160 matches
-
prin dominarea ei care aduce o amenințare în tabloul idilic, cealaltă prin reamintirea unei culturi colonizatoare, piesă adusă într-un mediu care, în ciuda ajutorului adus elevilor și locuitorilor (cu grâul venit din Franța) se va dovedi ostilă. Balducci, bătrânul jandam corsican, aduce un prizonier arab pe care învățătorul trebuie să-l păzească, misiune pe care acesta o refuză. El nu a înțeles sau nu a vrut să înțeleagă că este deja război. Jandarmului care îi spune că este deja război, îi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Provencegrasmücke Dartford warbler Fauvette pitchou Magnanina Provence-grasmus Silvia undulată mare 73. Sylvia nisoria Høgesanger Sperbergrasmücke Barred warbler Fauvette épervière Bigia padovana Gestreepte grasmus Silvia undulată 74. Sitta whiteheadi Korsikansk spætmejse Korsenkleiber Corsican nuthatch Sittelle corse Picchio muratore corso Zwartkopboomklever Scorțarul corsican BILAG II/1 - ANHANG II/1 - ANNEX II/1 - ANNEXE II/1 - ALLEGATO II/1 - BIJLAGE II/1 - ANEXA II/1 Dansk Deutsch English Français Italiano Nederlands Română ANSERIFORME 1. Anser fabalis Sædgås Saatgans Bean goose Oie des moissons Oca
jrc526as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85664_a_86451]
-
Karst. pab Picea sitchensis Carr. psi Pinus brutia Ten. pbr Pinus canariensis C. Smith pca Pinus cembra L. pce Pinus contorta Loud. pco Pinus halepensis Mill. pha Pinus leucodermis Antoine ple Pinus nigra Arnold var. austriaca pni var. calabrica var. corsicana var. maritima var. clusiana Pinus pinaster Ait. ppa Pinus pinea L. ppe Pinus radiata D. Don pra Pinus sylvestris L. psy Populus spp. alba pop și hibrizi artificiali din aceste specii canadensis nigra tremula etc. Prunus avium L. pav Pseudotsuga
jrc5818as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90990_a_91777]
-
35 de grame de materie uscată la 100 de grame de brânză. - Metode de fabricație Principalele elemente de fabricație pentru "Brocciu corse" sau "Brocciu" sau "rocciu" se precizează la punctele următoare: - începând din iulie 2006, sunt autorizate numai rasa ovină corsicană și rasa caprină corsicană, - zerul proaspăt provenit din tăierea laptelui cu cheag se utilizează cel mult două ore după obținere. În timpul încălzirii zerului, se adaugă lapte proaspăt integral și crud în proporție de cel mult 25 % din volumul zerului (în loc de
jrc6103as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91275_a_92062]
-
materie uscată la 100 de grame de brânză. - Metode de fabricație Principalele elemente de fabricație pentru "Brocciu corse" sau "Brocciu" sau "rocciu" se precizează la punctele următoare: - începând din iulie 2006, sunt autorizate numai rasa ovină corsicană și rasa caprină corsicană, - zerul proaspăt provenit din tăierea laptelui cu cheag se utilizează cel mult două ore după obținere. În timpul încălzirii zerului, se adaugă lapte proaspăt integral și crud în proporție de cel mult 25 % din volumul zerului (în loc de: 35 %), precum și apă potabilă
jrc6103as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91275_a_92062]
-
Grauwe kiekendief Tartaranhăo-caçador Niittysuohaukka Ängshök Eretele sur (56) Autour des palombes (sous-espèce de Corse-Sardaigne) Astore (sottospecie di Corsica-Sardegna) Havik (ondersoort van Corsica-Sardinië) Açor (subespécie da Córsega e Sardenha) Kanahaukka (alalaji Korsika ja Sardinia) Duvhök (underart från Korsika och Sardinien) Uliul corsican (57) Épervier d'Europe (sous-espèce des Canaries et de Madère) Sparviere (sottospecie delle Canarie e di Madera) Sperwer (ondersoort van de Canarische eilanden en Madeira) Fura-bardos Varpushaukka (alalaji Kanaria ja Madeira) Sparvhök (underart från Kanarieöarna och Madeira) Uliul din Canare
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Ficedula semitorquata Papamoscas semicollarino Halvkrave fluesnapper Halbringschnäpper Semi-collared flycatcher 168. Ficedula albicollis Papamoscas collarino Hvidhalset fluesnapper Halsbandschnäpper Collared flycatcher 169. Sitta krueperi Trepador de Krüper Krüper spætmejse Krüpers Kleiber Krüper's nuthatch 170. Sitta whiteheadi Trepador corso Korsikansk spætmejse Korsenkleiber Corsican nuthatch 171. Lanius collurio Alcaudón dorsirrojo Rødrygget tornskade Neuntöter Red-backed shrike 172. Lanius minor Alcaudón chico Rosenbrystet tornskade Schwarzstirnwürger Lesser grey shrike 173. Pyrrhocorax pyrrhocorax Chova piquirroja Alpekrage Alpenkrähe Chough 174. Fringilla coelebs ombriosa Pinzón del Hierro Bogfinke (underart fra
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
