2,805 matches
-
la Metz, curioasă să afle conținutul acestei prefețe. O întâlnire singulară, la care a participat și Marta Petreu, și al cărei rezultat fast a constat într-un dar extrem de prețios: „o dactilogramă voluminoasă” (p. 39), în limba engleză, plină de corecturi și adaosuri, care ar fi urmat să devină ultima carte a lui Petru Dumitriu. Nu o carte de ficțiune, ci un „studiu” (în caracterizarea autorului), un „testament spiritual”. Povestea editării acestei dactilograme e, în sine romanescă (Marta Petreu o dezvoltă
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Cotidianul Pro Sport a luat o decizie, cel puțin bizară: a renunțat la departamentul de corectură. Decizia vine după o analiză a trustului Mediafax grup care aparține lui Adrian Sârbu, din care face parte și publicația sportivă. Boardul Mediafax grup, comppania media care aparține lui Adrian Sârbu, a început noi ajustări de personal în cadrul publicațiilor pe
Restructurări la PRO Sport. Deocamdată, corectura () [Corola-journal/Journalistic/24304_a_25629]
-
grup, comppania media care aparține lui Adrian Sârbu, a început noi ajustări de personal în cadrul publicațiilor pe care le deține. Deocamdată, primul produs media care a intrat în restructurări este cotidianiul PRO Sport, care și-a informat, vineri, echipa de la corectură că va fi disponibilizată. După cum s-a procedat și până acum cu cei concediați, aceștia vor beneficia de două salarii nete compensatorii și dreptul la șomaj, măsură ce contravine, totuși, Contractului colectiv pe ramură care a fost semnat și de
Restructurări la PRO Sport. Deocamdată, corectura () [Corola-journal/Journalistic/24304_a_25629]
-
Eugen Simion, Nicolae Ciobanu, Vasile Rebreanu, Nichita Stănescu și cu alți tineri care se dedicaseră de pe atunci scrisului literar, încercând să publice câte ceva prin gazetele vremii. De cunoscut propriu-zis ne-am cunoscut la „Gazeta literară”, nu în redacție, ci la corectura revistei, unde am fost angajați de Paul Georgescu, redactorul șef. Ne identificase din facultate, unde ținea atunci un curs despre Tudor Arghezi și ne-a adus la revistă după ce ne-a dat câte ceva de scris, recenzii la cărți recent apărute
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
câte ceva de scris, recenzii la cărți recent apărute, spre a ne încerca discernământul și penița. Va putea să vadă cum ne descurcăm în perspectiva aducerii în redacție. La fel procedase cu Nichita Stănescu și cu Nicolae Velea, deja redactori. La corectură făceam parte dintr-o echipă care îi mai conținea pe Modest Morariu, literat și critic de artă în devenire, pe Mircea Popescu, gazetar de meserie, mai târziu secretar de redacție la „Gazetă“ și la „Luceafărul“ și, ca șef al tuturor
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
tipografice de atunci. Jucam în așteptare un fel de țintar cu bețe de chibrituri și conversam despre toate cele, prilej, la urma urmei, să ne cunoaștem. Episodul l-am mai povestit. Aproape un an l-am petrecut cei trei la corectura „Gazetei“, deprinzând îndeletnicirea de corector, azi mai degrabă disprețuită. Nu e fără urmări această disprețuire pentru publicațiile actuale, `mpânzite de erori de tipar, care pe mine unul mă îngrozesc. Potrivit promisiunii făcute, după mai puțin de un an, Paul Georgescu
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
sensibilitatea și inteligența critică cu care este parcursă o materie amplă, stufoasă și mustind de idei pentru că trebuie să semnalez incredibila lipsă de atenție cu care Editura Art a publicat acest volum. În el mișună încă de la început greșelile de corectură („substantivului și valorosului studiu...”, p.10, în loc de substanțialului, „realismul socialist și istoric” în loc de social, într-un citat din Toma Pavel, „diletant modern” în loc de monden și multe altele), care devin pe alocuri dovezi de incultură: virgula între subiect și predicat, „nu
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
puțin de o lună înainte de actul de la 23 august. În esență, ea trasează toate liniile vieții unui patrician, ghid sigur și generos pentru oricare biograf viitor, care nu va avea decât sarcina de a opune informația nemijlocita din scrisori acelor corecturi ce-i vor aparține. În opinia noastră, el nu va avea de tratat o fire scindata, un eu abscons ce ar trebui cercetat altunde decât în propriul dicteu. Latura nedivulgata din viață, aceea care nu aparține corespondentei, contrapunerea cu valul
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
verificare a textului; așa s-ar explica păstrarea unor forme stranii, probabil erori corectate între timp, care la comanda "caută" dau "zero rezultate": quoci, quât, quae-l, hâșdeu, cavaignac, catunsca ... Prin observațiile de mai sus nu vreau decît să sugerez unele corecturi pentru versiunile ulterioare; voi reveni, de altfel, asupra surprizelor plăcute, a confirmărilor sau a descoperirilor pe care le permite noul CD.
