244 matches
-
eu, să-mi deie, dumnezeu să-și verse harul, o minune de femeie? că prea m-a bătut cu... parul! sunt sătul de prea frumoase, că sunt doldora de fițe; se prefac că-s rușinoase, dar îmi pun, în draci..., cornițe! aș vrea una mai silfidă și să fie cuvioasă, c-am avut și o perfidă, ce-ncurca drumul spre casă. oare merit eu, să-mi deie, dumnezeu să-și verse harul, o minune de femeie, să-mpărțim, în doi, paharul
OARE MERIT?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348864_a_350193]
-
pereche, atât în literatură cât și în viața de toate zilele, sunt coarnele. Când un băiat abordat de o căutătoare vrea să-i comunice că și-a găsit deja sufletul pereche, își duce două degete la frunte, pentru a simula cornițele. Andi și Anda nu își căutaseră niciodată sufletele pereche. Nu refuzau ideea, nici nu puteau de altfel, doar o amânau. Teoria sufletelor pereche se preda în școală, era imperios necesar ca tinerii să o cunoască înainte de a ajunge la pubertate
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
enoriașii străduindu-se să nu se facă de râs și să respecte cuvântul Domnului cel ce se numea, de veacuri, iubire... Numai că... *** ...În marele birou lambrisat cu tek și cu draperii roșii Aghiuță, un ghinionist de excepție, aștepta cu cornițele dârdâind reacția șefului. Acesta se uita pe statistica prezentată de nemernicul amploaiat și bătea nervos cu ghearele în tăblia biroului. Scotea și ceva flăcări pe nări, dar asta nu era cel mai rău lucru ce se putea întâmpla. Nenorocirea venea
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau cornițe și iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici, în sătucul nostru liniștit, un meșteșugar gigantic, pe nume Marcel. Marcel era un om liniștit, ce-și vedea de slujba sa. Acesta făcea, de cele mai multe ori, zeci
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și înălțau mugurii micuți, precum își ridică primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua peste iarba verde. Cu tandrețe și teamă, palmele mele treceau pe deasupra lor, cu mângâieri ușoare, simțind cum se ridică, se întăresc și încep să împungă nervos prin materialul cămășii de noapte... Corpul îi fremăta de plăcere
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
E un copil reușit! - Aștept să văd dacă reușești tu să-mi spui ce vânt te aduce pe la noi. “Sau unde ai fost când am născut, sau unde ai fost când ți-a fost grav bolnav copilul?” împinse în ea cornițele demonului. - Dia, știu că nu am fost așa cum trebuia să fiu față de tine! Reuși să îi apuce mâinile și să le mângâie între degetele lui de pianist. Mai știu că nu am nici un drept să cer iertare, dar te rog
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și înălțau mugurii micuți, precum își ridică primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua peste iarba verde. Cu tandrețe și teamă, palmele mele treceau pe deasupra lor, cu mângâieri ușoare, simțind cum se ridică, se întăresc și încep să împungă nervos prin materialul cămășii de noapte... Corpul îi fremăta de plăcere
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
un pui de gazelă, mic, drăgălaș și jucăuș. Ieși din casă să vadă minunea de gazelă. Nu-i venea a crede. Puiul nu fugea, dimpotrivă, stătea încrezător și se uita la el. Ce figură sublimă avea, cu urechiușe lungi și cornițe încă foarte mici! Ce să mai vorbim de ochișorii lui cât se poate de expresivi, ca de fată frumoasă! Atunci, beduinul luă o cană cu apă, se apropie de pui și-l îmbie, cu vorbe blânde, să bea din cană
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
deasupra pulpelor. Am rămas mut de uimire și plăcere privindu-i pulpele fine și bine proporționate și nu m-am putut stăpâni să n-o mângâi ușor pe abdomen, pe pulpe, pe micuții mugurași care au început să-și înalte cornițele... Am simțit că jocul îi place și că se va trezi. Mi-a înlănțuit gâtul cu brațele somnoroase, în timp ce pieptul ei îl apăsa pe-al meu, cu merișoarele delicate ale sânilor, ce aveau o presiune ușoară și plăcută pe pielea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară / în straturile cu neliniști”... ( Curățenie). Și dacă vrem un anotimp al speranței și-al iubirii, ” Hai să pornim / Nunta semințelor” ... că doar astfel poate ” Să-și desfacă primăvaram / Din cleștele ei siberian / Cornițele fragede de lumină”..., ne spune același autor. Iubirea , acest sentiment superior, înălțător, este cea care conferă vieții un sens, o chemare spre visare, spre frumos. Este spațiul unor aprige dispute între sufletele ce-și împărtășesc o taină, o emoție interioară
