200 matches
-
mediastinului sunt sugestive pentru disecție [10, 26]. Aceste investigații trebuie completate obligatoriu cu una sau mai multe din următoarele tehnici imagistice: 1. ecocardiografice transtoracică și transesofagiană; 2. tomografia computerizată amplificată cu contrast; 3. rezonanța magnetică nucleară (RMN); 4. aortografia; 5. coronarografia;fiecare dintre aceste tehnici având avantaje și dezavantaje certe, cu precizarea că este fundamental: -să se confirme sau să se infirme diagnosticul; -să se pună în evidență dacă disecția implică aorta ascendentă sau este limitată la arc sau aortă descendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care este necesară cunoașterea afectării aterosclerotice coronariene [10, 18, 24, 40]. I. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR ARTERIALE Bolile arterelor periferice constituie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Metoda permite evaluarea gradului și mecanismului de regurgitare valvulară (ischemic versus degenerativ) și stabilește indicația de remodelare valvulară în conjuncție cu procedee de repermeabilizare. Modificările funcției ventriculare perioperatorii se documentează prin ecocardiografie și se compară cu rezultatele evaluărilor funcționale postoperatorii. Coronarografia se indică tuturor pacienților cu IC în cadrul evaluărilor preoperatorii. În cazul în care nivelul creatininei o permite, vizualizări multiple ale arterelor coronare și ventriculograma permit evaluarea motilității murale și a funcției ventriculare. Radiografia toracică se efectuează de rutină și evidențiază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
investigații supli mentare. Pacienții care se află la risc crescut, pe baza elementelor clinice, au un status funcțional alterat și necesită intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc mare pot beneficia de investigații suplimentare. Stabilirea momentului de efectuare a evaluării invazive. Indicațiile coronarografiei preoperatorii sunt similare cu cele din circumstanțe nechirurgicale: pacienți cu risc cardiac mare, stabilit pe baza testelor non-invazive, angină pectorală neresponsivă la tratament medical adecvat, angină pectorală instabilă și intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc intermediar sau crescut după rezultate echivoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pe baza testelor non-invazive, angină pectorală neresponsivă la tratament medical adecvat, angină pectorală instabilă și intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc intermediar sau crescut după rezultate echivoce ale testelor non-invazive. La pacienții cu angină pectorală stabilă nu se recomandă de rutină coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
troponina, care își pierde specificitatea pentru diagnosticul infarctului de miocard (IM) în prezența bolii renale cronice, frecvent întâlnită la pacientul vârstnic (5). Declinul funcției renale afectează de asemenea algoritmul de diagnostic, care include investigații cu administrare de substanță de contrast (coronarografie, computer tomografie) și de asemenea influențează dozele de medicamente care pot fi administrate, crește riscul hemoragic (6). În ceea ce privește medicamentele administrate, la vârstnici în general și în special la femeile vârstnice s-au constatat concentrații serice mai mari decât la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
acest scop, care să poată efectua teste de evaluare cardiologică și neurologică, în speță electrocardiografie, monitorizarea TA 24 ore, monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul dispozitivelor externe, dar și implantabile, tilt-test. Pacienții ar trebui să aibă acces preferențial la ecocardiografie, consult electrofiziologic, coronarografie, teste de stres, tomografie computerizată, imagistică RM sau electroencefalogramă (EEG) în caz de necesitate. Trebuie implementată o abordare structurată și standardizată a sincopei, conform ghidurilor ESC (44). În evaluarea pacientului cu sincopă, anamneza este un element-cheie. Se pot obține date
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei neexplicate la 10%. Pentru fiecare dintre etiologiile suspectate este utilă definirea unei baterii de teste prin care să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de dilatații anevrismale la acest nivel, - anevrism extins suprarenal când este necesară evaluarea aortei descendente și a ramurior sale, simptome de angină viscerală abdominală ce necesită arteriografii selective ale ramurilor aortei sau în cazurile în care pacienții prezintă indicație de coronarografie sau cateterism cardiac pentru afecțiuni cardiace severe asociate [27]. Ținând cont de faptul că intervenția chirurgicală în cazul unui diagnostiuc pozitiv este o intervenție de amploare, cea de a doua grupă de analize paraclinice sunt reprezentate de analizele privind economia
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
