341 matches
-
1977,Ploiești.Imprimare Radio București la 23 martie 1986. “SUNTEM AICI,PENTRU TOTDEAUNA”(Country for ever”),publicat de ziarul Flamura Prahovei ,din Ploiești,măi 1977. “CINSTIRE MUNCII”(Homage to work)cor pe 4 voci,versuri Nicolae Dumitrescu,publicată în culegerea corala “Din cântecele noastre”,1981. “S-A LEGAT DORUL DE MINE” cor bărbătesc,p.a Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan. LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
O frumoasă culegere de cântece patriotice și mun- citorești,sugestiv intitulată „Oamenilor cântecele noastre,editata de Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare-Prahova.Merită reliefata mai întâi muncă lui Leonida Brezeanu și Alex.I.Bădulescu,cei care au conceput această suita corala”... DORU POPOVICI-„Concert-spectacol ”Cine-a născocit iubirea?”... Comentariu pe marginea spectacolului Teatrului de Revista din Ploiești,publicat în „Săptămâna culturală” Nr.470 din 07.XII.1979,București. „La Ploiești la Teatrul de Revista a avut loc un remarcabil spectacol intitulat
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
nr.6/ 1978, București. „Pe cai, pe cai,pe cai,” piesă Vioricăi Huber Rogoz... un spectacol destul de atrăgător...Să nu uităm muzică lui Leonida Brezeanu,sugestiva,melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la Târgoviște
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la Târgoviște, solista Silvia Preda a inter- pretat ( în data de 5 dec.1974,) romanța„Ți-am dăruit o crizantema” compusă de Leonida Brezeanu,pe versurile lui Nicolae
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
dec.1974,) romanța„Ți-am dăruit o crizantema” compusă de Leonida Brezeanu,pe versurile lui Nicolae Dumitrescu. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestră festivalului.(extras din programul festivalului.) Comitetul de Cultură și Educație Socialistă-Prahova, în ianuarie 1975,se publică piesă corala pe voci egale „Votăm ai patriei aleși” de Leonida Brezeanu,pe ver- șurile poetului Nicolae Dumitrescu. SEBASTIAN NISTOR „Premiere la Teatrul Municipal”,(în cotidianul „ Flamura Prahovei”, din 29 mai, 1976, Ploiești. „Colectivul de artiști păpușari de la CIUFULICI a avut până
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de tinerețe. Aceasta a intuit în Băluțeanu un potențial excepțional și a făcut din eleva ei una din puținele soliste de muzică populară cu studii superioare în specialitatea canto. A cântat cu corul „Carmen”, dirijat de Ion Chirescu, precum și în Corala „George Enescu”, iar după terminarea studiilor, în 1950 a fost repartizată în București, într-o întreprindere textilă, unde s-a remarcat, din nou, prin participarea sa, ca solistă de muzică populară gorjenească, la activitățile culturale. Este punctul de răscruce pentru
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
activității literare. În 1858, a acceptat un post de lector la Christ Church, Newgate Street, si a fost capelan asistent la Spitalul St Bartholomew din Londra (1856-1862). În perioada 1868-1876 a deținut un post de șef de cor la Uniunea Corala a Diecezei de Canterbury. După 1876, s-a consacrat scrierii de cărți și a susținut, în întreaga țară, conferințe pe teme de zoologie, pe care le-a ilustrat cu desene făcute pe tablă sau pe foi mari de hartie cu
John George Wood () [Corola-website/Science/325244_a_326573]
-
Floca, Deva, 1941 ; 3. HUNEDORENI LA MAREA UNIRE, 1 DECEMBRIE 1918, Deva, 1933, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 4. CONSILIUL NAȚIONAL ROMN din DEVA, 1918 - 1919, Deva, 1944, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 5. CORALA CATEDRALEI „SNTUL NICOLAE” DEVA - MONOGRAFIE în colaborare cu Traian Giura și Gheorghe Bercea, Editura MIRTON, 2005, TIMIȘOARA, sub egida Episcopiei Aradului și Hunedoarei ; 6. JURIȘTI HUNEDORENI, PRECURSORI ȘI LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATEA ȘI UNIREA TRANSILVANIEI - 1848 - 1918, Editura EMIA, Deva, 2007
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologica Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat nume sonore că: Filarmonica Banatul, Ștefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guțu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Drăgoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “ Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte Cuvinte”, “Implant Pentru Refuz” și nu în ultimul rând “Zdob și zdub” care au adus în un număr record de 2.000 de spectatori. Accesul la peșteră se face: Se
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
elev al lui J. Reincken și continuator al școlii germane nordice de orgă. De la reprezentanții acestei școli, Bach și-a însușit stilul amplu și fastuos, precum și dramaturgia și lirismul acestei muzici de orgă. De la Böhm preia tradiția prelucrării polifonice a coralelor, pe care o va duce la mare înflorire în formele bazate pe coral. Dornic să asimileze cât mai mult, se îndreaptă spre Hamburg pentru a-l auzi și cunoaște pe organistul și compozitorul Johann Adam Reincken. Lipsit de mijloace pentru
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
dintr-o culegere de cântece laice), prelucrat de Bach în diferite variante, nu este altceva decât cântecul „Inima îmi este cutremurată”. Acest coral apare ca un laitmotiv în „Patimile după Matei”. Nu numai cântecul popular german constituie fondul melodic al coralelor, ci și cel al altor popoare. Astfel, o melodie din colecția “Balletti” de Giovanni Gastoldi apare în coralul „În tine îmi este bucuria”, iar chansonul „Mi-ajung toate durerile” se regăsește într-un coral din „Patimile după Matei”. Și din
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Marot în colaborare cu compozitorul Claude Goudimel, Bach a prelucrat numeroase melodii. Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său, Emmanuel Altnikol), care are melodia împrumutată din această colecție. Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale, are o puternică tensiune emoțională și viguroasă expresivitate. Desigur, prelucrările sale armonice n-au lăsat intact sensul originar al liniilor melodice, fapt ce ilustrează poziția sa față de texte. El schimbă des destinația unor cantate, mergând până la includerea în lucrările religioase
