134 matches
-
te rog acum nu știi. Poruncă, boierule! Du-mă iute la conu Nicu Gane, poate îl voi prinde măcar pe dânsul acasă. Știi unde stă? Cum să nu știu boierule, pe strada Butu. Pornim în trap întins. Trecem pe strada Coroi și,cât ai clipi, am și ajuns în poarta casei lui conu Nicu. Numai că nu s-a întors încă de la primărie. Când dau ochii cu Mișa, îi zic: Auzi, Mișa, că dumnealui, conu Nicu, nu s-a întors încă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
temelie, hexagonală, pe care, cu litere chirilice, este notat "Vasile Pogor 1850 și soția sa Zoe". Este vorba, desigur, de tatăl junimistului, vornic cu unele înclinații spre literatură, care, în 1850, ridică această clădire pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi și Cerchez. Poate părea inexactă sintagma "case mari părintești" folosită de Vasile Pogor, dacă e înțeleasă sub aspectul echivalenței între "casă părintească" "casă bătrânească". Referința panuiană vizează ideea de moștenire, căci, fără îndoială, după două decenii de folosire, casa nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Art XXI", Iași, 2008, p. 31. În analiza de ansamblu pe care criticul de artă o face acestui stil arhitectural, asociază Casei Pogor și alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat locuințe subterane (bordeie de secolele XV-XVI)", informează Ioana Coșereanu, în Cartea muzeelor literare ieșene
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau precum Coroi era, Țara o cutreiera. Milă de sărmani avea! Astăzi vezi În fruntea țării Mulți din oamenii puterii Au averi mari fabuloase Vile și mașini luxoase Pentru ei Își fac de toate... Însă uită de Dreptate! Dă-le Doamne Înțelepciune Ca să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mircea Borcilă, Editura Arc, Chișinău, 2000. Coșeriu 2001/2009 = "Greșeală care se face în general în științele culturii este aceea de a ne limită la o anumită perspectiva". Dialog cu Eugeniu Coșeriu [realizat de Constantin Severin], în Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coord.), Limbaje și comunicare. Creativitate, semanticitate, alteritate, vol. X-1 [actele Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu", Ediția a X-a: Suceava, 22-24 octombrie 2009], Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 130-133. Coșeriu 2004a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau N. Davidescu, spre a avansa numai câteva nume, se discern ochiului familiarizat cu lumea literară românească a primei jumătăți de secol trecut. Frapantă e și proiecția de sine în unele personaje, ca Sergiu Mălureanu însuși, protagonistul romanului, sau Petrăchel Coroi. Lacunară, prin pierderea unui caiet de însemnări, agenda nu poate confirma deocamdată și data încheierii cărții, anunțată de E. Lovinescu a fi fost 8 martie 1942. Se știe că, din versiunea definitivă a romanului, a realizat și a dactilografiat numai
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Bistrae Ileana, 53 ani l Popescu Gordana, 69 ani l Galea Dinu-Radu, 48 ani l Munteanu Nicolae, 82 ani l Peica Ioan, 83 ani l Dămăcuș Silvia, 90 ani l Kalász Maria, 77 ani l Lațcu Elena, 82 ani l Coroi Gheorghe-Gherasim, 65 ani l Homoki Ioan, 71 ani l Marthy Rozalia, 95 ani l Stângu Lucreția, 71 ani l Neag Petru-Ovidiu, 25 ani l Seclaman Paul, 58 ani l Jurescu Emilian, 49 ani l Szénási Maria-Iuliana, 80 ani l Tadin
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
pasăre curată. 12. Dar iată pe acelea pe care nu le puteți mînca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13. șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14. corbul și toate soiurile lui; 15. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16. huhurezul, cocostîrcul și lebăda; 17. pelicanul, corbul de mare și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
pe care le veți privi ca o urîciune, și din care să nu mîncați: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 14. șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și toate soiurile lui; 16. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; 17. huhurezul, heretele și cocostîrcul; 18. lebăda, pelicanul și corbul de mare; 19. barza, bîtlanul, și ce este din neamul lui, pupăza și liliacul. 20. Să priviți ca o urîciune orice tîrîtoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui Coroi. Curajos, dar și prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu dă seama nimănui. Doar câteodată plânge, Singur cu Moldova lui. Ca Manole ne vestește Că
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
Ioan Theodor Calimah voievod, care la 21 iulie 1760 (7268) scrie: „Dat-am carte domnii mele rugătoarii noastre Susanii stareță și a tot soborul de la Socola, să fie volnici a-și stăpâni moșiile sfintii mănăstiri anume: Valea Socolii, i Dealul Coroiului, i Vișana, i Vămeșoaii ce sântu aproape împregiurul mănăstirii și Iezerenii, i Vale Lupului, i Balciul i Găurenii”. Și mai scrie vodă: „Să aibă a-și lua dijma din hotaru în hotaru din tot locul, cu tot venitul moșiilor... să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vin Constantin Ciopraga și Gavril Istrati de la Iași. Unchiul de pe tată al părintelui Vasile Viorel Cojocaru a fost starețul Caliopi Apetrei. În cartea «Tradiție și libertate», mitropolitul Antonie Plămădeală are cuvinte înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a fost starețul Caliopi Apetrei. În cartea «Tradiție și libertate», mitropolitul Antonie Plămădeală are cuvinte înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a pus alte trei luni la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre trufie plecarea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a pus alte trei luni la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre trufie plecarea la Râpa lui Coroi... «Strănepotul Caliopi avea chiar în înfățișare ceva din aerul ghiduș al străbunicului, dar mai ales avea moldoveneasca lui moale, lată și cu tâlc», creionează mitropolitul Plămădeală. Părintele Cojocaru încearcă să fie profet la sfinția sa acasă. Lucru cu mare caznă, dar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
