252 matches
-
la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să nu mai înceapă terapia și să încredințeze această sarcină unui confrate. Aceste trei criterii - empatia, autenticitatea și cordialitatea - formează direcția afectivă a relației, dar nu sunt suficiente. Un terapeut trebuie, în plus, să fie un bun profesionist, să aibă un anumit statut și competențele necasare pentru a stabili relația terapeutică, să știe să conceptualizeze problemele, să aplice unele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înțeleg și nici nu fac efort pentru a-mi modifica sentimentul; rămân în defensivă”. Terapeutul recapitulează în tabelul următor. Tabel 1. Recapitularea terapeutului: Cazul Domnului B. Empatie: de la 0 la 8 1/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 1/8 Conduită de urmat: terapeutul trebuie să-și modifice emoțiile și să-și dezvolte empatia pentru a considera că pacientul este mai simpatic; pentru a realiza acest lucru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
n-o ajut pe pacientă dacă rămân centrat mai degrabă pe plăcerea de a discuta decât pe procesul terapeutic”. Tabel 2. Recapitularea terapeutului: cazul doamnei G. Empatie: de la 0 la 8 4/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 8/8 Profesionalism: de la 0 la 8 2/8 Conduită de urmat: terapeutul este centrat pe plăcerea de a discuta și nu este suficient de empatic în ceea ce privește realitatea pe care o trăiește pacienta. El este nevoit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cură de dezalcoolizare fără să fi evaluat în prealabil problema. Riscul este ca terapia să fie întreruptă. Tabel 3. Consecințe asupra relației terapeutice: cazul domnului B. Empatie: de la 0 la 8 2/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 4/8 Terapeutul poate, în aceste condiții, să decidă să dezvolte empatia și, pentru a realiza acest lucru, să exploreze trăirile pacientului pentru a înțelege mai bine problema sa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de reîncarnare în și mai nebuloasa grupare „neointerbelică” - același inamic public nr. 1, „Grupul de la Păltiniș”. Din fericire, toate aceste controverse amintite foarte succint aici s-au păstrat, în ciuda unor derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e drept). Cu totul alta este situația unor „raderi” suburbane ale „Grupului de la Păltiniș” ori chiar ale ideii înseși de elită (confuzia, uneori voită, este aceea între elită și elitism); asemenea diatribe apar de regulă „într-o anumită parte a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lucrurile acestea. De aceea îi rog să fie mai atenți. Expresia feței denotă o bunătate înnăscută. Se autodefinește ca fiind: „O persoană optimistă. Nu mă gândesc la aspectele negative.“ A stat singur lângă omul căzut în stația Kodemmachō până la sfârșit. Cordialitate. Bunătate. De data asta calitățile lui i-au făcut un deserviciu, deoarece a avut afecțiuni grave. Timp de o lună s-a luptat cu simptomele. Nu a putut să doarmă deloc nici noaptea, nici la prânz. Pe deasupra, mai era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Gualfard îl opri cu mâna: — Stai! îi porunci. Trebuie să pară o cursă întinsă de un grup de bagauzi, de tâlhari. Balamber îl fixa încruntat. Pe chipul său nu se citea nici cel mai mic semn de satisfacție ori de cordialitate. — Oricum, băiatul a scăpat. Era fiul lui, așa-i? Și în car cine era? în ochii vicleni ai burgundului se aprinse o scânteie de îngrijorare. Ridică din umeri și schiță un surâs forțat: — Carul nu era prevăzut; dar oamenii miei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acum pe Magister, după mai mult de două luni; cu toate acestea, trecând peste prima euforie, pe care și-o ținuse cu greu în frâu, începea deja să simtă mușcătura deziluziei. Etius îi venise în întâmpinare și îl îmbrățișase cu cordialitate, arătându-i o bucurie a reîntâlnirii fără îndoială sinceră, însă lui, care îl cunoștea bine, nu îi scăpase o sclipire ciudată în ochi, întrebătoare și în același timp ironică. încă de la primul schimb de cuvinte, discuția lor luase o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-l întrebe: — Când va fi aici? Conștient că se afla în fața unui comandant cu siguranță încercat de duritatea luptei aproape disperate pe care o dusese până în acel moment, Sebastianus hotărî să nu dea prea mare importanță lipsei sale de cordialitate și răspunse prompt: — Curând. E chestiune de două trei zile, nu mai mult. Câți soldați are cu el? nu-l slăbi celălalt. Sebastianus ridică din umeri. — Nu știu să-ți spun cu precizie, dar cu siguranță, ținând cont și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
