837 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SECRETELE VOTULUI Autor: Ilie Marinescu Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Secretele votului Ilie Marinescu Gata...găștile corale Terminat-au ce-au de spus, Vremea de electorale Pe-apa sâmbetei s-a dus. Fiecare-a dat ce poate, Nici unul n-a pregetat Să dea cât știe din coate, Mințile ne-au bulversat. Că nu știu încă pe cine
SECRETELE VOTULUI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378160_a_379489]
-
pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind decorat cu ordine și medalii din partea statului român. Cu această ocazie, primind sprijin din partea domnului grl. br. (r) Gheorghe Dragomir, Președintele al Asociației „Centrul de Etică și Strategii” am scris cartea „Stejarul” în care sunt
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
o adevărată operă de artă, concepută și realizată de sculptorul Oscar Späthe (1875-1944). A fost o inagurare fastuoasă, la care au participat români din întreg spațiul românesc: oficialități, scriitori, elevi și poporeni. Corul elevilor și corul „plugarilor” au intonat piesa corală „Rugămu-ne-ndurărilor” (versuri - M. Eminescu, muzica - Eduard Caudella) și marșul „La Arme!” (versuri - M. Eminescu, muzica - Liviu Tempea). A fost un moment memorabil, dar ceea ce s-a conservat - și a ajuns până la noi, sunt doar relatările din presa timpului, câteva fotografii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
știi ! - Muzica nu se naște întâmplător ! La cor, întotdeauna pornim de la text - o primă structurare a conținutului lucrării - apoi aprofundăm trăsăturile limbajului muzical. - Orice partitură are o existență intențională, la fel ca toate operele de artă ale omenirii. - O partitură corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Lansări de carte Constantin-Tufan STAN Desfășurată la Belinț, localitatea timișeană în care a debutat ca dascăl, în 1794, Dimitrie Țichindeal, „gură de aur”, cu încă dulcea nostalgie a sonorităților corale ale madrigaliștilor lui Marin Constantin, care au răsunat aici în anul 1973, cea de-a II- a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” a propus un program dens și atractiv. Cei doi moderatori, Constantin-Tufan Stan, inițiatorul Colocviului
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial, Constantin-T. Stan intuise, ca sursă de inspirație în creația de tinerețe a lui Ligeti (vezi György Ligeti și
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
în Universitatea Națională de Muzică din București, maestrul Dragoș Alexandrescu a elaborat lucrări teoretice și didactice care constituie pietre de hotar pe tărâmul Teoriei muzicii. În paralel, prin creația sa muzicală, concretizată în lucrări simfonice, vocal-simfonice, camerale și mai ales corale, majoritatea de inspirație religioasă sau folclorică (reunind astfel cele două izvoare de spiritualitate care se împletesc pentru a forma graiul muzical românesc), s-a afirmat ca o personalitate importantă în componistica românească, iar premiul acordat de Uniunea Compozitorilor în 2004
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră (Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian) și cu deosebire Muzicii de film (Grădinile Capitalei, Pădurea Îndrăgostiților, În sat la noi. Nepoții
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
fost prezența maestrului Ion Dumitrescu, împreună cu o seamă de compozitori și muzicologi, în ziua de 14 decembrie 1975, la Palatul Culturii din Ploiești cu prilejul aniversării a 20 de ani de la înființarea Coralei Paul Constantinescu - formație de elită din mișcarea corală prahoveană și națională, dirijată de profesorul Gheorghe C. Ionescu. Pentru întreaga sa activitate a fost distins cu importante premii de creație, cu titlul de maestru emerit al artei, cu Premiul Academiei Române și Premiul de Stat, cu ordine și medalii, cu
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
