615 matches
-
timp, persoana, număr; · despre cuvintele de legătură; · la "Predicat" predicatul verbal exprimat prin verb; · predicatul nominal exprimat prin verbul a fi și o altă parte de vorbire. În clasa a IV-a : · la "Verbul, nucleul comunicării" verbe auxiliare și verbe copulative; formele verbului pentru timpul trecut; funcțiile sintactice ale verbului; la "Substantivul" substantive simple și compuse; la "Adjectivul" gradele de comparație (fără denumire); la "Pronume"alte pronume; la "Predicatul"predicatul verbal exprimat prin locuțiuni verbale sau interjecții; la "Subiectul"subiectul inclus
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
l-am dus la medici de familie/l-am dus și io la medici de familie, 31); (ii) folosirea unei sintagme posesive (după părerea mea, în opinia mea - ultima calchiată după engleză, engl. in my opinion); (iii) folosirea unei structuri copulative (părerea mea este că...); (iv) folosirea unor propoziții (am și eu o părere, am și eu părerea mea), eventual modalizate implicit sau explicit (o să vă spun părerea mea, trebuie să vă spun părerea mea, vreau să vă spun părerea mea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție, realizată pentru 53 de limbi, combină două trăsături semantice interne prezente în structura verbelor de percepție: schimbarea și agentivitatea. Autorul definește trei subclase de verbe de percepție: verbe de activitate (engl. activity), verbe experiențiale (engl. experience), verbe copulative (engl. copulative). Acestea sunt ilustrate, pentru limba engleză, prin lexeme ca a privi (engl. to look1), a vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție, realizată pentru 53 de limbi, combină două trăsături semantice interne prezente în structura verbelor de percepție: schimbarea și agentivitatea. Autorul definește trei subclase de verbe de percepție: verbe de activitate (engl. activity), verbe experiențiale (engl. experience), verbe copulative (engl. copulative). Acestea sunt ilustrate, pentru limba engleză, prin lexeme ca a privi (engl. to look1), a vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele de activitate desemnează procese dinamice, controlate de cel care le "inițiază", cele experiențiale și cele copulative desemnează stări, proprietăți necontrolate de perceptor (engl. perceptor) și sunt non-dinamice. O altă diferență între cele trei clase delimitate este cea a selecției semantice operate de verb asupra subiectului (engl. base selection). Viberg precizează că verbele de activitate și cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între cele trei clase delimitate este cea a selecției semantice operate de verb asupra subiectului (engl. base selection). Viberg precizează că verbele de activitate și cele experiențiale au subiect Experimentator (verbe experiencer-based): IExperiencer see/look to the sky, în timp ce verbele copulative așază în poziția subiectului Sursa corespunzătoare procesului percepției (verbe source/phenomenon-based): The mountainsSource look terrific. Leech (1987) clasifică verbele de percepție în verbe de percepție "inertă" (engl. verbs of inert perception), verbe de percepție activă (engl. verbs of active perception
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care se formează în urma unor reorganizări sintactice de suprimare a operatorului copulativ sau pasiv, a morfemelor de mod și timp, a complementizatorilor, și de avansare a subiectului predicatului secundar din subordonată în regentă pentru marcarea cazuală 112. Predicatul secundar subordonat unui verb de percepție are realizări variate. Unele realizări sunt comune tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poziția de PS al unui verb de percepție sunt admise și propozițiile non-finite. Propoziția infinitivală este admisă doar în prezența verbului a vedea "a considera". Utilizările din limba actuală arată că în această ipostază sintactică apare doar verbul a fi copulativ: (125) Am încredere că va crește în valoare, dar pentru moment nu-l văd [a fi o soluție de bun-simț]. 4.4.6. Construcția gerunzială regizată de un verb de percepție 116 este foarte productivă în limba actuală și ridică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează că Lees (1960)144 consideră verbele de mai jos verbe copulative: (219) Reuben looks stoned to me. 'Reuben îmi pare șocat' (220) Fotheringay sounded interesting to me. 'Fotheringay mi s-a părut că sună interesant' (221) The soup tasted funny to me. 'Pentru mine, supa avea un gust straniu' (222) Ambergris
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unele limbi, clasa este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă nu există o unitate lexicală pentru exprimarea fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. De exemplu, pentru franceză, Miller, Lawrey (2003: 2) vorbesc despre o "utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contribuie la organizarea secvenței de propoziții/fraze în text; condiția ține însă mai mult de aspectele semantice ale unității textuale decît de cele sintactice; e) paralelismele și anaforele (în sens larg), ca formă de reiterație percepută la toate nivelurile: conjuncțiile (copulative, conclusive, cauzale), demonstrativele care reiau un substantiv/pronume deja exprimat, cuvintele al căror sens trimite la o frază anterioară: Astăzi e o căldură insuportabilă. De aceea a plecat la ștrand. Din majoritatea situațiilor exemplificate (a, b; c) rezultă că unele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tip elocuțional, idiomatic și expresiv, atunci se poate accepta că propoziția tip corespunde actualizării competenței elocuționale, în vreme ce propozițiile analogice (cu subiect zero) reflectă o competență idiomatică. În cazul elipsei predicatului dintr-o propoziție sau al unui element al predicatului (verbul copulativ) dintr-o propoziție, se valorifică competența expresivă a vorbitorului, propoziția fiind din perspectiva analizei structurii de suprafață tot una analogică, părțile principale de propoziție existînd în structura de adîncime. De aceea, realizarea tipică a predicatului se definește ca partea principală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
BLANCA CROITOR ACORDUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ CUPRINS GENERAL Introducere .................................................................................................................... Abrevieri, semne folosite la exemple ........................................................................... Capitolul 1. Aspecte teoretice ...................................................................................... Capitolul 2. Acordul în grupul nominal ...................................................................... Capitolul 3. Acordul predicatului cu subiectul ........................................................... Capitolul 4. Acordul sintagmelor binominale ............................................................ Capitolul 5. Acordul în structurile copulative .......................................................... Capitolul 6. Acordul sintagmelor coordonate ........................................................... Capitolul 7. Genul neutru din perspectiva acordului ................................................ Capitolul 8. Este dublarea clitică un tip de acord? Capitolul 9. Acordul în limba vorbită ......................................................................... Concluzii ....................................................................................................................... Bibliografie ................................................................................................................... Surse ............................................................................................................................. CUPRINS DETALIAT INTRODUCERE ABREVIERI, SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE Capitolul 1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile copulative binominale în română 3.1. Ierarhia acordului în limba română 3.2. Ipoteze anterioare 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile copulative binominale în română 3.1. Ierarhia acordului în limba română 3.2. Ipoteze anterioare 3.2.1. Ipoteza lui Moro (1991
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile copulative binominale în română 3.1. Ierarhia acordului în limba română 3.2. Ipoteze anterioare 3.2.1. Ipoteza lui Moro (1991, 1997, 2000) pentru italiană 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile copulative binominale în română 3.1. Ierarhia acordului în limba română 3.2. Ipoteze anterioare 3.2.1. Ipoteza lui Moro (1991, 1997, 2000) pentru italiană 3.2.2. Ipoteza lui Costa (2004) pentru portugheză 3.3. Două ipoteze pentru acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1997, 2000) pentru italiană 3.2.2. Ipoteza lui Costa (2004) pentru portugheză 3.3. Două ipoteze pentru acordul din română 3.3.1. Ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat 3.3.2. Ipoteza topicalizării 4. Acordul în structurile copulative scindate și pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]