici, se vor prezenta doar reacțiile de modificare caracteristice polizaharidelor, urmărindu-se introducerea acestora în structuri compozite. Din analiza datelor de literatură se detașează trei metode importante de sinteză a copolimerilor grefați: grefarea prin centre active radicalice inițiate pe cale chimică; grefarea prin centre active obținute prin metode fizice; grefarea și bloc - copolimerizarea prin introducerea de grupe funcționale finale. Reactivitatea ligninei este determinată atât de structura sa particulară în care se identifică
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sub formă modificată, poate fi folosită ca substituent al fenolului în reacțiile de sinteză a 54 rășinilor de tip fenol-formaldehidic sau pentru înlocuirea într-o proporție cât mai mare a acestora. Substituția parțială a fenolului cu lignină permite obținerea unui copolimer în care diferite fragmente structurale se leagă prin grupele metilen. Comparativ cu rășinile fenolice folosite în industria lemnului, derivații hidroximetilați prezintă avantaje deoarece sunt lipsiți de toxicitate, nu conțin fenol liber, iar conținutul de aldehidă formică liberă este redus. În
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
reprezentat astfel: MICROORGANISME ENZIME SUBSTRAT PRODUSEASIMILABILE biosinteză + bioconversie Figura 18. Diagrama procesului de biodegradare Lignina, a doua componentă structurală care incrustează și cimentează între ele fibrele de celuloză, din lemnul arborilor, din paiele cerealelor și din fibrele textile, este un copolimer ternar, cu o structură tridimensională complexă. Biodegradarea ligninei are loc prin intermediul a o serie de procese concomitente de depolimerizare și recombinare a produșilor intermediari rezultați în timpul acțiunii enzimelor secretate de microorganisme din sol. S-a constatat că foarte multe microorganisme
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășină fenolformaldehidică, cu formarea unui copolimer lignin-fenolformaldehidic, conform mecanismului din figura 38. Cercetătorii au arătat că pentru PAL-ul încleiat cu o soluție disulfitică reziduală prin metoda Pedersen, timpul de tratare poate fi redus și tratamentul termic în autoclavă evitat dacă soluția disulfitică se amestecă cu
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice, ceea ce explică proprietățile superioare ale copolimerului. 143 2. Încleierea plăcilor celulare din lemn Fabricarea plăcilor celulare din lemn de plop s-a realizat prin folosirea în condițiile unui adaos de 2% adeziv obținut prin amestecarea a diferite proporții de alcalilignină metiolată și rășină fenolformaldehidică, prin presare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
amoniu, făina de secară. În acest sens, lignina îndeplinește funcția de material de umplere, plastifiere, întărire și chiar colorare. Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășina ureoformaldehidică, cu formarea unui copolimer lignin-ureoformaldehidic, care în fază de rezită are o structură similară cu cea din figura 42. În scopul îmbunătățirii proprietăților mecanice ale plăcilor încleiate s-au urmărit 4 direcții de obținere a adezivilor pe bază de amestec de lignină și rășină
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
elastomeri, materiale termoplaste, materiale termoreactive, toate în sisteme înalt șarjateă. 2.Materiale compozite cu doi polimeri (două unități monomericeă: sisteme monofazice; amestecuri de polimeri: compatibili și necompatibili (amorfi: mecano-chimic, în latex, în soluție; cristalini: dicomponente, difaziceă; amestecuri de polimeri legați: copolimeri (cristalin - amorfi, polibloc, gradient - blocă, copolimeri legați: (polimeri grefați, RIP - rețele interpenetrante polimere - concomitent, RIP în latex, semi - RIPĂ; grefare superficială. Interesul pentru compozitele pe bază de polimeri naturali (lignină, celuloză, hemiceluloze, chitină, amidon, colagenă este ridicat în aceeași măsură
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
