4,463 matches
-
în vederea stabilirii diagnosticului de boală cardiovasculară și a strategiei terapeutice de urmat. Consider că efectuarea ecografiei Doppler carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular este un test neinvaziv ușor acceptat de pacient, necesar pentru evaluarea riscului de boală coronariană superioară algoritmului recomandat de ghidul NICE, în special la grupa de vârstă sub 65 de ani, sau a riscului de boală arterială periferică ce permite medicului de familie împreună cu medicul cardiolog, neurolog sau diabetolog aplicarea unor măsuri de profilaxie a
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
numărul de cazuri de accidente vasculare cerebrale. Cât privește prevenția secundară se constată că aspirina reduce semnificativ numărul de accidente vasculare cerebrale. Deoarece în trialurile pentru prevenția primară aspirina nu influențează semnificativ nici accidentele cerebrale fatale și nici cele fatale coronarian, ca și nici ale morții de cauză vasculară - ea nu produce o reducere semnificativă a mortalității (P=0,7). Totodată nu se constată nici o influență semnificativă asupra mortalității nonvasculare (P=01) sau a mortalității de cauze necunoscute (P=0,1
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
cerebrale cu un risc mult mai mic față de aspirină. Prevenția primară utilizând statinele, probabil va fi preferată celei cu aspirină. BARI 2D Nu sunt diferențe semnificative între rezultatele procedurilor de revascularizație a miocardului și tratamentul medical la diabeticii cu boală coronariană stabilă a cuprins 2 368 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 și boală coronariană stabilă (CHD). Pacienților li s-a efectuat revascularizare miocardică sau au fost tratați medical cu insulină și sulfonil-uree sau cu metformin și tiazolidindione, menținând ca
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
fi preferată celei cu aspirină. BARI 2D Nu sunt diferențe semnificative între rezultatele procedurilor de revascularizație a miocardului și tratamentul medical la diabeticii cu boală coronariană stabilă a cuprins 2 368 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 și boală coronariană stabilă (CHD). Pacienților li s-a efectuat revascularizare miocardică sau au fost tratați medical cu insulină și sulfonil-uree sau cu metformin și tiazolidindione, menținând ca țintă o Hb glicosilată < 7 g%, LDL colesterol . Boala coronariană stabilă a fost definită ca
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
zaharat tip 2 și boală coronariană stabilă (CHD). Pacienților li s-a efectuat revascularizare miocardică sau au fost tratați medical cu insulină și sulfonil-uree sau cu metformin și tiazolidindione, menținând ca țintă o Hb glicosilată < 7 g%, LDL colesterol . Boala coronariană stabilă a fost definită ca având o stenoză ≥ 50% a unei artere coronariene epicordice, asociind și un test de stress pozitiv sau o stenoză de ≥ 70% a unei artere coronariene epicardice și cu angină clasică. Studiul BARI 2D a urmărit
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
revascularizare miocardică sau au fost tratați medical cu insulină și sulfonil-uree sau cu metformin și tiazolidindione, menținând ca țintă o Hb glicosilată < 7 g%, LDL colesterol . Boala coronariană stabilă a fost definită ca având o stenoză ≥ 50% a unei artere coronariene epicordice, asociind și un test de stress pozitiv sau o stenoză de ≥ 70% a unei artere coronariene epicardice și cu angină clasică. Studiul BARI 2D a urmărit două probleme. Prima întrebare a fost că revascularizația promptă (chirurgicală sau prin cateterizare
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
ca țintă o Hb glicosilată < 7 g%, LDL colesterol . Boala coronariană stabilă a fost definită ca având o stenoză ≥ 50% a unei artere coronariene epicordice, asociind și un test de stress pozitiv sau o stenoză de ≥ 70% a unei artere coronariene epicardice și cu angină clasică. Studiul BARI 2D a urmărit două probleme. Prima întrebare a fost că revascularizația promptă (chirurgicală sau prin cateterizare) reduce rata deceselor și a evenimentelor cardiovasculare în comparație cu tratamentul intensiv medical. A doua întrebare a fost dacă
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la diabetici; pacienții cu diabet fac mai frecvent infarct miocardic și insuficiență cardiacă și au risc crescut pentru mortalitate printr-un eveniment cardiac acut. Aceste diferențe sunt datorate severității și extensiei bolii coronariene, frecvenței crescute
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la diabetici; pacienții cu diabet fac mai frecvent infarct miocardic și insuficiență cardiacă și au risc crescut pentru mortalitate printr-un eveniment cardiac acut. Aceste diferențe sunt datorate severității și extensiei bolii coronariene, frecvenței crescute a remodelării ventriculului stâng și prezenței aritmiilor ventriculare. În acest context, studiul de față și-a propus: 1. să analizeze profilul demografic, factorii de risc și antecedentele personale relevante ale pacienților cu SCA cu sau fără diabet; 2