screening al leziunilor stenozante carotidiene. Examinările paraclinice pentru boala coronariană sunt ECG de repaus ca metodă paraclinică efectuată de rutină la toți pacienții, care coroborată cu simptomatologia fac mai departe ca investigațiile paraclinice să continue cu ecocardiografia, scintigrafia miocardică sau coronarografia la cazurile selectate. EVOLUȚIA NATURALĂ A BOLII Datorită mecanismului etio-fiziopatologic de slăbire a peretelui aortic la nivelul apariției anevrismului aortic, evoluția sa este de creștere a acestuia și apariție a complicațiilor. Creșterea în dimensiuni se pare că este mai redusă
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
creșterii debitului cardiac proporțional la efort sau creșterea presiunii capilare pulmonare (PCWP) la efort semnifică o disfuncție VS ocultă [6]. La bolnavi peste 40 de ani și la femei peste 50, în vederea intervenției chirurgicale se recomandă evaluarea arterelor coronare prin coronarografie chiar în lipsa simptomelor. Este necesară evaluarea precisă a tuturor leziunilor asociate. Există o bună corelație între intensitatea suflului și volumul / fracția regurgitantă [3]. Complicații ale IM sunt considerate hipertrofia VS, dilatarea AS, cardiomegalia hiperdinamică, fracția de ejecție scăzută, presiunea pulmonară
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
orice modificare a simptomelor la IA medie / ușoară. CT scan evaluează dilatarea aortei, valvele bicuspide și structurile aortice în sindromul Marfan. Cateterismul cardiac cu aortografie evidențiază gradul IA cu determinarea performanței VS (volume ventriculare, fracție de ejecție, presiune endiastolică VS). Coronarografia este indicată la cei cu simptome de angină pectorală și la pacienții cu vârstă peste 40 de ani pentru excluderea leziunilor coronariene concomitente. EVALUARE Diagnostcul clinic se bazează pe prezența suflului diastolic, a semnelor periferice și a presiunii arteriale diastolice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
HVS) se întâlnește mai frecvent la pacienții hipertensivi diabetici decât la cei hipertensivi non-diabetici. Boala coronariană este foarte frecventă la această populație și adesea asimptomatică. într-un studiu al lui Manske et al. din 1993, dintre pacienții diabetici asimptomatici supuși coronarografiei, în cadrul evaluării pretransplant renal, 88% au fost depistați cu stenoze coronariene semnificative. Dintre bolnavii cu diabet zaharat care intră într-un program de supleere renală, 24% decedează după 1 an, 45% dintre aceste decese fiind de cauză cardiacă. Comparând 200
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Homocisteina și riscul cardiovascular în populația generală Numeroase cercetări au evidențiat o asociere a hiperhomocisteinemiei cu un risc crescut de afectare cardiovasculară, similar hipercolesterolemiei și fumatului [Graham et al., 1997]. Hiperhomocisteinemia este mai frecvent întâlnită la bolnavii coronarieni (depistați prin coronarografie) fără factori de risc tradiționali, comparativ cu subiecții sănătoși [Mercie et al., 1997]. Un studiu prospectiv controlat, din 1995, al lui Boushey et al. a arătat că orice creștere cu 5 ng/ml peste limita de 10 ng/ml a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
asigurare a mesei într-un sistem controlat și în cuantumul stabilit pentru sportivii componenți ai centrelor olimpice naționale de pregătire a juniorilor. (8) Structurile sportive pot să efectueze cheltuieli pentru investigații medicale de înaltă tehnicitate (rezonanță magnetică nucleară, tomografie computerizată, coronarografie, scintigrame cu raze, izotopi etc.) privind starea de sănătate a sportivilor de performanță, precum și pentru realizarea intervențiilor chirurgicale și a tratamentelor postoperatorii ale acestora, astfel: a) Comitetul Olimpic Român, pentru sportivii loturilor olimpice; ... b) federațiile sportive naționale, pentru sportivii loturilor
NORME din 18 aprilie 2003 privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea Sportiva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149624_a_150953]
-
renală simplă 189.000 31. Urografie I.V. 322.000 32. Mamografie 367.000 33. Radiografie simplă a segmentelor/regiunilor osteoarticulare 148.000 34. A doua și următoarele radiografii în cazul examinărilor cu substanță de contrast - fiecare radiografie 189.000 35. Coronarografie post-mortem 189.000 36. Radiografie segmente osoase la cadavru 189.000 37. Radiografie craniana/să turcească 378.000 I. (C) LABORATOR DE PROSECTURA MEDICO-LEGALĂ 38. Autopsia medico-legală 2.270.000 39. Autopsia medico-legală a cadavrelor putrefiate/scheletizate 2.914.000
ORDIN nr. 246 din 20 martie 2003 -(*actualizat*) privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor şi a altor lucrari medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154955_a_156284]
-
neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 18 luni (1 an și 6 luni) b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) - timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie - 6 luni c. Ecocardiografie - 6 luni d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) - 6 luni e. Chirurgie cardiovasculară - 3 luni f. Cardiologie preventivă și recuperare - 3 luni g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) - 6 luni h. Bioetică - 'bd lună Fiecare rezident de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