condiția materială a conștiinței. Ar fi interesant de știut dacă mai există un alt animal care să fi suferit în cursul vieții o asemenea nenorocire. Cu cât ești mai politicos, cu atât ridici tot mai multe ziduri și forturi împotriva cordialității inoportune, care dă năvală în incinta vieții tale. Omul găsește întotdeauna inconștient motive înalte pentru acțiunile sale egoiste. Antropofagul, care-și mănâncă părinții din lipsă de altă carne, e convins că face un act moral, că-și îndeplinește o datorie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în mână biciușca nu-i putea pune la îndoială - în ce mă privea - identitatea, văzându-l, îl bătui, netam-nesam, pe umeri ca pe o veche cunoștință. El fu surprins și vesel, nu i se mai întâmplase, îi strânsei mâna cu cordialitate, după care îl întrebai cum stau cu drumurile și cu ploile, căci pământul era uscat. Nu locuisem până atunci la țară. Era probabil o teamă, care dură însă puțin, căci anii toți, petrecuți până atunci la oraș, se șterseră ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unor mentalități mai largi, ai tonul ăsta de zeflemea și de poreclă așa ele vulgar! Dar acum, ea însăși zicea cu gândul, dacă nu chiar cu vorba: ,,Slutul de neamț!". Pesemne năravul românului are și el un rost: eleganța și cordialitatea către străin sunt în funcție de atitudinea lui respectivă. Azi, Rim era de vină. El se arăta prea arțăgos și. străin. Totuși problema căsniciilor de felul ăsta putea fi privită și în alt fel. Ciocnirile dintre educații deosebite ar fi putut, dimpotrivă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Îi simt suspiciunea și neîncrederea. Fără îndoială, se întreabă de ce mă ține fratele lui, dată fiind mai ales asprimea zvonurilor care circulă. Respectând tradiția, prințul Kung execută un ritual de bun venit. Mie mi se pare mai degrabă lipsit de cordialitate. Cei doi nu se poartă ca niște frați care au crescut împreună. Seamănă mai mult cu ritualul unui supus care-și aduce omagiul stăpânului său. Împăratul Hsien Feng îi mulțumește fratelui său pentru gest, grăbindu-se să încheie cu formalitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dispus să se lase deranjat de sergentul Yates oricât de mult ar fi avut chef acesta din urmă, numai să nu mai fie nevoit să preia el afurisiții ăia de zidari. — Cu cea mai mare plăcere, zise el, etalând o cordialitate ce contrasta ciudat cu privirea hăituită din ochii lui. Ce fel de amănunte ați vrea să aflați? — Doar o impresie generală asupra omului, domnule, zise sergentul. Ați observat ceva neobișnuit la el? — Neobișnuit? Domnul Morris se gândi o clipă. în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se despărțeau greu. Venera venea și pleca și iar venea la domiciliul familiei Cușa, de trei ori pe săptămână. Cu Tavi ar fi fost greu prin tramvaie și troleibuze. Câinele Tavi rămânea fioros și tăcut. Nu arăta nici aversiune, nici cordialitate față de noul vizitator. Despre celălalt Tavi se discuta îndelung. Știți, scumpă doamnă, e o poveste veche. Eram licean, atunci. Domnul Cușa, amic cu fratele meu. De fapt, și cu sora mea... Din câte mi-amintesc, domnul Cușa era atunci, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
acordă atenție, iar cei câțiva masculi fără „remorcă“ n-ar fi avut tupeul să-ți spună de la obraz, de față cu ferchezuiții, că privirile tale insistente le tăiau elanul. În vestiarul femeilor, situația era exact invers. Atmosfera era una de cordialitate și de interes reciproc. Dacă se Întâmpla să ai cromozomi XY, o mulțime de ochi feminini și ostili te-ar fi făcut scrum de Îndată ce ai fi trecut pragul. Derek era singurul bărbat care Îndrăznea să intre, dar nici el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