à collier Balia dal collare Withalsvliegenvanger Papa-moscas-de-colar Sepelsieppo Halsbands- flugsnappare Muscarul (169) Sittelle de Krüper Picchio muratore del Krüper Krüpers boomklever Trepadeira de Krüpper Punarintanakkeli Krüpers nötväckaz Țicleanul (170) Sittelle corse Picchio muratore corso Zwartkopboomklever Trepadeira-corsa Korsikkanakkeli Korsikansk nötväcka Scorțarul corsican (171) Pie-grièche écorcheur Averla piccola Grauwe klauwier Picanço-de-dorso-ruivo Pikkulepinkäinen Törnskata Sfranciocul (172) Pie-grièche à poitrine rosé Averla cenerina Kleine klapekster Picanço-pequeno Mustaotsalepinkäinen Svartpannad törnskata Sfranciocul (173) Crave à bec rouge Gracchio corallino Alpenkraai Gralha-de-bico-vermelho Alppivaris Alpkråka Cioară cu cioc roșu
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul clădirilor
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
Georges Rouault au demonstrat posibilitățile acuarelei, exploatate și de Vasili Kandinski, Egon Schiele, Emil Nolde, August Macke sau Paul Klee. Paul Signac a pictat foarte bune peisaje și marine în stil pointilist, ca "Vechiul port din Marsilia" (1931) și "Peisaj corsican (Ajaccio)" (1935). Începând cu anul 1960, acuarela a primit un nou impuls prin lucrările lui Raoul Dufy, Jean Bazaine, Maurice Estève, Zao Wou-Ki). Tehnica laviului, inițiată de Turner ajunge la acuareliștii contemporani la paroxism. În America principalii exponenți sunt Charles
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
în două grupe dialecte principale, "cismuntincu" (denumire tradițională: "cismontano"), foarte “apropiata” de toscana, și "pumuntincu" (denumire tradițională: "oltramontano"), care prezintă caracteristici comune cu vorbitorii din Italia meridională, dar și cu Sardinia și în special limba siciliană. Acest grup de dialecte corsicane prezintă o unitate reală, în sensul că normele în scris permit, de exemplu, trecerea de la una la alta (limba-acoperiș). Această coexistență a unității și a varietății a dat naștere la conceptul sociolingvistic de limbaj polinomic. este vorbită în Corsica, dar
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
în sine este relativ recentă: ea datează din anii șaizeci ai secolului XX), și este contestată de mulți lingviști, pe care o văd ca o revendicare politică nefondată din punct de vedere lingvistic. În sensul clasificării stabilită de UNESCO, limba corsicană este pe cale de dispariție, până la sfârșitul secolului. Pentru unii lingviști, nu se încadrează în definiția generală acceptată de limba romanică "distinctă", având în vedere proximitatea sa strânsă cu italiana (mai ales dialectele toscane din jurul Romei și cele din Umbria), precum și
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
Umbria), precum și alte variante. De asemenea, numele limbii, adoptată în acest articol, este considerată necorespunzătoare pentru unii lingviști specialiști în limbi romanice, în timp ce este recunoscută în mod unanim, de exemplu, pentru limba sardiniană. Cu toate acestea, alți lingviști consideră limba corsicană ca o limbă de sine stătătoare, având în vedere unitatea, constituită din tot ansamblul de dialecte insulare. Ei susțin de asemenea că eșecul de a nu recunoaște un limbaj de un astfel de statut este adesea folosit pentru a minimiza
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
recunoaște un limbaj de un astfel de statut este adesea folosit pentru a minimiza impactul stingerii posibile ale unei limbi. În plus, se accentuează faptul că apropierea de limba toscana nu se aplică la varietațile taravaise si sartenaise ale limbii corsicane. De fapt, limba corsicană este recunoscută ca o limbă cu standardul internațional ISO 639. Cele două poziții pot fi considerate reconciliabile: prima este o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
un astfel de statut este adesea folosit pentru a minimiza impactul stingerii posibile ale unei limbi. În plus, se accentuează faptul că apropierea de limba toscana nu se aplică la varietațile taravaise si sartenaise ale limbii corsicane. De fapt, limba corsicană este recunoscută ca o limbă cu standardul internațional ISO 639. Cele două poziții pot fi considerate reconciliabile: prima este o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică, tipologia lui Heinz Kloss
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
internațional ISO 639. Cele două poziții pot fi considerate reconciliabile: prima este o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică, tipologia lui Heinz Kloss a rezolvat problema definirii unei limbi: limba corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă Abstand). În limbile romanice, limba corsicană aparține grupului lingvistic italo-romanic. Limba corsicană
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică, tipologia lui Heinz Kloss a rezolvat problema definirii unei limbi: limba corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă Abstand). În limbile romanice, limba corsicană aparține grupului lingvistic italo-romanic. Limba corsicană este utilizată pe întreg teritoriul insulei (fără ca locul său să fie generalizat