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
din 214 pacienți, din care 104 femei (48,6%) și 110 bărbați (51,4%). 87 de pacienți au fost diabetici (40,6% - am inclus aici și pacienții cu prediabet cunoscut, precum și pe cei diagnosticați cu diabet zaharat cu ocazia evenimentului coronarian inițial). 127 de pacienți au fost nediabetici. Vârsta medie a fost de 69,2 ani (DS = 11,24 ani, maxim 90 de ani și minim 18 ani), cu diferențe nesemnificative statistic între cele 2 loturi (pentru nediabetici = 70 ± 10,9
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
de risc. Diabeticii au avut frecvent (p < 0,0001) asociere de mai mulți factori de risc (3 factori de risc în 52,9% din cazuri vs. 28,3%; 4 factori de risc: 14,3% vs.3,2%). Tipul de sindrom coronarian acut În întreg lotul de pacienți a dominat prezentarea ca angină instabilă (68,1%; 146 pacienți), urmată de STEMI (26,8%, 57 pacienți) și NSTEMI (5,2%, 11 pacienți). Nu au existat diferențe semnificative statistic în ceea ce privește tipul de SCA între
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
Roman M.J. (2003) și Kumeda Y. (2002) au demonstrat că pacienții tineri cu artrită reumatoidă și lupus au leziuni subclinice de ateroscleroză decelate prin prezența de plăci ateromatoase carotidiene cât și o creștere a grosimii minimă-medie a carotidei și calcificări coronariene. La pacienții cu artrită reumatoidă și lupus s-a evidențiat disfuncția endotelială ce conduce la ischemie miocardică. Un alt punct de vedere reține că sindromul metabolic este mult mai frecvent la pacienții cu artrită reumatoidă în comparație cu lotul de control. Se
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
Având și datele de la Cholesterol Tratment Trialist collaborators (2005) au estimat că vor fi aproximativ 5,4 mai puține decese prin infarct de miocard în acești 4 ani, și aproximativ tot atâtea accidente vasculare cerebrale ca și proceduri de revascularizare coronariană vor fi evitate. De aceea ei consideră că beneficiul în prevenția complexă a evenimentelor vasculare față de riscul de diabet este de aproximativ 9:1 în favoarea beneficiului cardiovascular. Astfel conduita terapeutică practicată la pacienții cu risc cardiovascular moderat și crescut nu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
practicată la pacienții cu risc cardiovascular moderat și crescut nu se va modifica. Este de luat în considerație riscul de diabet la vârstnicii tratați cu statine și de aceea se impune controlul glicemiei. Aproximativ 10 milioane de pacienți au boală coronariană ischemică. Terapia medicală standard recomandată include aspirina, betablocanți și modificarea agresivă a factorilor de risc. Inhibitorii de enzimă de conversie ACE inhibitori (ACE) ca și a blocanților de receptori de angiotensină II (ARB) a dus la foarte mari beneficii la
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
pacienții cu BCI și funcție ventriculară prezervată care sunt în tratament standard cu βblocante + statine + aspirină. Datele privind asocierea ARB nu sunt concludente. Combinația ACE inhibitori + ARB crește riscul de hipotensiune și sincope în comparație cu terapia numai cu ACE inhibitori. Disfuncția coronariană microvasculară care apare la bolnavii hipertensivi sau la cei cu hipertrofie ventriculară stângă poate produce ischemie miocardică și angină pectorală (Kaski J.C.) În sindromul cardiac X (angina microvasculară), disfuncția microvasculară este responsabilă pentru ischemia miocardică în absența atrosclerozei semnificative a
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
poate produce ischemie miocardică și angină pectorală (Kaski J.C.) În sindromul cardiac X (angina microvasculară), disfuncția microvasculară este responsabilă pentru ischemia miocardică în absența atrosclerozei semnificative a arterelor epicardice. În ultimii ani s-a constatat rolul obstrucției microvasculare în sindroamele coronariene acute mai ales în raport cu noțiunea de „injuria reperfuziei” și a constituit subiectul unei comunicări a lui Bekkers „State of the art”. Se știe că reperfuzia coronariană la cei cu infarct miocardic scade mortalitatea după ce se restaurează fluxul în zona ischemiată
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
a arterelor epicardice. În ultimii ani s-a constatat rolul obstrucției microvasculare în sindroamele coronariene acute mai ales în raport cu noțiunea de „injuria reperfuziei” și a constituit subiectul unei comunicări a lui Bekkers „State of the art”. Se știe că reperfuzia coronariană la cei cu infarct miocardic scade mortalitatea după ce se restaurează fluxul în zona ischemiată. Chiar dacă se elimină obstrucția arterelor epicardice după IM nu totdeauna se produce reperfuzia deoarece există și o obstrucție a microvaselor. Aceasta este responsabilă de remodelarea ventriculară
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