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
foarte deprimat din cauza unor complicații ale bolii". Cum spuneam, Bogza i-a propus titlul romanului, pe care autorul l-a acceptat și, apoi, marele reporter s-a îngrijit de apariția lui în bune condiții tehnice și grafice, (el făcînd și corecturile) la Editura revistei Vremea, pe spezele autorului. Apariția iminentă a romanului a fost anunțată în paginile revistei Vremea iar în 27 ianuarie 1937 Blecher a primit pachetele cu romanul, mulțumindu-i infinit lui Bogza. Apoi au început să apară cronici
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
égard de son propre esprit", "une metamorphose concertée" este ponderat în "une metamorphose voulue"; alteori, frază este restrînsă pentru a căpăta mai multă forță: "une activité aussi raffinée, aussi delibérée..." devine în volum doar "une activité aussi delibérée..." Dincolo de micile corecturi precum cele văzute, există în prima versiune și pasaje întregi mai extinse, măi vorbarețe, inutil explicative: "La realité, îl ne s'en soucie guère: îl sait qu'elle dépend des signes qui l'expriment et dont îl importe d'être
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
Alina Ledeanu: unul dintre texte se pare că i-a fost cerut lui Paul Valery de către Ilarie Voronca și a fost transmis radiofonic. Nu numai textele în sine, printre ultimele ale scriitorului, dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
și abia într-o a doua fază trec pe computer, dar, recunosc, e un ajutor imens, o mare economie de timp, spațiu și muncă. Pot să fac o comparație, fiindcă primele numere din "Románia Orientale" le-am dactilografiat, și orice corectură sau modificare implica să iei totul de la capăt, era groaznic. Folosesc mult și corespondența pe e-mail, care mă ajută eficient să-mi rezolv unele probleme ce apar în timpul lucrului, dar și să comunic rapid cu prietenii. Știți, pe e-mail se
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
în detaliu, prin indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intervenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
construct și o realitate. Acesta e și umorul unei astfel de întreprinderi, umor pe care Andrei Oișteanu știe să-l exploateze din plin. Realitatea nu poate fi nici ea determinată exact, un astfel de studiu nu vrea să ofere o corectură imaginii comune, nu poate pune un portret adevărat în locul buzelor groase și al nasului coroiat pentru că " Evident, coordonatele nu se suprapun peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot pentru nimic. Un text amintit în "dosar" este reacția lui Sebastian la vederea capitolului din istoria monumentală a lui G. Călinescu: "17 iulie. Am citit ieri în corecturi (date de Rosetti) pagina dedicată mie în "Istoria literaturii" a lui Călinescu. E probabil cel mai sever lucru care s-a scris împotriva mea. Nici un talent artistic, nici o aptitudine de scriitor. Cu prima observație începe, cu ultima termină. Am fost
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
în acest sens, vechea alianță București-Paris e fermă! D.R.P.: Acceptând o parte a criticilor (de exemplu, amănuntele istorice), credeți că imaginea de ansamblu a articolului "România: la fundul grămezii" ar fi arătat cu mult diferit? T.J.: Nu - însă cu anumite corecturi factuale, fără îndoială, și poate cu o formulare mai precisă a chestiunilor sensibile, pentru a evita neînțelegerile. Altminteri, punctele mele de vedere rămân aceleași. D.R.P.: Nicolae Manolescu a interpretat, în "România literară", demersul dumneavoastră ca pe un apel către Europa
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
