197 matches
-
un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat”. „Mistica Cerului la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
colective voluntare decât În reglementările statului, care asigurau ca autonomia relațiilor de muncă era flexibilă, relevantă pentru condițiile particulare ale fiecărei industrii. Statul nu mai este pasiv. A fost până În 1970 sub conducerea Guvernului Conservator, unde exista o tendință a corporatismului În politicile industriale din Marea Britanie. În 1980, Guvernul a dezvoltat un „voluntarism bastard” cu o intervenție minimă a statului În reglementările individuale, și maximă În reglementările colective. Este puțin probabil ca Marea Britanie să se reîntoarcă la o autonomie de stat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
organizare socială, Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat problemelor și obiectivelor celor mai potrivite epocii moderne. Sinteza propusă astfel se apropie, de fapt, cel mai mult de o doctrină formulată În România cam În același timp - corporatismul 67. Accentul pus de Moldovan pe necesitatea ca instituțiile statului să controleze accesul la resurse și procesele de modernizare, În același timp În care competiția pentru putere politică era eliminată din sfera publică este o poziție afină cu viziunea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
adaugă Însă că „noțiunea de stat etnocratic este spiritualistă” și că legile sale trebuie să se bazeze pe principiile creștine fundamentale, așa cum sunt ele interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
1, toamna, pp. 7-41. Sawer, M., 1990, Sisters in Suits, Allen and Unwin, Sydney. Sawer, M., Simms, M., 1984, 1993, A Woman’s Place: Women and Politics in Australia, Allen and Unwin, Sydney. Schmitter, P.C., 1974, „Still the Century of Corporatism?”, Review of Politics, 36, nr. 1, pp. 85-131. Scott, Catherine, 1996, Gender and Development: Rethinking Modernization and Dependency Theory, Lynne Rienner, Boulder. Scott, Joan Wallach, 1996, Only Paradoxes to Offer: French Feminists and the Rights of Man, Harvard University Press
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
ceea ce trăim În prezent, Vadim Tudor este exponentul continuității radicale cu ce a fost comunismul În România În faza ultimă: o combinație barocă de leninism tehnic, mișcare partinică ultracentralizată, lider providențial (aici leninismul se continuă În mod categoric cu fascismul), corporatism, autoritarism, suprematism etnic, machism, cult falic al eroilor naționali, marea majoritate „bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei”. Am tot respectul pentru cântecul respectiv și pentru cine l-a scris, dar a fost transformat Într-un instrument pur propagandistic, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1, 5-22. Scheuch, Erwin K., 1966. "Cross-National Comparisons Using Aggregate Data: Some Substantive and Methodological Problems". In Richard L. Merritt and Stein Rokkan, eds., Comparing Nations. New Haven: Yale University Press, 131-68. Schmitter, Philippe C., 1974. "Still the Century of Corporatism?", Review of Politics, 36, 1, 85-131. Schmitter, Philippe C., 1994. "Dangers and Dilemmas of Democracy", Journal of Democracy, 5, 2, 57-74. Schmitter, P. C., and Karl, Terry Lynn, 1991. "What Democracy Is... and Is Not", Journal of Democracy, 2, 2
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute de economia regională cît și
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un surogat deoarece clasa politică nu credea în ea, după cum nu credea nici în
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
165. 24 Ibidem, p. 165. 25 Chantal Millon Delsol, Ideile politice ale secolului XX, traducere de Velică Boari, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 120. 26 Florin Grecu, "Critical Analysis Of National-Populist Rhetoric Of Mihail Ralea, Labour Minister, About Guilds And Corporatism", în South-East European Journal Of Political Science, Http://Seejps .Lumina.Org/Index.Php/75-Critical-Analysis-Of-National-Populist-Rhetoric-Of-Mihail-Ralea-Labour-Minister-About-Guilds-And-Corporatism, accesat în data de 23.04.2016. Bibliografie Cărți: DELSOL, Millon Chantal, Ideile politice ale secolului XX, traducere de Velică Boari, Editura Polirom, Iași, 2002. GIURESCU
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
administrativă, Vol. I., Editura Cartea Românească, București, 1940. "Frontul Renașterii Naționale", în Revista de Drept Public, nr. 1-2, , "Institutul de Arte Grafice Marvan", București, 1939. GRECU, Florin, "Critical Analysis Of National-Populist Rhetoric Of Mihail Ralea, Labour Minister, About Guilds And Corporatism", South-East European Journal Of Political Science, Http://Seejps .Lumina.Org/Index.Php/75-Critical-Analysis-Of-National-Populist-Rhetoric-Of-MIHAIL-Ralea-Labour-Minister-About-Guilds-And-Corporatism. "Viață și opera lui Mitiță Constantinescu", Restitutio, nr. 4, Banca Națională a României, 2004, file:///D:/Downloads/Mitita%20(1).pdf. Monitorul Oficial: Monitorul Oficial, Nr.3, Partea A-III-A, Imprimeria