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
viața se dizolvă în ploaie. a mai trăit un melc - se aude vorba caldă a unui bătrân. stă pe banca veche din parcul în care cântecul copacilor seamănă cu un leagăn pentru melci. e loc pe portativul cântecului să scoți cornițele. soarele răsare mereu în cheia sol.... 26 iunie 2014 Referință Bibliografică: leagăn pentru melci / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
fig.3/1). Acesta face parte din grupa scăunelelor de mărime mijlocie, nedecorat, din pastă roșie, cu nisip și pietricele. În descrierea autorului descoperirii, „spătarul este subțiat, terminându-se cu două brațe oblice, dintre care cel din dreapta a avut o corniță (acum ruptă) spre interior, iar cel din stânga are două cornițe (una mai ascuțită, spre interior, și alta, puțin reliefată, spre exterior). Între brațe se formează o înșeuare” (N. Ursulescu, F. A. Tencariu, 2006, p. 113, fig. 29). Precizăm că la Isaiia
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mărime mijlocie, nedecorat, din pastă roșie, cu nisip și pietricele. În descrierea autorului descoperirii, „spătarul este subțiat, terminându-se cu două brațe oblice, dintre care cel din dreapta a avut o corniță (acum ruptă) spre interior, iar cel din stânga are două cornițe (una mai ascuțită, spre interior, și alta, puțin reliefată, spre exterior). Între brațe se formează o înșeuare” (N. Ursulescu, F. A. Tencariu, 2006, p. 113, fig. 29). Precizăm că la Isaiia sunt semnalate și alte scăunele (tronuri) cu spătarul terminat cu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și alta, puțin reliefată, spre exterior). Între brațe se formează o înșeuare” (N. Ursulescu, F. A. Tencariu, 2006, p. 113, fig. 29). Precizăm că la Isaiia sunt semnalate și alte scăunele (tronuri) cu spătarul terminat cu extremități supraînălșate, sub formă de „cornițe”, mai proeminente sau mai slab modelate. Tot în această stațiune au fost identificate 21 de conuri mici, reprezentând, probabil, imagini phalice schematizate, 21 de bile mici, parțial perforate, și 42 bile mici, complet perforate, toate din lut ars (Ibidem, p.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
populare în Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, în Folclor din Transilvania, I, București, 1962, 155-218, 443-470; Folclor din Bihor, Oradea, 1969; Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX, introd. edit., postfață Georgeta Corniță, Baia Mare, 1998. Repere bibliografice: Ion Taloș, „Folclor din Bihor”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 119-120; Ion Șeuleanu, „Folcloristica Maramureșului”, TR, 1971, 4; Vasile Adăscăliței, „Folcloristica Maramureșului”, CL, 1971, 5; Ion Chiș Șter, „Folclor din zona Codrului”, AAF, 1980, 214-216; Paul
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
cu-o frică adâncă, / Oh, doi tineri au ieșit frumos din plante” (Tinerii). Sentimentului reîntoarcerii în părinți, prezent la Blaga, i se răspunde prin unul al „smulgerii din părinți”. „Mieii primi” descind cu evidență din cei cărora Pan „le mângâie cornițele sub năstureii moi de lână”, și divinitatea nu îi abandonează nici după ce cresc: „Iar Dumnezeu strălucește greoi în berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea Styxului, separă poezia întâiului deceniu republican de cea anterioară, două sunt
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
, periodic apărut la Baia Mare, lunar, între 1969 și 1972, 1981 și 1984. Funcția de redactor-șef au îndeplinit-o, pe rând, Constantin Corniță, I. Chiș-Șter, Georgeta Căprioară, Gh. Granea, Ion Pop, Delia Muntean, Mircea Radu Macrinici, publicația fiind editată de studenții centrului universitar băimărean. Poezii semnează Constantin Corniță, Iulian Chivu, Ion Sigartău, Ioan Es. Pop, N. Scheianu, Ion Bogdan, Mihai Olos, Mihai Cupcea
NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288475_a_289804]
-