și ariilor ischemice. Prevenția și tratamentul obstrucției microvasculare S-au utilizat dispozitive de protecție a microcirculației și dispozitive de aspirație a trombului. Administrarea intracoronariană a verapamilului pare o tehnică promițătoare (Lerman A., 2007). Această tehnică este mai ales adresată spasmului coronarian din microconcentrație. Sau decelat valori mari ale endotelinelor 1 în cursul ischemiei acute (Virnanir, 1990). Rolul antagoniștilor antiendotelina 1 în acest context necesită investigații. Concluzii Obstrucția microvasculară este asociată cu remodelarea ventriculară a ventriculului stâng și prognostic clinic post-IM. Bekkers
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
cu remodelarea ventriculară a ventriculului stâng și prognostic clinic post-IM. Bekkers a sugerat (2004) „ipoteza vaselor epicardice deschise” trebuie completată cu „ipoteza microvaselor deschise” deoarece reperfuzia optimă este dependentă nu numai de patența vaselor epicardice dar și de permeabilitatea microvaselor coronariene. Cercetări ulterioare vor trebui să imagineze metode de diagnostic al ocluziei microvaselor și să elaboreze ghid de tratament. Similar cu sistemul Renină-Angiotensină-Aldesteron (RAAS), indicatorii activității adrenergice cresc precoce în insuficiența cardiacă. Deși blocanții de receptori β adrenergici nu sunt implicați
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet zaharat tip II (DZ) se produce prin două mecanisme: ateroscleroza coronarială cu boală coronariană ischemică și cardiomiopatie diabetică ce produce insuficiență cardiacă de două ori mai frecventă la bărbații cu DZ și de 5 ori mai frecventă la femeile cu DZ. Substratul acestei insuficiențe cardiace este disfuncția diastolică. Aceasta are drept cauză atât microangiopatia
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
între disfuncția diastolică și substratul exprimat prin parametrii energetici ai metabolismului cardiac. Se consideră că receptarea crescută a AGL și oxidarea accentuată a AGL de către miocard nu este efectul unui exces de AGL în plasmă și nici a modificărilor circulației coronariene ci pot fi explicate prin modificările cardiomiocitelor similar cu ceea ce se întâmplă în experiment pe animale (Rijzcwijk, 2009). Interesant este faptul că nu s-a găsit o relație directă între metabolismul energetic al diabeticilor și disfuncția diastolică. La modul speculație
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
adevărată furtună și a incitat evaluări prin studii multiple. Turnbull, trei ani mai târziu, printro metaanaliză a demonstrat că există efecte similare asupra tensiunii arteriale, atât cât privește IEC cât și ARBs și, reflectate asupra riscului de accidente cerebrale, boala coronariană ischemică și insuficiența cardiacă. Același autor a constatat că numai pentru IEC (nu și pentru ARBs) hipertensiunea arterială este un factor de risc independent pentru evenimentele coronariene majore. În studiul Ontarget rezultatele terapiei cu IEC și ARBs sunt identice pentruambele
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
privește IEC cât și ARBs și, reflectate asupra riscului de accidente cerebrale, boala coronariană ischemică și insuficiența cardiacă. Același autor a constatat că numai pentru IEC (nu și pentru ARBs) hipertensiunea arterială este un factor de risc independent pentru evenimentele coronariene majore. În studiul Ontarget rezultatele terapiei cu IEC și ARBs sunt identice pentruambele brațe deși există observația că ARB (telmisartan) previn mai bine accidentele cerebrale, iar IEC (ramipril) previn mai degrabă evenimente coronariene acute. Studiile Transcend și Profess cu telmisartan
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
un factor de risc independent pentru evenimentele coronariene majore. În studiul Ontarget rezultatele terapiei cu IEC și ARBs sunt identice pentruambele brațe deși există observația că ARB (telmisartan) previn mai bine accidentele cerebrale, iar IEC (ramipril) previn mai degrabă evenimente coronariene acute. Studiile Transcend și Profess cu telmisartan deși au constatat o scădere semnificativă a tensiunii arteriale nu au redus evenimentele cardiovasculare mai mult în comparație cu placebo. Pe de altă parte ARBs comparativ cu IEC se pare că sunt mult mai bine
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
considerată un surogat pentru end pointul studiilor ea se corelează cu end pointul real (atacuri cardiace, accidente vasculare cerebrale și moartea). După cum rezultă din varii studii ARB sunt eficace și chiar superiori în prevenția AVC, eficacitatea lor cât privește evenimentele coronariene este incertă. Nu există niciun dubiu că IEC sunt superior ARB în prevenția accidentelor coronariene. Dacă definim eficacitatea ca o reducere a evenimentelor coronariene atunci sigur că răspunsul dacă ARB poate fi terapia de bază, încă este așteptat. BCI este
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]