în sisteme înalt șarjateă. 2.Materiale compozite cu doi polimeri (două unități monomericeă: sisteme monofazice; amestecuri de polimeri: compatibili și necompatibili (amorfi: mecano-chimic, în latex, în soluție; cristalini: dicomponente, difaziceă; amestecuri de polimeri legați: copolimeri (cristalin - amorfi, polibloc, gradient - blocă, copolimeri legați: (polimeri grefați, RIP - rețele interpenetrante polimere - concomitent, RIP în latex, semi - RIPĂ; grefare superficială. Interesul pentru compozitele pe bază de polimeri naturali (lignină, celuloză, hemiceluloze, chitină, amidon, colagenă este ridicat în aceeași măsură în care societatea a devenit sensibilă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
polimeri ai glucozaminei și N-acetil-glucozaminei (Figura 3.27). Termenul de chitosan corespunde de obicei polimerilor cu un conținut de acetil mai mic de 25%. Produsul complet deacilat se obține rar, datorită reacțiilor laterale și depolimerizării catenei. Actualmente sunt disponibili comercial copolimeri cu grade diferite de deacetilare. Chitosanul și chitina sunt de interes comercial datorită conținutului lor ridicat de azot, comparativ cu celuloza substituită sintetic. Chitosanul este solubil în soluții de acizi și este mai flexibil decât chitina sau celuloza, datorită unor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
din două tipuri distincte de monozaharide: acid β-D-manuronic legat 1,4 și acid α-L-guluronic legat 1,4. Acești compuși sunt în proporții diferite, depinzând de sursa de obținere a acidului alginic. Acidul alginic și sărurile sale se bazează pe un copolimer care conține ambele blocuri de homopolimeri MM și GG și blocuri amestecate care conțin secvențe de unități M sau G (Figura 4.28). Formarea rețelei este indusă în soluțiile sărurilor de sodiu când se introduc cationi divalenți, de exemplu Ca2
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
µl, rar 50 µl (când componentele de analizat sunt în cantități foarte mici în probă). Probele solide sunt introduse în cromatograf după dizolvarea lor într-un solvent convenabil sau în stare topită. Pentru analiza substanțelor solide cu moleculă mare (polimeri, copolimeri sau compuși naturali cu puncte de fierbere foarte ridicate) se aplică metode de piroliză (descompunere la temperaturi ridicate) urmate de analiza cromatografică a produșilor rezultați. Coloanele cromatografice de separare sunt confecționate din tuburi de metal, sticlă sau material plastic. Pentru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială a Hg; θ
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea mercurului fără probă. Borovsky și colab. /9/ au aplicat pentru prima dată această metodă pentru studiul copolimerilor macroporoși St-DVB cu scopul de a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un porozimetru cu mercur pentru a stabili modul cum compoziția amestecurilor de porogeni de diferite naturi contribuie
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un porozimetru cu mercur pentru a stabili modul cum compoziția amestecurilor de porogeni de diferite naturi contribuie la modificarea structurii poroase a copolimerilor. Porozimetria cu mercur poate fi utilizată și la determinarea suprafaței specifice interne pentru domeniul macroporilor /11/. Pentru aceasta se face presupunerea că toți porii sunt de formă cilindrică, în acest caz fiind valabilă relația: (8) în care: Si suprafața specifică
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Si suprafața specifică internă a porilor cu rază ri (m 2/g); Vpi volumul porilor cu raza ri cm 3/ g. Raza porilor (ri) a fost determinată prin porozimetrie cu mercur. Coutinho și colab /5/ au determinat volumul porilor pentru copolimeri pe bază de 2VP-DVB obținuți în prezența unui amestec de n-heptan/toluen, din curbele cumulative și diferențiale de distribuție a mărimii porilor, folosind un porozimetru cu Hg de tip Quantachrome. Astfel, s-a evidențiat influența amestecului de diluanți și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
amestecului de diluanți și a cantității de DVB asupra structurii poroase a rășinilor. Pe baza curbelor de distribuție integrală a mărimii porilor Nikolic și colab. /12/ au determinat o valoare a porozității totale de aprox 3.2 cm3/g pentru copolimerii macroporoși pe bază de metacrilat de metil și acrilamidă, calculând suprafața specifică SS, Hg în m 2/g din curbele de distribuție diferențială folosind relația: (9) Alfrey și Lloyd /13/ au stabilit că parametrul de solubilitate polimer-solvent influențează distribuția mărimii
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