autor, 5 milioane tehnoredactare, 15 milioane diverse și neprevăzute. Acestea fiind sumele, lefurile se zbat între 3 și 5 milioane de redactor (în ce mă privește, am o indemnizație de la Fundația R.l., mai mică decît leafa unui redactor). Tehnicul și corectura, neputînd trăi din leafa de la noi, lucrează și la alte publicații, spre a-și rotunji minusculele venituri. O colaborare: cîteva zeci de mii lei. Ne permitem să punem 1.000.000 de lei pe pagină. Colaboratorii permanenți primesc ceva mai
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
lor. Bruionul sau ciorna reprezintă cea dintîi formă a unui manuscris. înainte de ele, avem așa-numite documente de pre-redactare, cum ar fi planurile, notițele, schițele etc. După ele, avem ceea ce francezii au botezat épreuves iar noi, pînă deunăzi, spalturi (sau corecturi). O dată cu vremea computerului, se vorbește de printuri. Acestea nu mai sînt scrise de mînă, ci de mașină sau tipărite. Scriitorii apelează tot mai des la scrisul direct pe mașină și pe calculator. Ceea ce înseamnă că manuscrisul - aflat în limbul dintre
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
totuși neglijat, singura lui variantă care prezintă interes fiind manuscrisul unor opere inedite sau interzise de la publicare. Secolele al XIX-lea și al XX-lea constituie vîrsta de aur a manuscrisului de autor, a ciornei, cu multiplele și expresivele ei corecturi, ștersături, adaosuri, care fac bunăoară dintr-o pagină de Camil Petrescu oglinda fidelă a unui mod foarte personal de a concepe și redacta un roman. Sfîrșitul perioadei coincide cu sfîrșitul practicii manuscrise și, implicit, cu moartea ciornei ca document literar
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
soră-sa"). Despre aceasta confirma și cineva de la Botoșani la 9 iunie 1887 ("Eminescu revenit boala. Tăcut și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
lui Eminescu în această primă adunare a lor într-un volum este opera exclusivă a lui Maiorescu". Revenind la ipotezele minimalizatoare ale lui N. Georgescu, apoi, pornind tot de la aceeași scrisoare a lui Maiorescu către sora sa ("Am trimis astăzi corectura ultimei coli (nr. 20)") și socotind că ediția princeps are numai 19 coli plus opt pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
gîndești la ediția a doua, care va fi reclamată la toamnă, și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință". Se poate mai limpede? Se știe că poeziile din Convorbiri au parte de destule greșeli de corectură și de intervențiile lui Negruzzi îngăduite de poet, care de-abia în 1878 cînd îi interzise redactorului să mai intervină în text (Și, în lada cu manuscrise s-a găsit ciorna scrisorii către Negruzzi; dar - întrebare - a fost scrisoarea și
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
frumos din lumea antică, căci este bine cunoscut faptul că acest cult al frumosului era prea înrădăcinat în acea lume, au augmentat acestea în mod fericit și așa le-au pus la îndemâna tuturor, neomițând însă a îndrepta, a face unele corecturi și precizări atunci când situația reclama acest lucru. Gândirea acestor luceferi ai științei, instrumentată variat și cuvântul lor ca mijloc de comunicare urmăresc progresul, epectaza, în cunoașterea deplină a puterii divine și a primirii harului 75. Răsărită mai ales din Evanghelie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dreptate. Prin acest act de publicare a poeziilor lui Eminescu de către marele critic poetul devine, ca liric, cunoscut și recunoscut, impunîndu-se în conștiința publică. Meritul e excepțional, dacă țin seama că Maiorescu (avem, ca probă, însemnările din jurnal) făcea și corecturile la diferitele ediții (au fost șaptesprezece cu totul, ultima fiind din 1936), ultima pe care a îngrijit-o, fiind cea de a XI-a din 1913. În ultima vreme a apărut moda contestării ediției Maiorescu, insistîndu-se asupra erorilor de tipar
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]