2,406 matches
-
română, e cazul unor sinonime - prim / întîi, tot / mereu - a caror distribuție nu e identică, dar e greu de descris). an intervenția să, o cercetătoare - Elenă Tognini-Bonelli - a prezentat de pildă, cu destulă prudență, utilizarea rețelelor informatice pentru constituirea unui corpus de citate, oferind un exemplu interesant de informație pe care lingvistul o poate obține pur și simplu din examinarea unui număr mare de minicontexte. "Regulile de uz" ale locuțiunii în caso di par valabile - chiar fără verificări foarte riguroase - și
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
de este urmată întotdeauna de elemente care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o limbă la alta împreună cu preferințele ei semantice: pe un corpus ad-hoc (improvizat chiar prin căutarea directă pe texte românești din Internet) am gasit construcția urmată de cuvintele: pericol, catastrofă, accident chimic, accident nuclear, intoxicație, urgență, război, agresiune armata, deces, infracțiune flagrantă, divergență, demisie, demitere, remaniere guvernamentală. Evident, nu toate elementele
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură a operei lui Lovinescu
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele decât cele incluse în Cartea albă a Securității. De asemenea, a extras din presa tot ceea ce ar putea completă, într-un fel sau altul, dosarul morții lui Marin Preda. A rezultat un corpus de texte și fotografii de mare interes pentru istoria literară. Singurul fapt regretabil este că autoarea le tratează într-un stil gazetăresc, sugerând mereu că ele duc la concluzii senzaționale. Concluziile nu sunt senzaționale - sunt cam aceleași la care se
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
anul 1989" prin textele lui Caius Dobrescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Steinhardt, Ion Caramitru, Adrian Marino, Andrei Pleșu, Ana Blandiana, Corneliu Babă, si Corneliu Coposu. an fine, ultimul pas din cei zece pune la ăndemâna cititorului străin un nou și necesar corpus de date, un succint tur de orizont al istoriei și culturii românești. Cel putin anca un lucru mai trebuie spus. Acela că, prin această antologie, cei care au dus-o la bun sfârșit - Antoaneta Tănăsescu, Cipriana Petre, traducătorii Adrian Bratfanof
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului simț civic. Aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au stocat într-un corpus epic pasional, polemic, incisiv și, nu de puține ori, plin de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din textele teoretice și din scrisorile lui Bată Marianov, este unul inconsecvent și paradoxal la suprafață, dar dramatic și de o incontestabila
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
Academiei și din alte arhive, multe punând probleme de descifrare și de interpretare, dar textele au fost adnotate, variantele menționate, identificate textele citate și nenumite, iar totul încununat cu un indice general de nume care va facilita utilizarea acestui uriaș corpus de publicații care, în mare parte, nu și-a pierdut actualitatea: nu atât pentru judecățile în sine, rezumate în marile sale sinteze, cât pentru spectacolul ideilor în chiar procesul emergenței și cristalizării lor, al unei minți strălucite și imprevizibile în
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
relații... Pretențiile lor trebuiau să fie pe Festivalul Mondial al Tineretului din Astfel, în urma recomandării măsură.... 1953 de la București... savantului H B Haas, am fost invitat CGM: De îndată ce m-am pus Statul român s-a opus plecării în SUA, la Corpus Christi, Texas, în pe picioare financiar, am cerut o mele deoarece Camera de Comerț calitate de consultant la marea firmă aud ien ță la p ro fesoru l d in mă declarase deja ’ne-exportabil’ Celanese-Hoechst. Cu ocazia specialitatea tehnologiilor
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
și corelate actele normative în domeniul insolvenței, pre-insolvenței și cele privind exercitarea profesiei de practician în insolvență. De asemenea, se va elabora un instrument de lucru unitar, armonizat, care asamblează și explică piesele legislative disparate. Codul insolvenței va fi un corpus de norme, dar și un corpus de explicații fundamentate pe jurisprudența instanțelor interne și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, pe bunele practici în domeniu.
Ministerul Justiţiei demarează lucrările de elaborare a Codului insolvenţei () [Corola-journal/Journalistic/24704_a_26029]
-
insolvenței, pre-insolvenței și cele privind exercitarea profesiei de practician în insolvență. De asemenea, se va elabora un instrument de lucru unitar, armonizat, care asamblează și explică piesele legislative disparate. Codul insolvenței va fi un corpus de norme, dar și un corpus de explicații fundamentate pe jurisprudența instanțelor interne și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, pe bunele practici în domeniu.