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
rezolvat problema definirii unei limbi: limba corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă Abstand). În limbile romanice, limba corsicană aparține grupului lingvistic italo-romanic. Limba corsicană este utilizată pe întreg teritoriul insulei (fără ca locul său să fie generalizat), cu excepția orașelor din Bonifacio și Calvi, unde încă se mai vorbește cu un dialect liguric de origine genoveză. Din cauza unei emigrări mai
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă Abstand). În limbile romanice, limba corsicană aparține grupului lingvistic italo-romanic. Limba corsicană este utilizată pe întreg teritoriul insulei (fără ca locul său să fie generalizat), cu excepția orașelor din Bonifacio și Calvi, unde încă se mai vorbește cu un dialect liguric de origine genoveză. Din cauza unei emigrări mai vechi și masive a Corsicanilor în
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
Limba corsicană este utilizată pe întreg teritoriul insulei (fără ca locul său să fie generalizat), cu excepția orașelor din Bonifacio și Calvi, unde încă se mai vorbește cu un dialect liguric de origine genoveză. Din cauza unei emigrări mai vechi și masive a Corsicanilor în insula La Maddalena, la nord de Sardinia, ei vorbesc aceeași corsicană ca si sardiniană. Gallurii sau gallurieniii("Gallurese" sau "gadduresu"), dialectul din regiunea Gallura, din nordul Sardiniei, este foarte aproape de dialectele din sudul Corsicii (acestea sunt, de asemenea, mai
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
vorbesc aceeași corsicană ca si sardiniană. Gallurii sau gallurieniii("Gallurese" sau "gadduresu"), dialectul din regiunea Gallura, din nordul Sardiniei, este foarte aproape de dialectele din sudul Corsicii (acestea sunt, de asemenea, mai aproape una de alta decât alte variante ale limbii corsicane, cf. RA Hall. Jr.), în timp ce limba sardiniană însăși ar trebui să fie considerată net o limbă diferită (este foarte diferită de italiană si dialectele sale). De exemplu, toate aceste dialecte corsicane și "non-sardiniene", din Sardinia, au un plural în -i
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
aproape una de alta decât alte variante ale limbii corsicane, cf. RA Hall. Jr.), în timp ce limba sardiniană însăși ar trebui să fie considerată net o limbă diferită (este foarte diferită de italiană si dialectele sale). De exemplu, toate aceste dialecte corsicane și "non-sardiniene", din Sardinia, au un plural în -i la fel ca în italiană, în timp ce pluralul tipic sardinian este in -s (la fel ca în franceză sau spaniolă). Cu toate acestea, probabil, un substrat comun pentru ambele limbi sardinienă si
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
și "non-sardiniene", din Sardinia, au un plural în -i la fel ca în italiană, în timp ce pluralul tipic sardinian este in -s (la fel ca în franceză sau spaniolă). Cu toate acestea, probabil, un substrat comun pentru ambele limbi sardinienă si corsicană, precum și apartenența la "Romania africana", oferă multe caracteristici comune pentru ambele limbi, consolidată prin cea mai veche și importantă ocupație comună a Pisanilor si Aragonilor.Sunetul Cacuminal, împărțit între dialectul sarten și din cele mai multe sardiniene, sau interjecția(foarte frecventă) [a
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
din Sardinia. Sassarese (sau Sassari) este, de asemenea, foarte aproape de corsicană, întotdeauna din cauza substratului mixt Sardo-Corsican. Este vorbită în Sassari și aproape, din secolul al XII-lea, ca un dialect comerciant între diferitele popoare din noul oraș născut (inclusiv sardinieni, corsicani, genovezii și pisani, după spanioli și catalani), cu o evoluție legată de logudorais sardiniene, autonomă limbii corsicane și galluriene. Principalele variante ale limbii corsicane sunt "sartenais", care include Gallurais din Sardinia, taravais, corsicana din Regiunea Vico-Ajaccio, corsicana septentrională (Cap Corse
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
vorbită în Sassari și aproape, din secolul al XII-lea, ca un dialect comerciant între diferitele popoare din noul oraș născut (inclusiv sardinieni, corsicani, genovezii și pisani, după spanioli și catalani), cu o evoluție legată de logudorais sardiniene, autonomă limbii corsicane și galluriene. Principalele variante ale limbii corsicane sunt "sartenais", care include Gallurais din Sardinia, taravais, corsicana din Regiunea Vico-Ajaccio, corsicana septentrională (Cap Corse si Bastia), balanin si dialectul Venaco. În mod tradițional, toate aceste dialecte se împart în două grupuri
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]