1,095 matches
-
cu apă, că prea o strânge blugii, și calcă, uite, șchioapă că s-a-ncurcat în rugii de castraveți bătrâni și-o latră niște câini. adio, pică frunza! la dracu, pice tot! că s-a depus osânza, putred sunt de copt. se hânțână un dinte și un molar de minte, mă doare un picior, un junghi mă taie-n spate și-mi arde de... amor! adio, pică toate! e semn că o să mor? vai, toamnă, te omor! Referință Bibliografică: vai, toamnă
VAI, TOAMNĂ, TE OMOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363261_a_364590]
-
o profundă relație de prietenie dezvoltată pe parcursul celor câteva zile petrecute împreună de cele două familii, mai ales că, Veronel povestea lucruri de tot hazul despre fosfați, iar Timona era o neîntrecută maestră a demonstrațiilor referitoare la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia, ia, ia, semn că pricepeau la fix tot ce
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și este recunoscut de toată învățătura creștină ca loc de pelerinaj a cărui vizitare reprezintă visul oricărui pelerin creștin. Doar trei biserici: Patriarhia Ierusalimului, Ordinul Franciscan și Ptriarhia Armeană dețin dreptul suprem asupra edificiului și asupra locurilor sale de pelerinaj. Copții și sirienii au dreptul de rugăciune, iar creștinilor din celelalte comunități le este permis să viziteze biserica doar în calitate de simpli excursioniști. Unul dintre cele mai înălțătoare momente ale pelerinajului nostru a fost participarea, sâmbăta noaptea, la Sfânta Liturghie săvârșită chiar
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
la stat,sau poate-nalți! Luptăm sau nu,este la fel Muncim atâta cât putem Un râs cu lacrimi de avem, Hohot de plâns- totu-i tembel. Copii bătrâni noi putem fi, Bătrâni cu minte de copii Maturi necopți,sau copți prea mult, Religioși - lipsă de cult Cu erudiție-evidentă, Sau o cultură de doi bani, Prea rafinați și fini ca tentă Sau brute pure,sau golani ... Cu modestie nepereche Sau vanitate la minut, Cu agresivitatea veche Sau liniștiți ne-am petrecut
CONTRASTE UMANE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349462_a_350791]
-
2012 Toate Articolele Autorului Îmi ești dragă! Chipul tău prin vis m-aleargă; Noaptea nu mai e întreagă, Zău, nu-i șagă! La-nceput eu te sărut Acolo unde te-a durut Când, fără mine-atâtea nopți, Prin sânii doldora și copți Umblau umbre de jăratic, Într-un dans dement, sălbatic, Uscând gura. Apoi tandră mă săruți Pe ochii de copil pierduți. Rătăcești prin mine mâna, Stârnind aprigă furtuna Și habar nu am ce bate: O fi palma ta, pe spate, Ori
ZĂU, NU-I ŞAGĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361935_a_363264]
-
lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
Artemie al ei, că îl așteaptă un drum lung de făcut. Era primăvară, se putea umbla deja prin pădure, căci zăpada cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
de vară, sub grinda de fum înegrită, Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului, S-a vindecat de tăcere în strigăt În țara lui taica Nicoară. Când merele încep să dea în copt Lupul aleargă-ntins la Kogaion, Vestește zimbrului, de Sfântul Petru Îl așteaptă cerbul, pe Toaca, pe Ceahlău, Să mai ridice cerul cu o palmă Peste a veacului năframă. ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ Poezia a ieșit în stradă. Avea o rochie vaporoasă, de
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
creștinat în jurul anului 50, iar în timpul secolului al III-lea creștinismul s-a răspândit în rândul populației indigene. Cu toate acestea în anul 639 începe convertirea la islamism. Textilele sunt unele dintre cele mai celebre discipline ale artelor practicate de copți. Această colecție însumează circa 550 de piese dintre care majoritatea sunt articole de îmbrăcăminte și țesături de uz casnic. Oceania este numele dat continentului format din mai multe insule din Oceanul Pacific. O parte importantă a acestei colecții cuprinde piese din
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
numești asta apropiere așa m-am trezit zidindu-mă aproape de sufletul tău cu câte o pleoapă cu câte un ochi cu o mână de vise puse pe capul tău de nerăbdare pe picioarele tale lungi pe sânii tai tari și copți ca un pepene în coaja căruia mi-am scris numele și tu l-ai citit de-a-ndoaselea cu mirare ai surâs ori poate ai râs enigmatic aproape mi-a fost frică de ce s-ar putea intâmpla neprevăzut când șezi pe genunchii
CU CÂTE O PLEOAPĂ CU CÂTE UN OCHI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357028_a_358357]
-
de la norii Ce devin ploioși. E toamnă... de la Zborul de cocori, Ce pleacă unde Toamna nu mai vine. E toamnă... de la Câmpul fără flori, Fără culori Și zumzet de albine. E toamnă... de la Mărul auriu, Ce-mprăștie Mireasma lui de copt. E toamnă... de la Firul argintiu, Ce tâmplele Le schimbă-n noul port. <-- Precedentul [] Urmatorul --> Referință Bibliografică: E toamnă... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356087_a_357416]
-
Dar tot era întunecată zarea, Chiar dac-ai pus, în zborul tău de fluturi, Îmbrățișări și zâmbet și săruturi; Tăcerea grea îți pregătea plecarea. Cu soarele și luna drept adopții, Cu fremătarea florilor pe dealuri, Cu pepenii cei dulci, rotunzii, copții, Cu fin nisip pe plajă și pe maluri, Cu stelele pictate-n cerul nopții, Te-aștept, din nou, să te ivești din valuri. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: AFRODITA / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033
AFRODITA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370891_a_372220]
-
Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