întreruperea fierberii se introduce în balon n-heptan până aproape de marcă, se termostatează la 20o , se aduce balonul la marcă, după care se cântărește. Pentru calculul densității s-a folosit relația: (12) unde : ρp densitate specifică; m1 greutatea probei de copolimer în grame (g); m2 greutatea balonului cu probă (g); m3 greutatea balonului cu probă și cu n-heptan (g); h densitatea heptanului; Vp volumul balonului ; Densitate aparentă, ρap, a fost determinată picnometric cu mercur /15/. Umplerea cu mercur a picnometrului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
balonului ; Densitate aparentă, ρap, a fost determinată picnometric cu mercur /15/. Umplerea cu mercur a picnometrului s-a efectuat după degazarea probelor până la 1x10-4mm col.Hg la 20o : (13) unde: ρap densitatea aparentă; Vp volumul picnometrului; m1 greutatea probei de copolimer (g); m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea picnometrului cu probă și cu mercur (g); Hgdensitatea mercurului la 25. Suprafața specifică internă a sistemelor reticulate macroporoase prezintă o mare importanț ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
metoda BET la temperatura de fierbere a azotului lichid /23/, pe un aparat “STROHLEIN AREA-meter”, utilizând relația: (15) unde: h diferența de nivel citită pe aparat; a constanta determinată pe nomograma funcție de h și de presiunea atmosferică; g cantitatea de copolimer cântărită. O metodă mai comodă și frecvent folosită în caracterizarea copolimerilor macroporoși, este metoda Haul-Dűmbgen /24,25/. Această metodă este o simplificare a metodei BET prin aceea că: se evită corecția pentru spațiul mort al aparatului; este suficient un singur
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
un aparat “STROHLEIN AREA-meter”, utilizând relația: (15) unde: h diferența de nivel citită pe aparat; a constanta determinată pe nomograma funcție de h și de presiunea atmosferică; g cantitatea de copolimer cântărită. O metodă mai comodă și frecvent folosită în caracterizarea copolimerilor macroporoși, este metoda Haul-Dűmbgen /24,25/. Această metodă este o simplificare a metodei BET prin aceea că: se evită corecția pentru spațiul mort al aparatului; este suficient un singur punct de măsură; se evită aparatura de vid înalt. Pentru determinări
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mărime care se ia dintr-o nomogramă în funcție de ∆h și de presiunea barometrică. Metoda Haul și Dümbgen stă la baza principiului de funcționare a aparatului Area-meter. Poinescu și colab. /26/ au folosit metoda Haul Dümbgen pentru determinarea suprafeței specifice a copolimerilor stirenDVB, sintetizați în prezența unui amestec de diluanți. Autorii au folosit suprafața specifică ca un criteriu de urmărire a formării copolimerilor macroporoși. Suprafețele specifice mari se realizează la cantități mari de DVB (40-50 %) și la concentrații nu prea mari de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de funcționare a aparatului Area-meter. Poinescu și colab. /26/ au folosit metoda Haul Dümbgen pentru determinarea suprafeței specifice a copolimerilor stirenDVB, sintetizați în prezența unui amestec de diluanți. Autorii au folosit suprafața specifică ca un criteriu de urmărire a formării copolimerilor macroporoși. Suprafețele specifice mari se realizează la cantități mari de DVB (40-50 %) și la concentrații nu prea mari de diluant (aprox. 40 %). Acest rezultat se explică prin formarea unui număr mare de nuclee cu o separare puternică unele față de altele
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
nu prea mari de diluant (aprox. 40 %). Acest rezultat se explică prin formarea unui număr mare de nuclee cu o separare puternică unele față de altele și care nu au posibilitatea să crească prea mult. Un aspect urmărit frecvent în sinteza copolimerilor macroporoși este corelarea suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Acest rezultat se explică prin formarea unui număr mare de nuclee cu o separare puternică unele față de altele și care nu au posibilitatea să crească prea mult. Un aspect urmărit frecvent în sinteza copolimerilor macroporoși este corelarea suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și care nu au posibilitatea să crească prea mult. Un aspect urmărit frecvent în sinteza copolimerilor macroporoși este corelarea suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]