219 matches
-
ta s-a dus și ea ca omul, înțelegi? Nu vroiam să înțeleg nimic, așteptam să-mi povestească ceva mai convenabil pentru orgoliul meu de nepoată născută în București, așa că stăteam cu nasul strâmb și cu gura strânsă ca după corcodușe verzi. -Când a văzut moașa că nu era în cameră, a fugit după ea și cum nici ea nu era mulțumită de situație, când a găsit-o și au dus-o la sala de naștere ți se vedea capul. La
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
omul, prin natura lui și prin moștenirea păcatului protopărinților, are înscrisă în el, încălcarea Legilor, a poruncilor Dumnezeiești. Adept al carității creștine, Florin Jianu înțelege să facă binele în tăcere, fără a aștepta recunoștință și răsplată omenească: „Un pumn de corcodușe de adun / Și le aduc Bisericii, odoare - / Se naște iar Iisus, într-un cătun, / Pentru săracii care n-au mâncare - // O mână de bomboane, pe jertfelnic, / De pot să duc, e semn că încă poate / Să intre-n cer și
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca jertfă, din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun pe masă, cu zgârcenie, / La greșitele icoane, / Nici de rugă, nici smerenie ... / Ci doar câteva moșmoane ... // Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine m-aude? / De din zori, până-n vecernie, / Mute-s cerurile surde ... Sufletul, de-
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Tot pe cruce? Tot pe cruce? / Deși n-ai decât o viață, / Fiecărui, la răscruce, / Îi dai capătu-i de ață ... De aceea-Ți calc odaia ... Și Te tot privesc din ușă ... Cum Îți bate-n sânge, ploaia ... Când primești o corcodușă ... 6 iulie 2010”. Autorul a inserat în volum și psalmi laici. Ex. “Psalm”; Psalmii neîncăperii”; “Psalmul contemporanilor mei”; ș.a. Dar și poeme închinate unor poeți clasici precum: Adrian Păunescu, sub genericul “Poeți pe plaiul mioritic”. Așa cum am menționat, Lumina joacă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
faci, te fericesc... Doar păgânii, ei greșesc!... Că nu crezi în erezii; -Dragul meu, tu nu ai vină La catedră m-a poftit: Și un zâmbet de bunic, Dar, cu o vorbă blajină N-am să scap, mă altoiește.” Zău, Corcodușă-i de temut: Doamne, de m-a reținut!.. „Dacă cumva-și amintește? Cu ochii-i țintă pe mine. Popa-mi pare că-i pornit: Stau smerit cum e un sfânt; Of!.. și la ora care vine, Bâta s-ar opri
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
fi pocnit, Văd că popa e pornit; Mă strecor și ies în grabă, Drac nebun...de maimuțoi! Ce mi-ai făcut din țigară? -Unde fugi, măi arătare!... El mă-mpinge înapoi. Popa cel cu barba rasă, Când să ies, chiar Corcodușă, Zbârrr! îmi lovește-n ușă. Și cu-o riglă, de pe masă... -Eu ziceam că...sunt copil. Ești un prost...făcut grămadă. Plugul, mâna, o să-ți roadă, -Ieși afară! Mare imbecil!!... Laba n-am să i-o sărut! Poate... mama dumneata
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
se îndrepte pentru următoarea operațiune. -Bagă-n tine, bă Stemate! Pomana-ngrașă, bă! auzi el în spate vocea tunătoare a lui Petre Clăpăugea, vecinul lui din fundul grădinii, cu care mai glojdea când și când, câte-o juma' de țuică de corcodușe, pasată alternativ peste șipcile gardului comun. Aproape imediat simți și palma cât o lopată a acestuia, lipindu-i-se prietenește de spinare, de mai să-i sară pălăria de pe cap și să se înece cu micul abia vârât în gură
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
pentru că sunt invenții ale noastre. Sunt o combinație, nu sunt nici gem, nici dulceață. Este vorba de un produs prelucrat termic mai puțin decât dulcețurile tradiționale”, spune Mihai. Așa au apărut: Bunicel de căpșuni, zmeură și ghimbir, Bunicel de piersici, corcodușe și cardamom, Bunicel de vișine, cireșe și cicoare. Combinații de două fructe și un condiment, cu 8% zahăr și procesate termic cât mai puțin. Training de două luni pentru startup-uri Mihai a participat la un program de training pentru întreprinzătorii
rețete de la Mihail Kogălniceanu și promovare de la Google () [Corola-blog/BlogPost/338556_a_339885]
-
omul, prin natura lui și prin moștenirea păcatului protopărinților, are înscrisă în el, încălcarea Legilor, a poruncilor Dumnezeiești. Adept al carității creștine, Florin Jianu înțelege să facă binele în tăcere, fără a aștepta recunoștință și răsplată omenească: „Un pumn de corcodușe de adun / Și le aduc Bisericii, odoare - / Se naște iar Iisus, într-un cătun, / Pentru săracii care n-au mâncare - // O mână de bomboane, pe jertfelnic, / De pot să duc, e semn că încă poate / Să intre-n cer și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca jertfă, din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun pe masă, cu zgârcenie, / La greșitele icoane, / Nici de rugă, nici smerenie... Ci doar câteva moșmoane... Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine m-aude? / De din zori, până-n vecernie, / Mute-s cerurile surde... Sufletul, de-
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Tot pe cruce? Tot pe cruce? / Deși n-ai decât o viață, / Fiecărui, la răscruce, / Îi dai capătu-i de ață... // De aceea-Ți calc odaia... / Și Te tot privesc din ușă ... Cum Îți bate-n sânge, ploaia... Când primești o corcodușă...6 iulie 2010”. Autorul a inserat în volum și psalmi laici. Ex. “Psalm”; Psalmii neîncăperii”; “Psalmul contemporanilor mei”; ș.a. Dar și poeme închinate unor poeți clasici precum: Adrian Păunescu, sub genericul “Poeți pe plaiul mioritic”. Așa cum am menționat, Lumina joacă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului (după o știre transmisă la radio) Luni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict specifice vieții în rural. Erau desigur doar exerciții colocviale, pur
