192 matches
-
astăzi. Mult mai târziu, Andrei Oțetea sublinia din aceeași perspectivă că doar țările creștine ale Europei, țări care au urmărit unificarea politică și centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține școlii istorice germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. E. Lousse distinge particularitățile celor două orientări, subliniind că parlamentarismul pune la baza adunărilor preistoria și istoria instituției parlamentare, pe când corporatismul induce importanța structurării pe stări, într-un sens amplu. El este mai apropiat celei de-a doua orientări. De altfel și Gh. I. Brătianu, cel dintâi istoric român profund preocupat de istoria instituției Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate pe plan
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în vedere "sfatul și ajutorul" (consilium et auxilium) cu care vasalii erau datori seniorilor, în temeiul dreptului feudal 10 și care se exprima în cadrul acestor adunări. Participarea la astfel de adunări devine expresia unor corpuri privilegiate, de unde și însemnătatea termenilor "corporatism" sau "regim corporatist". În acest sens se vorbește despre prestații de război și prestații fiscale, măsura în care ele sunt necesare seniorului și care trebuie înțelese și acceptate liber (necesitatea legitimează pretențiile seniorului, îngrădind de fapt libertatea). Totodată se are
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, în care suveranul nu poate interveni. De aceasta depinde și înțelegerea distincției ce se impune, de o parte între poziția constituțională a stărilor teritoriale-imperiale și interpretarea lor în sens parlamentarist și, de altă parte, ideea "stărilor sociale" și a corporatismului căruia îi aparțin. Istorici de prestigiu în domeniul istoriei instituției, între care E. Lousse, O. Hintze, O. Brunner, Gheorghe I. Brătianu, Andrei Oțetea, au afirmat cu argumente complexe, că Adunările de stări, în esență statul corporativ, nu au existat în afara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ci aceste stări privilegiate își construiesc trepătat instituția reprezentativă, pe temei corporativ. Lousse avertiza, de altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe, chiar, au apărut ulterior unor preocupări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe, chiar, au apărut ulterior unor preocupări clar manifestate. Termenii au însă o mai mică importanță: ei se opun de facto ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ulterior unor preocupări clar manifestate. Termenii au însă o mai mică importanță: ei se opun de facto ca două forme istorice ale structurii sociale, iar în doctrină ca două concepții filosofice distincte, privind natura societății. Definind bazele de plecare ale corporatismului medieval, George de Lagarde enumera în primul rând instituțiile, într-o mișcare vitală, într-o permanentă dezvoltare. În planul al doilea situa interpretarea mișcării instituțiilor de către juriști, cea care pregătește "festinul filosofilor", permițându-le să observe spiritul instituțiilor născute și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înseamnă, în esență, reducerea unei mulțimi la unitate și, pentru perioada menționată, se poate afirma că este distinctă de persoanele care o constituie, că ea însăși trebuie tratată ca o persoană. Cel de-al treilea moment în geneza doctrinală a corporatismului medieval îl constituie renașterea aristotelică: șocul provocat de brusca revelație în Occident a operelor politice și morale ale lui Aristotel 15. Majoritatea operelor lui Aristotel au devenit accesibile în limba latină puțin înainte de anul 1200. La începutul secolului al XIII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În esență, este vorba de redescoperirea gândirii sale morale și politice: o concepție morală despre ordinea politică, despre supunerea părții întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cel al "unității" vieții sociale. Distincția operată asupra celor doi termeni, asupra aspectului "mulțime" și aspectului "unitate" ale societății, este fundamentală pentru înțelegerea sociologiei tomiste. Unitate, stratificare, diferențiere a vieții sociale, acestea sunt caracteristicile esențiale a ceea ce am putea numi "corporatismul Sfântului Toma". Ordinea socială este o reprezentare mai perfectă, mai completă, mai bogată în binele public decât ordinea individuală. Individul se inserează într-o ierarhie pe care o acceptă, prin intermediul căreia își poate satisface interesele, în fond interesele corporative ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu ele, în împrejurările ce le dau prilejul să-și manifeste voința și să-și afirme cu mai multă continuitate rostul în vieața de stat. De aceea, făcând toate distincțiunile pe care stadiul actual al cercetării internaționale le impune, între corporatism și parlamentarism, între Adunările de Stări ale vechiului regim și adunările legislative în statul modern, trebue totuși să constatăm că aceste organe politice atât de deosebite prin originea și dezvoltarea lor, răspund uneori unor nevoi asemănătoare ale vieții publice". Acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