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
do minor” (1716) pentru orgă este o dovadă impresionantă a modului cum configurează imagini contrastante pe aceeași temă. Cantatele sale religioase, scrise pentru duminicile și sărbătorile de peste an, variază ca număr de părți (două sau trei) și cuprind arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Unele arii au și forma ariei da capo. Cantatele sunt acompaniate de orgă sau orchestră, cărora le conferă ample preludii și interludii. Bach a scris și solo cantate pentru o voce, cu acompaniament de orgă sau orchestră
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Bach a scris cinci Pasiuni, dintre care s-au găsit, în mod cert, două: "Johannespassion" (1723), retușată în mai multe rânduri, și "Matthäuspassion" (1729), cea mai izbutită. Patimile după Ioan și Matei au o construcție asemănătoare, cuprinzând recitative, arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Fragmente din Patimile după Marcu, a cărei manuscris s-a pierdut, le regăsim în „Oda funebră” (1732), scrisă la moartea reginei Christina Eberhardine, soția regelui de Saxa, Frederic August. În afara coralului, care este pivotul secțiunilor, a fragmentelor
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
orizontul expresiv. Ariile sunt comentarii lirice cu mijloacele de exprimare ale epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca un mare laș, de Christos. Corurile și coralele, similar corurilor tragediei antice, participă și subliniază acțiunea. Pagini solemne, coralele invită la reculegere și meditație, în schimb, corurile sunt elementul dinamic, subliniind fervoarea pasiunii și compasiunea eroilor. Cu ajutorul recitativului evanghelistului sunt narate faptele din momentul în care Christos le
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca un mare laș, de Christos. Corurile și coralele, similar corurilor tragediei antice, participă și subliniază acțiunea. Pagini solemne, coralele invită la reculegere și meditație, în schimb, corurile sunt elementul dinamic, subliniind fervoarea pasiunii și compasiunea eroilor. Cu ajutorul recitativului evanghelistului sunt narate faptele din momentul în care Christos le spune ucenicilor săi că va fi prins și răstignit, drama continuând
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o “enciclopedie a artei contrapunctice”. Numeroase corale de mici dimensiuni, de mare simplitate și cu structură armonică, participă la desfășurarea dramei și subliniază expresia prin mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din cantatele anterioare. Astfel, Oratoriul de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
mai limpede, mai puțin încărcată. La baza muzicii sale de orgă stă coralul, prezent sub forma coralului variat sau a fanteziei pe temă de coral. În volumul "Orgelbüchlein" (Cărticică de orgă), destinat predării artei organistice, găsim și "Choralvorspielen" (preludii ale coralelor), improvizații pe teme de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
muzicii sale de orgă stă coralul, prezent sub forma coralului variat sau a fanteziei pe temă de coral. În volumul "Orgelbüchlein" (Cărticică de orgă), destinat predării artei organistice, găsim și "Choralvorspielen" (preludii ale coralelor), improvizații pe teme de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și fugă în re minor”, toccata este o
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
concursuri, remarcându-se de fiecare dată prin măestria de care dădea dovadă în interpretare, prin echilibrul rafinat. Corul Camerata Academica Porolissensis este un nume între cele 10-12 coruri care au rezistat și după revoluție, în condițiile în care întreaga activitate corala din țară s-a prăbușit, acest fapt fiind datorat în mare măsură faptului că Ioan Chezan a promovat întotdeauna un repertoriu de aleasă calitate. Fluctuația coriștilor, schimburile de generații au regenerat continuu formația, menținând-o mereu tânără. Devenite pepiniere de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
trupă a câștigat multiple premii la nivel de raion/regiune. La terminarea fiecărui an dar și a ciclului de patru clase erau pregătite serbări școlare din care nu lipseau trupele de teatru! Dar cea mai strălucită activitate a fost cea corală care a dus faima comunei la nivel de țară! Putem spune că la împlinirea unor dorințe ale marelui Ion Vidu au contribuit și dobreștenii. Corul mixt, bărbați și femei, din Dobrești este alcătuit pe patru grupe: soprane, altiste, tenori, bași
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
refugiu. În paralel, din 1929 a fost inspector al învățământului muzical secundar din Transilvania, apoi din întreaga țară. A decedat in 1962 la Cluj. Activitatea componistica a lui Augustin Bena a cuprins peste 200 de piese din genuri muzicale variate: corale, piese religioase, muzică vocala, muzica de operă, muzica de cameră, muzica simfonică, lucrări didactice. De asemenea, a tradus, prelucrat și transcris diverse partituri de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Johann Sebastian Bach, Christoph Willibald Gluck, Bedřich Smetana și Piotr Ilici Ceaikovski
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
voci egale (versuri populare), Suceava, 1972 • "Revedere", poem coral (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 1972, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Trei colinde profane", București, 1973 • "Omagiul lui Picasso", poem coral (versuri de Florin Mihai Petrescu) p.a. 7 mai 1974, Corala Animosi, dirijor Sabin Păutza • "Colindele câmpiei", cor mixt (versuri de Florin Mihai Petrescu), București, 1974 • "Un secol de crini", cor mixt (versuri de Horia Zilieru), p.a. 9 mai 1977, Iași, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Crizanteme" (versuri de Tiberiu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]