foc... Părintele Arsenie ne povestește despre dascălul Damian Țâru, care s-a mutat de la Schitul din Țibucani la Mânăstirea Secu prin 1940. Țâru îi spunea ucenicului: “Părinte Nicodim, eu nu am venit aici pentru Mănăstirea Secu, ci pentru Râpa lui Coroi. Acolo, în adâncul codrilor, aș fi vrut să mă ascund, să nu văd față de om, să vorbesc numai cu Dumnezeu și să mă hrănesc cu ierburi din pustie”. Țâru fusese tâmplar la Țibucani, unde nu accepta niciodată să fie lăudat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
căruia fac parte academicienii Marius Sala (România) și Anatol Ciobanu (Republica Moldova), profesorii Joseph Courtès, Philippe Lane, Dominique Maingueneau (Franța), Liviu Dospinescu (Canada), Maria Carpov, Rodica Nagy, Ioan Oprea, I. C. Corjan, Evelina Graur, Simona-Aida Manolache, Sanda-Maria Ardeleanu (România). Ioan Oprea, Ioana-Crina Coroi, Nicoleta-Loredana Moroșan și Corina Iftimia au asigurat lectura și acuratețea textelor redactate în limbile franceză, engleză și germană. Vineri, 20 ianuarie 2012, la sediul CADISS, aflat în corpul istoric al Universității sucevene va avea loc lansarea numărului 12 al revistei
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rostul Serviciului. După felul în care era atacat guvernul, după exaltarea cu care toți terchea-berchea, scîrța-scîrța pe hîrtie arătau impotența ordinii și-a forțelor ei în fața unui ciomăgar de drumul mare, cu nimic mai periculos decît fusese altădată Pantelimon ori Coroi, simple subiecte de impresionat adolescenții și domnișoarele după felul în care se arăta că nimic nu e zdravăn, solid, controlat, capabil, eficient, nimic din ceea ce alcătuia proaspăta democrație ce urma regimului militar al Generalului, "afacerea Cocoș" privea destul de mult Serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
șatră, nu-și găseau liniștea și nici un loc pentru a-și așeza tabăra, fie și pentru puțină vreme. Bașa, un bulibașă venit de curând pe aceste locuri, când tocmai se pregătea cu ai lui să se instaleze la marginea satului Coroi, află și el vestea care îl puse în derută. Ce-or fi având cu noi? se întrebă el. Ca și ceilalți bulibași, era răscolit de întrebări fără răspuns. Ce și cine făptuise acel ceva, motiv pentru care stăpânirea făcea atâta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Palaghia Crăciuneasa”. Vorba ceea: „Dar din dar se face Rai”. Acuma hai să vedem cum se vinde cu profit o vie. La 25 mai 1751 (7259), Nastasia și fiii săi au vândut lui Ioniță mătăsar „O vie în Dealul lui Coroi, între vie săhastrilor și între vie lui Dumitrașco bărbier. Și am vîndut-o dreptu treizeci de lei”. Să-mi spui, dragă ieșene, ce înseamnă „vie săhastrilor”? E simplu, vere. Era via călugărițelor. Am priceput, dar nu se știe ce suprafață avea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
își zice el că este vânător, atunci înseamnă că ori era în slujba domniei ori exista o breaslă a vânătorilor. Asta cred și eu. Acest vânător vinde la 23 noiembrie 1755 (7164) „Doao pogoane de vie ce sînt pe Dealul Coroiului pe moșia Socolii, cu livada ce am făcut pin pregiurul vii și cu totul precum iaste, cu crama cu casă ce iaste în vie îngrădită”. La 2 aprilie 1761, două surori, Anița și Ilinca, „fetele Cozmii”, scriu: „Făcut-am adevărat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie... să să știe că avînd noi de la tatăl nostru , Cozma, o vie, trii pogoane, și cu livada ei, cît cuprinde îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să o dăm dumisale ridicată.” Adică culeasă. De! Aveau și fetele nevoie de un păhărel de vin, că doar n-or fi fost schimnice. Vinul îi îmbie și îi îmbia pe mulți muritori, numai că nu merge treaba
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la 1 noiembrie 1785, „călugărașii” schitului de la Zbiereni au primit în dar cinci pogoane și jumătate de vie cu livadă „și o casă dimpreună cu toate vasele ce se află acolo în cramă” aflate „pi moșie mănăstirii Socola, în Dealul Coroiului la Ieși”. Dar fiindu-le departe, au vândut-o „dumisale logofătului Anastasie Scorțescu di... vistierie... Și viile la acestaș vreme s-au cumpărat altele la loc unde schită să le schivernisască”. Cum era de așteptat, ne întâlnim din nou cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de vie și nu doi lei ca până atunci. Aceasta o aflăm dintr-un act în care se spune că acești bani trebuia să-i plătească Zota cupețul pentru cele patru pogoane de vie pe care le avea în Dealul Coroiului. Printre actele de vânzare am găsit și pe cel din 16 aprilie 1792, al lui „Vasile Lupeș, sîn (fiu) lui Ștefan Lupeș” care împreună cu soția și fiul lor vând lui Dumitrachi Borșu douăsprezece pogoane de vie de pe moșia mănăstirii Socola
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]