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
la troacă și de multe ori dacă ploua făceau baie.Mâncau din legumele cultivate în grădină, mămăliga și-o procurau din bruma de porumbiște pe care o lucrau din primăvară până în toamnă.Dacă era vară, erau prune, mere, pere, câteodată corcodușe.Ana se ducea la lucru cu ziua și acolo primea mâncare și țuică.Creșteau în bătătură un purcel și câteva zeci de găini costelive pe care uneori le mai lua vulpea sau vreun câine hămesit.Iarna, când zăpezile albe se
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
de mirare, O pățește fiecare. “Fratele măgar ” mă cheamă: - Învoit sunt de-a ta mamă, Să te-nvăț când ai greșit!... Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa ne-am despărțit. Am plecat în lumea largă; Corcodușă, bag de seamă, Are pe-altul, tot ca mine, Întrebări și ăsta-i pune..., Dar a-mbătrânit, se spune, Și-i sfătos, mi-o duce bine; Că de-altfel... bun rămâne - A fost tată pentru mine. Si de el mi-aduc
CELOR DRAGI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343706_a_345035]
-
în vreun oraș, L-aș anina pe cai de vise, Acolo unde n-am vrăjmaș Decât un nor cu gene închise. Să am prieteni vânturi blânde Ce doar se plimbă jucăușe, Ce se așează de-s flamande Și ronțăie trei corcodușe. Un înger fie-mi majordom, Ca oaspeții să mi-i primească Și să le dea un metronom Ca să-i învețe să doineasca Ori din fluieraș de șoc, Ori din fluieraș de fag, Dar să-mi cânte toți cu foc De ce
DE-AȘ FI MAI TÂNĂRĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379070_a_380399]
-
în vreun oraș, L-aș anina pe căi de vise, Acolo unde n-am vrăjmaș Decât un nor cu gene închise. Să am prieteni vânturi blânde Ce doar se plimbă jucăușe, Ce se așează de-s flămânde Și ronțăie trei corcodușe. Un înger fie-mi majordom, Ca oaspeții să mi-i primească Și să le dea un metronom Ca să-i învețe să doinească Ori din fluieraș de soc, ... Citește mai mult De-aș fi mai tânără la trup,Însă bătrână în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
l-aș face în vreun oraș,L-aș anina pe căi de vise,Acolo unde n-am vrăjmașDecât un nor cu gene închise.Să am prieteni vânturi blândeCe doar se plimbă jucăușe,Ce se așează de-s flămândeși ronțăie trei corcodușe.Un înger fie-mi majordom,Ca oaspeții să mi-i primeascăși să le dea un metronomCa să-i învețe să doineascăOri din fluieraș de soc,... Abonare la articolele scrise de dora pascu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > FARD Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Numai fardul mai zâmbește în oglinda-mbătrânită Raze seci pleacă orbește peste zarea nerostită Corcodușe roase-n sâmburi îmi pun gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot mai
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Explozia naturii Floricele ,păsărele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Păsărele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce,suflet cald, vino degrabă la Altar! Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
săi scoată ochii. - Fiu, fiu, fiuuuu, fiu!... fluieră el pe lângă gard „parola de recunoaștere”, cu speranța că-n clipa următoare va vedea silueta deșirată a vecinului său ițindu-se printre rândurile de vie, camuflând cu mâna gâtul „jumătății” de țuică de corcodușe, ce ar trebui să tindă să-i iasă rebelă dintr-un buzunar al pantalonilor. Spre disperarea sa, nu se întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea și speranța
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
avea loc de mine. Eu vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
paginilor.” Aici avem pasaje cu portretizare nonografică și cu spovedanii, cu aprecieri ale autorului. Scriitorul participă la expedițiile nocturne ale crailor la birtul din Covaci, îi descrie, face un scurt istoric al bisericii Curtea Veche, după care urmează spovedania Penei Corcodușa, apoi arată cum i-a cunoscut pe crai, călătoriile lui imaginare cu Pantazi pe întreg globul, istorisește întâmplări din casa Arnotenilor, după care Pașadia moare și Pantazi pleacă peste graniță. Cei trei crai sunt tot atâtea alte-egouri ale scriitorului. Toți
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsă miere. Mi se lipeau de talpa goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Si taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, râzând, pe colțul meu de rai. Atâta liber zbor, cât se întâmplă doar aripii, pe umăr de poveste. A fost ca niciodată. Nu mai este. Zăpezile tot cad pe șei de cai... Ce
COPILĂRIE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378103_a_379432]
-
pe atunci mișcări de trupe, amestecuri de oameni, deplasări și migrații. „Bârta, Don´ doctor” - îi răspundea, mințind, un plod oltean, nimerit departe de vatră, la Școala Normală. Chinuit mai mult de singurătate decât de indigestia provocată de consumul exagerat de corcodușe, piticul era conștient de contradicția din sufletul său. Pendulând între dorul de casă și dorința de a depăși strâmtoarea satului natal, copilul opta pentru acea nevinovată indispoziție fizică, deturnându-și astfel atenția de la durerile mai adânci. Privit prin prisma ”metaforei
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]