pregătit de apariția a două cărți, una consacrată materialelor muzicologice și autobiografice semnate de autorul Oratoriilor bizantine, prima realizată de Sanda Hîrlav - Maistorovici{\cite 4}, cea care ne pregătește un necesar catalog al creației autorului celei mai importante dintre versiunile corale ale Mioriței și alta a preotului Stelian Ionașcu, ce și-a propus analiza creației religioase a muzicianului{\cite 5}. Festivitățile consacrate împlinirii unui secol de la nașterea lui Paul Constantinescu au fost marcate și prin extinderea cuvântului scris, grație unui împătimit
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
său. Mai ales că, în fiecare întrupare, el pare hărăzit unei cunoașteri superioare, prin inițiere directă sau mediată de o carte. Dar ambele experiențe, iubire și cunoaștere, sunt privite din perspectiva masculină. Romanul lui Milorad Pavio adoptă altă formulă: autobiografia corală din perspectiva feminină. În locul trecerii de la o epocă la alta, păstrând cronologia, aici se succed șase "treziri", într-un zig-zag de la un secol la altul, căci iubirile celor șase perechi zodiacale se petrec în vreme de război. În fiecare poveste
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
el pînă la vîrsta de 25 de ani; iar ceea ce știm după aceea este că și-a împărțit existența între meseria de cîntăreț la diferite biserici, de profesor de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
memorabilă muzica pe care ai creat-o, în 1988, pentru filmul mut Tabu al lui Murnau, o inițiativă înnoită în anul 2012, când ai realizat o acțiune similară, de data aceasta cu filmul Nosferatu al aceluiași cineast): De la creația camerală, corală, simfonică, la balet și la cea de operă sau operă de cameră ai acoperit întreaga plajă genuistică; ne poți spune care sunt exigențele fiecărui gen pentru un compozitor actual și cum pot fi aceste genuri înnoite în secolul XXI? V.D.
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
pagini orchestrale și vocal-simfonice în care elevii colegiului au demonstrat nivelul înalt al pregătirii lor și valoarea îndrumătorilor lor în pregătirea individuală și de ansamblu, aici fiind de amintit contribuția profesoarei Lăcrămioara Pauliuc în pregătirea riguroasă a celor două momente corale celebre din operele verdiene, Corul sclavilor evrei din Nabucco și Corul țiganilor din Trubadurul. Un moment surpriză l-a constituit interpretarea în primă audiție de către Corul și Orchestra Colegiului „Dinu Lipatti” a imnului liceului compus de profesorii Valentin Mandric și
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
sa forță și exemplar profesionalism, a fost, încă dinanii studenției, compoziția muzicală. O seamă de opusuri din domeniile: Muzicii simfonice ( Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră , Muzicii corale, Muzicii vocale , Muzicii de film fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în concerte publice de instituțiile profesioniste de concerte și spectacole din țară și din străinătate, bucurându-se pretutindeni de elogioase aprecieri din partea presei
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
pian. Editura ,,Premier”, Ploiești, 2009. Interprete: Ioana Enea (Strigare la stea) și Lucia Popescu (Colindă). DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema colindei, folosită de Paul Constantinescu pentru o temă de contrapunct în anul 1930, a apărut în scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr. 24) 39. TITLUL LUCRĂRII: Nunta în Fundul Moldovei (Nunta în Carpați) pe un libret semnat de Mitiță Dumitrescu și Floria Capsali. Coregrafia, Floria Capsali DURATA APROXIMATIVĂ: 27
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
8 din Catalogul Muzica de Film UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2727 DESCRIERE: manuscris în creion, foarte sumar, fără text, pe două pagini, pentru cor și pian. Pe o altă filă, Paul Constantinescu a scris doar partitura corală, pe un singur portativ. La aceeași cotă există și partitura tipărită de Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, în anul 1954 CINE O MENȚIONEAZĂ: S. I.: p. 95-97: descriere și analiză TIPĂRITĂ: Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