et l'incorporation dans l'histoire des institutions politiques de l'Europe, în VIe Congrés International des Sciences Historiques, Oslo, 1928, pp. 230-231 (Résumé). Laboulaye, E., Limitele statului și alte scrieri politice, Edit. Nemira, 2001. Lagarde, G. de, Individualisme et corporatisme au moyen âge, "Etudes" II, Université de Louvain. Recueil de Travaux publiés par les Membres des Conférences d'Histoire et de Philologie, 2e série, 44e fasc. Louvain, 1937, pp. 1-60. Idem, La structure politique et sociale de l'Europe au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Louvain, 1939, pp. 91-118. Lendvai, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrângeri, Humanitas, București, 2007. Locke, John, Du gouvernement civil, Paris, MDCCLXXXIII. Idem, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, Edit. Nemira, 1999. Lousse, Emille, Parlementarisme ou corporatisme ? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit française et étranger, 4e série, t. XIV, 1935, pp. 683-706. Idem, La formation des ordres dans la société médievale, "Etudes" II, Université de Louvain. Recueil de Travaux publiés par
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
siècle, "Etudes" III, Université de Louvain, 2e série, 50me fasc., Louvain, 1939, pp. 93-94. 3 A se vedea în acest sens: Gh. Bichicean, Privire comparativă asupra originii Adunărilor de stări în Europa medievală (Concepții cu privire la originea adunărilor de stări. Parlamentarismul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 9/I, 2005, Alba Iulia, pp. 9-18. 4 E. Lousse, Parlementarisme ou corporatisme? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit français et étranger, 4e série
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
comparativă asupra originii Adunărilor de stări în Europa medievală (Concepții cu privire la originea adunărilor de stări. Parlamentarismul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 9/I, 2005, Alba Iulia, pp. 9-18. 4 E. Lousse, Parlementarisme ou corporatisme? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit français et étranger, 4e série, t. XIV, 1935, pp. 683-706. Gh. I. Brătianu, Adunările de stări în Europa și în Țările române în Evul mediu, București, 1996, pp. 64-69
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Lousse, op. cit., p. 699; Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 39. 10 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 67. 11 Apud R. Doucet, Les institutions de la France au XVIe siècle, I, Paris, 1948, p. 398 (nota 1). 12 În special: Individualisme et corporatisme au moyen âge, în "Etudes", II, 2e série, 44e fasc., Université de Louvain, 1937, pp. 1-60. 13 Ibidem, p. 3. 14 Ibidem, p. 12. 15 A se vedea: M. Senellart, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a cura di Pierangelo Schiera, Milano, 1970, pp. 201-204; Idem, Feudalesimo. Un contributo alla storia del concetto, în vol. cit., p. 109; Idem, Il problema di una storia sociale europea, în vol. cit., pp. 42-43; G. de Lagarde, Individualisme et corporatisme au moyen âge, p. 33. Statul întemeiat pe asociații de persoane cuprinde în sine toate formele constituționale vechi. Se poate pune în discuție problema: ceeea ce a determinat trecerea de la Statul feudal la Statul întmeiat pe stări, constituie pasul decisiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu sînt interesați de ciclurile electorale și discuțiile politice pentru a-și justifica puterea (Magnette 2000b), alții fac totuși eforturi pentru a răspunde exigențelor democratice. În acest sens, sînt puse în evidență doua metode considerate compatibile cu independența acestor organe: corporatismul și legalismul. Prima metodă, specifică lui Monnet și colaboratorilor săi, trimite la procedura obișnuită de consultare a "intereselor vizate" de politicile în curs de adoptare. Astfel de practici aveau un obiectiv cognitiv: trebuia bine cunoscută situația pentru a o reforma
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
nevoie de resurse și variate instituții și organizații. Principalele mijloace de intervenție a statului ajung să fie un fel de holding-uri publice, formate din întreprinderile publice din energie, transport, telecomunicații și RTV, cercetare, bănci etc. În Elveția și Suedia, corporatismul a admis organizațiile muncitorești să participe la activitățile locale și ale firmelor capitaliste. (18, p. 32 ș.u) Astfel de mixaje amenințau echilibre tradiționale, precum libertatea de acțiune a indivizilor, rata consumului, rolul parlamentelor și al legii. De aceea s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
asupra intelectualilor europeni. Într-o jumătate a Europei, sfera lor este guvernată de totalitarism, care extirpă deviațiile și răcește fierberea culturală, făcînd-o uneori să atingă temperatura de hibernare. În cealaltă jumătate a Europei, ei sînt amenințați de amplificarea profesionalizării, a corporatismului, a tehnicismului, a specializării. Toate acestea reduc importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere în care să fie ridicate în continuare problemele generale și fundamentale care sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor. Iată de ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu pot face nimic, Germania nu amenință pe nimeni. Complexul de realism lucid și de somnambulism buimac este și mai înrădăcinat, și mai generalizat. El se degradează acum cu ușurință, devenind la scara cetățeanului futilitate, catalepsie, fatalism, la scara economică, corporatism nepăsător față de interesul comun, iar la scara politică, lingușire neroadă a electoratului și teamă plină de slăbiciune față de luarea deciziilor. Dușmanul din noi Dar dacă devenim conștienți de paradoxul conștiinței care ne face inconștienți, dacă devenim conștienți de faptul că
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]