tocmai În fund, părând a-l privi printr-un binoclu răsturnat. Garamond ne-a făcut semn să ne apropiem, și m-am simțit intimidat. Mai târziu, la intrarea lui De Gubernatis, Garamond Îi ieșise În Întâmpinare și acest gest de cordialitate Îi conferise și mai multă carismă, deoarece vizitatorul Îl văzuse mai Întâi pe el traversând sala și apoi o traversase la braț cu gazda, iar spațiul, aproape ca prin farmec, avea să se dubleze. Garamond ne invită să ne așezăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Voiați să urcați? - Ah, făcu Adrian ridicând din umeri, asta e greu de spus. Cine ar îndrăzni, întrebat dacă vrea să urce, cine ar îndrăzni să răspundă: Nu? Una din doamne izbucni în râs și-l privi cu o subtilă cordialitate. - Asta înseamnă că n-ați aflat de legendă, i se adresă ea. Ori spui "jos", ori spui "sus"... - Ori urcăm, ori coborâm, o întrerupse jovial vecinul ei, e același lucru... - Pentru că ascensorul rămâne același, continuă doamna, corect și totuși detașat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Cine ai spus că mă cheamă? îl întrebă. - Nu pot să vă spun. E o surpriză. - Bine. Du-te și spune-le să mă aștepte. Să mă aștepte cu surpriza. Se apropie de Adrian, îi luă brațul cu o neașteptate cordialitate și-i șopti: - Haidem la Sala catalană. Ce te interesează mai mult: fete? băieți? - In primul rând, vitrina cu obiectele artistului. Și vă spun asta cu deznădejde, aproape cu teroare. Este ultima mea șansă. Poate că mă așteaptă încă. - Dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
șansele să primească asentimentul Germaniei, dacă interesul german ar dicta astfel și dacă și circumstanțele generale ar dicta-o !“ a răspuns sec diplomatul german. Poate răspunsul vi se pare mușcător ? Ei bine, nu ! Ei bine, a fost dat cu toată cordialitatea ! Poate intonația, mișcările mele anunțau dinainte ceva plictisitor ? Ca totdeauna, majoritatea își vor continua conversația fără măcar să coboare vocea, câțiva au să încerce să mă asculte, dar vor renunța după primele fraze și, în orice caz, nu se va găsi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vom merge cu germanii sau cu francezii ! Și atunci, dacă vorbim de mâna criminală și de periculosul inamic, nu cumva ar fi mai potrivit să ne gândim tot la noi înșine ?... O picătură de maliție prietenească s-a dizolvat în cordialitatea Profesorului. Deși cam pământiu la față, arată iarăși bine dispus. Poate încearcă să-și răscumpere lucrurile neconvenabile ce le-a gândit despre musafir acum o jumătate de oră, când s-a înverșunat împotriva Sophiei. — Și totuși, îngână nevinovatul musafir, neștiutor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
văzut întotdeauna în mine un stoic, așa că, poate, vei reuși să înțelegi. Te rog să ai grijă de Hattie. V-am numit, pe tine și pe Robin Osmore, executori testamentari. La revedere, Bill. Îți poți imagina cu ce sentimente de cordialitate și de stimă iscălesc acum, pentru ultima oară, AL TĂU, JOHN ROBERT“ P.S. Am înghițit un amestec eficient, care-și face repede efectul, preparat pentru mine de un farmacist american. Încercările de a mă reînvia vor fi zadarnice. Părintele Bernard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
biserică unde l-am întâlnit pe părintele Benedict în biserică, îmbrăcat în reverendă albă. Așa se îmbracă vara, iar când se mai răcorește îmbracă reverenda de culoare neagră. Aici este o biserică veche, dar bine îngrijită. Ma primit cu o cordialitate debordantă, deși acum ne-am văzut și auzit prima dată. După un duș rapid, am coborât în biserică unde am celebrat împreună sf. Liturghie, anunțându-i pe credincioși de prezența și motivul meu aici. M-am simțit preot, ca în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
tre-coa. drept foarte devotată. Unii din musafiri pătrundeau până la Maxențiu, care nu lua parte, dimpotrivă, se ascundea, oamenii fiindu-i acum urâți. Cu prilejul vizitării apartamentului sanitar al lui 193 Maxențiu, se vizita tot palatul minunat orânduit. Se producea acea cordialitate pe care o stabilește averea. Chiar cei mai rezervați până atunci față de Ada emiteau acum proiecte mari, pentru timpul când prințul va fi însănătoșit. Printre multe alte se vorbea des și de concertul din muzică de Bach. Unii din musafiri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nimic, dar o simțea sub forma unei separații tot mai mari între el și lume. Ii era tot mai rușine de trupul lui- slăbănog și de respirația lui primejdioasă. Simțirea asta îi stânjenea toate apucăturile. Tăcerea lui penibilă, lipsa de cordialitate erau puse pe seama boalei și scuzate. Era mulțumit când se putea sustrage de lume, ceea ce nu-i era posibil decât cu voia Adei. Izolat de toți, aveau totuși o mare ocupație: revolta împotriva Adei, care refuza să-1 trimită la Leysins
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]