și 1972, 1981 și 1984. Funcția de redactor-șef au îndeplinit-o, pe rând, Constantin Corniță, I. Chiș-Șter, Georgeta Căprioară, Gh. Granea, Ion Pop, Delia Muntean, Mircea Radu Macrinici, publicația fiind editată de studenții centrului universitar băimărean. Poezii semnează Constantin Corniță, Iulian Chivu, Ion Sigartău, Ioan Es. Pop, N. Scheianu, Ion Bogdan, Mihai Olos, Mihai Cupcea, Nicolae Herțeg, iar proză dau Mircea Radu Macrinici și Ciprian Adrian Chirvașiu. Mai bogat se prezintă sectorul de istorie literară, unde se publică articole despre
NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288475_a_289804]
-
Pe câmpi alergând, / Din ochi lăcrămând”. În baladă un loc deosebit îl are mioara, care este personificată, atribuindu-i-se și însușiri supranaturale. Într-o variantă culeasă din Teleroman, descrierea mioarei pune în evidență elemente ornamentale de basm: „Cu patru cornițe / Cu câte-o piatră nestemată / De-mi lumină noaptea toată”. Cadrul nupțial este realizat magistral. Primele elemente ale tabloului desfășoară o adevărată feerie cosmică. Într-un spațiu imens, „nunta” este vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
aceste insecte mici de culoare neagră, care trăiesc în colonii pe plante și se hrănesc cu seva acestora. Le recunoaștem după corpul umflat, cu piciorușe și antene lungi și fine, și cu două excrescențe care se găsesc la extremitatea corpului, cornițele. Iarna, păduchii se ascund, dar odată cu primele zile frumoase, ouăle lor aclozează. Femele fără aripi, numite „fondatoare”, ies și dau naștere larvelor. Fiecare femelă poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
merinde. Ca mai umblat și mai în vârstă, în fruntea lor era acest Jorjâcă Bârcă, om răutăcios și spurcat la gură. Te spinteca negru cu privirea și te împungea cu două suluri albe de păr pieptănat din cărare ca două cornițe cârlionțate. Mic, gros, și plin de sine, se învârtea printre căruțe, ascultat cu sfințenie de podvodari. „N-aveți mâncare ?” zicea el. „Ați muri de foame de n-aș fi peaici și eu. Vedeți oile cele ? Acușica le mulg și vă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
curții, privind cum oaspetele ei, urmat de toți ceilalți, se apropie de graniță și se topește-n depărtare. În pântecul ei, rotund ca un dovleac pătrat, plin de formule, cifre, hexagoane, triunghiuri și alte abstrațiuni, Încurcându-și unul În altul cornițele de ied, noul Adam și noua Evă, mișcând din copite, se pregăteau să iasă În lumină, Într-o nouă lume... Mașa tresări: behăitul bătrânei Evlampia vestea vremea amiezii. 12 august - 20 octombrie 2005, Iași FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mândria mea din prima zi de pionierat, motivația de bază la intrarea în UTC a fost aceea că urma să-mi petrec mai mult timp cu secretarul acesteia, de care eram vag amorezată la cei 14 ani când îmi mijeau cornițele de domnișoară. Pentru mine, UTC-ul se transubstanțializase cu primul personaj masculin tip făcut-ochi-dulci și schimbat-colecții-de-timbre, șervețele exotice, atingeri discrete de mână. Nu eram deloc pătrunsă de importanța momentului. Trecuse ’68-ul mândriei românesc-patriotice. Trecuse și euforia schimbării imnului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
își trase și ochii în umbră. Lumina căzu numai asupra apei. Se lăsă pe covorul moale. Din vreme în vreme își întorcea capul spre rana care sângera. Dar pe drumul pe care venise ea, deodată răzbătu un țap spăriat, cu cornițele înălțate. Lângă ea, se opri, întinse capul, o mirosi. Căprioara mugi încet, abia auzit, parcă spunea ceva, și ridică botul uscat spre căprior. Cornul tresări în urmă prin bolți răsunătoare; țapul se scutură, sări sprinten peste pârău și dispăru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
georgiencei trebuia înlăturat; în locul lui trebuia așezat Mehmet. Atacul s-a produs întăi cu blândeță, apoi cu oarecare vioiciune, între plăcerile așternutului. Dar Soliman obișnuia să lase lângă papucii de după perdeaua ușii preocupările lui politice. Oricât l-a împuns cu cornițele ei sultana-doamnă Roxelana, măria sa stăpânul a păstrat ca pe o lege hotărârea sa cea dintăi. Atuncea doamna Roxelana a cerut mijloace de izbândă de la umbrele strămoșilor săi din cetatea Adriaticei, adăogând în același timp practicile prea obișnuite în serai. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]