buni de olandezul Franș de Ruiter. I-am reîntâlnit cu plăcere la forum pe Stef Coninx, noul președinte al Consiliului European al Muzicii (membru regional al Internațional Music Council) și pe Gábor Móczár, ales anul trecut președinte al Asociației Europene Corale - Europa Cântat (European Choral Association - Europa Cântat), cu sediul la Bonn. Cu această ocazie am primit o veste bună pentru muzică românească: reprezentanții uneia dintre cele mai importante edituri muzicale din lume, Carus-Verlag , din Stuttgart, au ales din peste o
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
Choral Association - Europa Cântat), cu sediul la Bonn. Cu această ocazie am primit o veste bună pentru muzică românească: reprezentanții uneia dintre cele mai importante edituri muzicale din lume, Carus-Verlag , din Stuttgart, au ales din peste o sută de lucrări corale primite din Bulgaria, Șerbia și România, doar două piese, ambele din România: Psalmodiando de Valentin Gruescu și Paparuda 3 (cor mixt) de George Balint. Juriul internațional Europa Cântat a selectat inițial 7 opus-uri din cele o sută trimise, din
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
doar cele două piese românești. Proiectul inițiat de Asociația Corala Europeană a debutat în decembrie, anul trecut. Gábor Móczár, pe atunci coordonatorul Biroului Europa Cântat din Budapesta, pentru Europa de Est, mi-a solicitat colaborarea pentru un proiect de promovare a creațiilor corale din țările din această parte a Europei. Menționez aici și sprijinul pe care l-am primit în acest sens din partea coordonatorului Secției vocale a UCMR, Dan Buciu. Iată cum prezența la un forum dedicat muzicii se poate concretiza în contacte
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
Adunarea Generală a Asociației Naționale Corale din România Al . I . BĂDULESCU Continuând o frumoasă tradiție, în zilele 15-16 iunie ac., în municipiul Constanța, a avut loc cea de-a 23- a ediție a Adunării Generale a Asociației Naționale Corale din România, organizație afiliată la Federația Corală
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
Adunarea Generală a Asociației Naționale Corale din România Al . I . BĂDULESCU Continuând o frumoasă tradiție, în zilele 15-16 iunie ac., în municipiul Constanța, a avut loc cea de-a 23- a ediție a Adunării Generale a Asociației Naționale Corale din România, organizație afiliată la Federația Corală “Europa Canta”. Cu doi ani în urmă, la Adunarea Generală ce a avut loc în orașul Marii Uniri și al Reîntregirii Neamului - Alba Iulia, a fost ales noul comitet director, în funcția de
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
Corale din România Al . I . BĂDULESCU Continuând o frumoasă tradiție, în zilele 15-16 iunie ac., în municipiul Constanța, a avut loc cea de-a 23- a ediție a Adunării Generale a Asociației Naționale Corale din România, organizație afiliată la Federația Corală “Europa Canta”. Cu doi ani în urmă, la Adunarea Generală ce a avut loc în orașul Marii Uniri și al Reîntregirii Neamului - Alba Iulia, a fost ales noul comitet director, în funcția de președinte fiind reales dirijorul și fondatorul prestigioasei
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
Canta”. Cu doi ani în urmă, la Adunarea Generală ce a avut loc în orașul Marii Uniri și al Reîntregirii Neamului - Alba Iulia, a fost ales noul comitet director, în funcția de președinte fiind reales dirijorul și fondatorul prestigioasei formații corale de cameră Preludiu, Voicu Enăchescu, directorul Centrului Național de Artă “Tinerimea Română”. Înființarea acestei asociații cu 23 de ani în urmă a fost o lăudabilă inițiativă, dar și o vitală necesitate pentru a impulsiona - în noile condiții social-politice din țara
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
de Artă “Tinerimea Română”. Înființarea acestei asociații cu 23 de ani în urmă a fost o lăudabilă inițiativă, dar și o vitală necesitate pentru a impulsiona - în noile condiții social-politice din țara noastră după revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România, afirmarea valorilor interpretative și de creație muzicală atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest sens este organizarea celei de-a treia ediții a stagiunii corale bucureștene “Paul Constantinescu”, ce a cuprins un
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]