Ministerul Justiţiei demarează lucrările de elaborare a Codului insolvenţei () [Corola-journal/Journalistic/24704_a_26029]
-
măsură inedit (113 de scrisori), la care se adaugă altele cîteva (destule) către pictorița Lucia Demetriade-Bălăcescu, redactate în limba franceză, cu care a stat o vreme, în 1933, în sanatoriul de la Eforie, cîteva inedite, o traducere tot inedită și un corpus de articole reprezentînd receptarea operei lui Blecher în critica românească a timpului. În totul e o carte care, are dreptate editoarea, ne restituie un Blecher mai puțin cunoscut, imaginea de interior (mai ales în corespondența către Bogza) a unui scriitor
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost profesor la propriu) dar și romanticul Michellet. Iar la Conferința rostită al Congresul istoricilor de la Londra, afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu este un corpus masiv de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui Iorga incluse în această monumentală carte. Dar spațiul e mereu limitat și de aceea, neprielnic multor și diversificate abordări. De
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
Scherer, care vede în ospitalitate marca însăși a hominizării. Acel "a fost odată ca niciodată" al poveștii este într-adevăr afirmarea acelui loc paradoxal care ne spune că dintotdeauna "a fost odată ca niciodată fantasma". Mă sprijin deci pe un corpus clasic, cel al poveștilor cu zîne care, de la Perrault la Grimm, reiau aceste istorii, inventează altele, pentru a visa, dacă mi se îngăduie, la aceste scene de ospitalitate care obsedează memoria noastră infantilă și adultă. Ceea ce mă interesează aici sînt
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire ca oricare alta, care, "normalizînd" limbajul și desfășurarea temporală, mai are foarte puțin de a face cu logica visului. Pentru română, ar fi interesant de analizat un corpus real de povestiri de vise, după cum ar fi pasionantă și o investigare a prezenței visului în literatură. Un compromis între aceste două direcții - și mai ales o cale de acces mai lesnicioasă - e oferită de relatările însemnărilor zilnice, ale paginilor
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
afacere pe Internet"; "cele mai utilizate browsere (...) disponibile pe Internet" etc. O concurență similară se înregistrează și în alte limbi, dar raportul poate fi diferit. O investigație la fel de rapidă și cu același instrument de căutare oferă cifre comparabile, chiar dacă pe corpusuri de dimensiuni diferite; în franceză, raportul e invers: construcțiile de tipul în ("dans Internet", "dans l'Internet") totalizează 15.414 apariții, iar dacă le adăugăm și pe cele cu prepoziția fr. en ("en Internet", "en l'Internet") cifra e de
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
a fost confruntată cu spectacolul praxisului legionar; cum se constituie, cum se manifestă și ce relevanță are responsabilitatea în domeniul intelectual?". Autorul nostru crede că această convertire ar fi fost posibilă datorită faptului hotărîtor al absenței în România a unui corpus de vechi tradiții culturale mature. Dar tot atît de posibilă este și explicația, care s-a formulat, a lipsei totale de cunoaștere de către acești tineri strălucitori convertiți la legionarism a mecanismelor socio-economice din epocă, ajungînd să creadă, cu o naivitate
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
al doilea proza literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat și îndelung comentată. Cei trei distinși editori (d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu pot să nu recunosc că meseria mea de cronicar de ediții mă îndreaptă, fără alte explicații și scuze
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire ca oricare alta, care, "normalizînd" limbajul și desfășurarea temporală, mai are foarte puțin de a face cu logica visului. Pentru română, ar fi interesant de analizat un corpus real de povestiri de vise, după cum ar fi pasionantă și o investigare a prezenței visului în literatură. Un compromis între aceste două direcții - și mai ales o cale de acces mai lesnicioasă - e oferită de relatările însemnărilor zilnice, ale paginilor
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
pe care a publicat-o după 1989, se compune - așa scurtă cum i se pare autorului - din patru volume masive. Iar "atotcuprinzătoarea sa Istorie a literaturii române (de la creația populară la postmodernism) este - caracterizarea îi aparține lui Gabriel Dimisianu - un corpus istorico-literar cu dimensiuni de frescă". În mod curios și dezamăgitor pentru un cititor de bună-credință al scrierilor lui Dumitru Micu, tot acest efort rămâne fără ecou în conștiința literară a epocii. Ion Rotaru cel puțin s-a făcut de râs
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
personalități prin această "comunicare" (putând ajunge șí la efecte maligne, ale unei "dependențe" de C). III. În sfârșit, o a treia categorie de intervenție a procesului de comunicare prin C, mai puțin remarcată ca atare, este cea a alcătuirii de corpus-uri de date, de corpus-uri de limbă, dicționare, elaborări de terminologii speciale, tezaure, gramatici, traducere automată, activități ludice ("jocuri"), câștigare și comunicare de cunoștințe ca informații (prin Internet etc.), în genere procesare de cunoștințe menite, în ultimă instanță - se
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]