bibliei. Ne regăsim în cerul de dincolo de cer. Să ascultăm vântul și cântecul florilor, dincolo de luntrea visului ! După ce un fruct se coace, cade, ca și frunzele, ca și florile, ca și omul, inima se rupe mai împăcată. Verde crud, și copt, și mort - așa arată indicatoarele - indiferent de unde te uiți, toate duc spre moarte ! Spre-o nouă, altă, viață... Celălalt trup-o nouă viață ! - Dincolo de luntrea visului - 17 Dec. 2016, Referință Bibliografică: Dincolo de luntrea visului / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN
DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370736_a_372065]
-
maronii, peste vânătăile tari, rostind, cu ochii închiși, cuvinte doar de ea știute, nu se auzea nimic, doar vedeam buzele mișcându-se ca frunzele sub o adiere ușoară... Într-o seară de vară, când soarele mare cât o tavă pentru copt pâinea cobora în cuptorul pământului, sprijinindu-se cu coatele pe marginea zării dinspre luncă, tata, unchiu Tudor și unchiuGică reparau gardul de nuiele din spatele curții, gard care da spre câmp. Prin ogrăzile vecine se auzeau glasuri de femei și de
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VULTURUL ȘI COCOȘUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Când ciresu-i copt și triumfă roșul Umblă-n bătătură înfoiat cocoșul, Vulturul îi spune ce-a văzut în lume Că e viață asta, tainică minune! Nu pricepe însă mai nimic cocoșul... Cântă cucurigu e îmbrăcat în roșu, Creasta-i într-o parte și
VULTURUL ȘI COCOȘUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353253_a_354582]
-
lor opresc vântul uimit Ce asculta și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și căi năzdravani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat în copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reîntrupate în cuvinte Graiul... Cu dânsul acesta unic, bărbătesc În care chiar și clopoțeii râd și cântă
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
loz câstigător la filmul numit fericire acum toamnă eu cad la picioarele tale să-ți mângâi frunzele, castanele să-ți culeg strugurii să te gust must să mi te așez gutui la geam să te adulmec din amintiri dulci în copt dovleac să te aud în vuiet și ploi în nopțile când visele nu își mai găsesc iepurii și porumbeii în căușul pernei când toată lumea are nevoie de un prieten, tu toamnă poți să-mi fii? în fața ruginitului tău tablou într-
TOAMNA ACEASTA TRECE PRINTRE NOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347243_a_348572]
-
spune “dragă” și “mama ta”. Mi’a s-a uitat mirată la mine și după ce și-a tras nasul, când în dreapta, când în stânga, a deschis gura să-i spună ceva lui Mia, dar aceasta, preocupată să aleagă porumb bun pentru copt, s-a făcut că nu ne aude. Mița, cu buza umflată, a început să strângă lemne uscate pentru foc. Uitasem de rochii; eram mulțumită că îi închisesem gura Miței care, după spusele lui Mia, “trăncănea tot timpul, numai să se
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
îngerii ne-au adus. Florile mai simbolizau și venirea Primăverii, dar și a împletirii iubirii dintre oameni. În natură, totul are pereche. În vederea sărbătoririi, mămica frământa aluat pentru plăcinta cu dovleac, pregătea boabele de porumb pentru fiert și dovlecii pentru copt în sobă ... Între timp, fetele mari și flăcăii erau tare harnici în gospodăria proprie pentru ca părinții să-i lase la „claca” ce se ținea la noi acasă. De cum se însera, fetele se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
TOAMNA Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 665 din 26 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Gogonele, conopidă, varză creață, leuștean Stau cu toate zi si noapte, la murat într-un borcan. Pe pervaz, cuminți și calde, moțăie la copt în soare Zece mere dolofane, cu parfum de sărbătoare. Un dovleac umflat si galben, mare meșter la vorbit, Cască, plictisit de viață, singur într-un colț, pitit. Pere moi si lunguiețe, pe o tavă tolănite, Vise torc, la gura sobei
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
tatălui are parcă darul sa reașeze lumea dezechilibrată în rosturile ei firești, ca în poezia Rătăcind prin roua străină (p. 8): „îmi amintesc de palma grea a tatei/cum despica cerul copilăriei/mele în două/ca un trosnet de muguri/copți/ca o vecernie într-o limbă/uitată”. Șarpe sărutând, o piesă de rezistență a volumului este sinteza a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NOI PRIMĂVERI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mugur copt sprge-n petale foame de viață. Truda iernii ce-n geruri coace pita în glie Odihna-și găsește... Și-n raze de soare agață Slava noului rod, în triluri de ciocârlie... Simt cum inima-mi bate-n fioruri fierbinți Clocotindu-mi
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
văduvei, îmbrăcată în rochie, pată plată, să sară in ochii mei, așa ca ochii tăi, când mă privesc de departe. M-am certat cu ea, că îmi tot povestea de tine și am uitat că mi-am pus porumb la copt în jarul focului din grădina mamei; am rămas doar cu mirosul și mi-am dat seama că numai tu miroși așa vrând să te coci în carnea mea. Referință Bibliografică: Jar (2) / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
JAR (2) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360132_a_361461]
-
Atuncea o strâgat unu: „Băăă, audzâț, o murit Tocăcioaie!” (ahaia ierea o muiere prăpădita din Remete) s-or strâgat tot: „Jos cu ia! Jos cu ia!”. Da unu o strâgat: „Tacet, mă, oamini, c-o murit s-o lăsat 5 copții!”, ș-atuncea or început tot să strâge: „Sus cu iei! Sus cu iei! Trăiască! Trăiască!” M-am minunat cât putea fi de proști. - Cu ahăia or făcut treaba comuniștii, a intervenit Tușa Anuța. Că la noi nime nu i-o
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]