155 matches
-
În Im acută, volumul regurgitant încarcă brusc AS și circulația pulmonară și determină edem pulmonar și șoc cardiogen cu potențial evolutiv letal iminent, în absența intervenției chirurgicale. Forma acută apare mai frecvent în boala coronariană, post -IMA cu ruptură de cordaje. În Im cronică se produce hipertrofie excentrică adaptativă a VS, dilatare AS, mecanismele compensatorii menținând contextul asimptomatic sau oligosimptomatic pentru o lungă perioadă de timp. Instalarea fenomenelor de decompensare VS și ventricul drept (VD) cu HTP determină apariția simptomatologiei caracteristice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
90%), atunci când anatomia loco-regională și experiența chirurgului sunt favorabile, deși literatura de specialitate este discrepantă referitor la beneficiul metodei la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific leziunii anatomice: dilatarea de inel mitral, prolaps de valvă, elongația de cordaje, ruptura de cordaje, ruptura de mușchi papilari. Tehnicile moderne implică utilizarea cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
loco-regională și experiența chirurgului sunt favorabile, deși literatura de specialitate este discrepantă referitor la beneficiul metodei la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific leziunii anatomice: dilatarea de inel mitral, prolaps de valvă, elongația de cordaje, ruptura de cordaje, ruptura de mușchi papilari. Tehnicile moderne implică utilizarea cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia se utilizează în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
specialitate este discrepantă referitor la beneficiul metodei la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific leziunii anatomice: dilatarea de inel mitral, prolaps de valvă, elongația de cordaje, ruptura de cordaje, ruptura de mușchi papilari. Tehnicile moderne implică utilizarea cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia se utilizează în asociere cu remodelarea pentru stabilizarea și corectarea dilatației inelare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific leziunii anatomice: dilatarea de inel mitral, prolaps de valvă, elongația de cordaje, ruptura de cordaje, ruptura de mușchi papilari. Tehnicile moderne implică utilizarea cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia se utilizează în asociere cu remodelarea pentru stabilizarea și corectarea dilatației inelare spre dimensiuni fiziologice. Dimensiunea inelului sau benzii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
după excizia părții infectate și refacerea aparatului mitral cu cât mai puțin material străin pentru a evita reinfecția. 2. Protezarea valvei mitrale La pacienții vârstnici, protezarea se face prin utilizarea valvelor de preferință biologice. Se recomandă păstrarea valvei posterioare cu cordajele sale pentru prezervarea geometriei VS și obținerea de rezultate stabile pe termen lung (20). Tehnic, aceasta se realizează prin plierea cuspei posterioare cu firele de fixare ale protezei. La nivel mondial sunt în curs de dezvoltare tehnici de reparare percutanată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
precum și o valvă atrioventriculară comună. În general, valva AV comună are 5 valvule: 2 valvule în AD, 1 valvulă în VS (valvula posterioară sau murală) și 2 valvule deasupra septului ventricular, „bridging leaflets” superioară și inferioară, care sunt atașate prin cordaje la ambii ventriculi [5]. După clasificarea Rastelli [6] există trei tipuri de CAV complet: - CAVC Rastelli tip A: este cea mai comună formă de CAV complet, prezentă în aproximativ 75% din cazuri. Clasificarea ca și tip A este determinată de
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
DSA urmând să dreneze în atriul stâng. În formele de CAV complet, dificultatea suplimentară a corecției chirurgicale se datorează incompletei delimitări între componenta mitrală și cea tricuspidă a valvei atrio-ventriculare comune [8]. Se identifică astfel componentele valvelor atrioventriculare în funcție de apartenența cordajelor marginilor libere valvulare la ventriculul drept sau stâng; în funcție de tipul defectului se poate secționa una sau ambele valvule septale pentru vizualizarea mai facilă a defectului septal ventricular. Se suturează „cleft”-ul mitral și se închid apoi defectele septale utilizându-se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
vedere al chirurgului [2]: deplasarea inserției valvulelor septală si posterioară a valvei tricuspide spre apexul ventriculului drept, sub nivelul joncțiunii atrio-ventriculare. Deși valvula anterioară se inseră corespunzător la nivel atrioventricular, este mai mare decât în mod obișnuit și prezintă multiple cordaje spre peretele liber al VD. Prezența porțiunii atrializată a VD (între inelul tricuspidian real și nivelul de inserție a valvulelor septală si posterioară), determină un ventricul drept redus ca dimensiune (funcțional). Atriul drept și inelul tricuspidian sunt sever dilatate. Infundibulul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
de inserție a valvulelor septală si posterioară), determină un ventricul drept redus ca dimensiune (funcțional). Atriul drept și inelul tricuspidian sunt sever dilatate. Infundibulul VD este frecvent obstruat în grade variabile de către țesutul în exces al valvulei tricuspidiene anterioară și cordajele acesteia [3]. ANOMALII ASOCIATE Cea mai frecvent asociată anomalie cardiacă este defectul septal atrial, prezent în 42-60% din cazuri [4]. Frecvent întâlnită, până la o treime din cazurile autopsiate este atrezia sau stenoza pulmonară. Alte anomalii asociate mai rar cu boala
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență în prezența semnelor de șoc cardiogen care necesită plasarea unui balon de contrapulsație aortică. Dacă pacientul este stabil, intervenția se poate temporiza 3 4 săptămâni pentru consolidarea leziunilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde de anatomia și fiziologia generală a cordului. 21.3.4.2. Regurgitare mitrală postischemică acută Instalarea acută a regurgitării mitrale prin ruptură de mușchi papilari sau cordaje în cursul evoluției unui IMA determină decompensare hemodinamică severă cu edem pulmonar și deces, în absența actului operator practicat în urgență sau urgență amânată, în funcție de tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cea a membrelor superioare și inferioare, ceea ce impune utilizarea unor mijloace ajutătoare pentru susținerea acestor posturi. În acest sens, de strictă necesitate sunt mijloace cum ar fi: saci cu nisip, benzi elastice, scripeți cu contragreutăți, perne mici și dure, suluri, cordaje etc. Acest inventar poate fi completat și cu unele amenajări la nivelul patului, cumarfi: • introducerea unei planșete sub saltea, pentru a asigura rectitudinea coloanei vertebrale; • un montaj de tracțiune-suspensie la pat numit rec sau trapez; • utilizarea patului basculant (Maccagno) etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]