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste, ghilde, neconforme cu ceea ce se aștepta în noile condiții. Acest dezgust al lui Marx pentru toate formele de comunitarism și corporatism l-a făcut să se refere aprobativ la Revoluția Franceză, care a trimis acestea la lada de gunoi a istoriei. În 1875, Engels prevedea posibilitatea unei revoluții socialiste care să lucreze pe baza acestor grupuri, mai degrabă decât pe distrugerea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
-lea și ale succesorilor săi, începând cu Rerum Novarum (1981) și până la Centesimus annus (1991) al lui Ioan Paul al II-lea. Au existat și idei ale Vaticanului care însă au fost apoi respinse chiar de către papi, cum ar fi corporatismul răspândit în perioada interbelică și mai ales în timpul și după criza mondială. Alte concepții ale papilor urmate de creștini-democrați au fost și cele legate de lupta împotriva divorțului sau de apărarea libertății învățământului ce presupunea o înțelegere asupra educației religioase
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Arbeiterfrage und das Christentum, publicată în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o reflecție globală asupra societății și vedea în corporatism baza organizării societății. Apoi, abatele Adolph Kolping a activat în mediile populare, iar în cadrul Conferinței episcopilor de la Fulda din 1869, el a propus un program de lucru în avantajul muncitorilor. O școală austriacă era animată de baronul Karl von Vogelsand
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin, prieten al lui La Tour du Pin, Léon Harmel, de Mun) italieni (Medolago Albani și Giuseppe Toniolo) belgieni (Georges Helleputte, apărătorul corporatismului și fondatorul, la Louvain, al Breslei Meseriilor și Comerțului). Uniunea de la Fribourg era un loc de întîlnire și de schimb de experiență. Trebuie menționată în acest context și participarea britanică a cardinalului Manning, arhiepiscop de Westminster, al cărui discurs celebru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Belgia, influența școlii de la Liège a fost foarte mare datorită principalilor ei animatori, Monseniorul Victor-Joseph Doutreloux, episcop de Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Roma cît și de episcopi. Cu ocazia Congreselor de la Liège au fost apărate tezele progresiste susținute de Monseniorul Doutreloux și de abatele Pottier, figuri importante ale catolicismului social belgian, animatori ai "școlii de la Liège", care s-a desprins rapid de corporatismul tradițional, propunînd înlocuirea asociațiilor mixte patroni/muncitori cu organizații separate. După Rerum novarum, ea a interpretat în acest sens cuvîntul pontifical, fiind de părere că muncitorii trebuie să se apere ei înșiși. În februarie 1891, în urma acestor Congrese și înainte de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Murri, a cărei concepție demonstra un anumit intransigentism, însă diferit față de venerabila Acțiune a Congreselor, pe care o doreau transformată fiindcă o considerau inadaptată. Murri și prietenii lui se situau pe o poziție distanțată de apărarea drepturilor Bisericii, întorceau spatele corporatismului, acceptau greva ca mijloc de acțiune și creaseră Ligile Muncii sau Birourile Muncii, aducîndu-și contribuția la acțiunile sindicaliștilor, mai ales în industria textilă de la începutul secolului. Ei își dezvoltau ideile în publicații ca Il popolo italiano, fondat în 1897 de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din sindicate, din case de credit și de ajutor reciproc, din Volksverein fur das Katholische Deutschland Asociația Populară pentru Germania Catolică, fondată în 1890 la München-Gladbach, reprezentanta, prin preoții Franz Hitze și August Pieper, a unui catolicism social, separat de corporatism, care propunea o reformă socială bazată pe solidaritate și pe participarea muncitorilor la gestionarea întreprinderilor. Ea se putea sprijini și pe o presă pletorică: 446 cotidiane în 1912, citite de 2 600 000 de cetățeni. Centrul mai era catolic și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o ideologie creștin-democrată rigidă, nu există nici un program unic. Nici un partid creștin-democrat modern, pînă la Partidul Popular European, nu a funcționat fără un program, dar examinarea acestor programe dezvăluie deosebiri și evoluții. Unele opțiuni dragi catolicismului social, cum ar fi corporatismul, pe care totuși Quadragesimo anno l-a susținut mult timp, au fost abandonate puțin cîte puțin. Alte opțiuni, înscrise timp îndelungat în programe, au rămas literă moartă. Așa a fost cazul votului familial, încă prezent în programul MRP-ului în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Zentrum-ului, Wilhelm Marx, ci pe mareșalul Hindenburg: aici, "Volkspartei" nu trimitea la popularismul democratic sturzian, ci la noțiunea de "Volk", expresie a spiritului poporului, iar la München nu exista teama de a întreține relații cu ligile naționaliste. Zentrum-ul rămînea atașat corporatismului și soluțiilor autoritare, ca cele pe care cancelarul Heinrich Brüning le-a pus în aplicare din martie 1930 pînă în mai 1932, împreună cu guvernul său prezidențial. Acesta mai era traversat de curente puternic naționaliste, mărturie fiind dezbaterile din Katholikentage și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]