75 buletine (interpretare) 2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare) 3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare) 1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ 1.4.5.1. Cardiologie intervențională (100 ore) 1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare. 2. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații 3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații 4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST 5. Tehnici complementare PCI: 6. Tehnici intervenționale noi 7. Metode diagnostice complementare: 8. Angioplastia renală și angioplastia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale 3. Stimularea cardiacă temporară 4. Stimularea cardiacă permanentă 5. Defibrilatorul implantabil 6. Terapia de resincronizare cardiacă 7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile 1.4.5.4. Baremul activităților practice 1. Coronarografii și ventriculografii - 200 cazuri (A/I) 2. PCI - 50 cazuri (A) 3. Implantarea unui cardiostimulator permanent - 30 cazuri (A) 4. Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E) 5. Studii electrofiziologice - 25 cazuri (A) 6. Implantarea unui defibrilator - 5 (A
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Principii de angiocardiografie (cu exemple): - anatomia angiografică a cordului și marilor vase. - tehnica de injectare. - aspecte normale și patologice. - ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracției de ejecție și studiul kineticei segmentare. 5. Principii de angiografie (cu exemple): - aortografia toraco-abdominală. - angiopneumografia. - coronarografia. - arteriografia membrelor inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro-carotidiană. - arteriografia bronșică. 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
drept, canal atrioventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept. - comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul. - canalul arterial, fereastra aorto-pulmonară. - fistula arteriovenoasă. - insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară. 9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică: - indicațiile coronarografiei. - aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian. - pozițiile radiologice. - gradarea și tipologia stenozelor coronariene. - indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic. - valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace. 10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică. 11. Investigația invazivă în sindroamele
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și venoasă axilară - 5 3. Puncția Seldinger arterială și venoasă brahială - 5 4. Cateterismul cordului drept - 10 5. Cateterismul cordului stâng - 10 6. Arteriografia membrelor inferioare - 20 7. Puncție translombară - 5 8. Arteriografie celiaco-mezenterică - 5 9. Arteriografie cerebrală - 2 10. Coronarografie - 10 STAGIUL DE CIRCULAȚIE EXTRACORPOREALĂ - 2 'bd luni (BY PASS CARDIOPULMONAR) Tematica lecțiilor conferință (40 ore): 1. Fiziologia și fiziopatologia circulației extracorporale. 2. Mașina cord pulmonar artificial. 3. Oxigenatoare: - cu bule - cu membrane Caracteristici - performanțe: - hemodinamice - schimburi gazoase - volumul "primingului
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
a. anatomia angiografică a cordului și marilor vase b. tehnica de injectare c. aspecte normale și patologice d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare 5. Principii de angiografie (cu exemple): a. aortografia toraco-abdominală b. coronarografie c. arteriografia membrelor inferioare și superioare d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept. b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul c. canalul arterial, fereastră aorto-pulmonară d. fistula arteriovenoasă e. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară. 9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică: a. indicațiile coronarografiei b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian c. pozițiile radiologice d. gradarea și tipologia stenozelor coronariene e. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace 10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
nr. 720 din 28 septembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 5 octombrie 2016. Articolul 21 (1) Structurile sportive și Comitetul Olimpic și Sportiv Român pot efectua cheltuieli pentru asistență și investigații medicale, respectiv rezonanță magnetică, tomografie computerizată, coronarografie, scintigrame cu raze, izotopi și altele asemenea, privind starea de sănătate a sportivilor de performanță, precum și pentru realizarea intervențiilor chirurgicale și a tratamentelor postoperatorii ale acestora, astfel: ... a) Comitetul Olimpic și Sportiv Român, pentru sportivii loturilor olimpice; ... b) federațiile sportive
NORME din 28 noiembrie 2007 (*actualizate*) financiare pentru activitatea Sportivă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193070_a_194399]