180 matches
-
nepoțicăScumpa noastră nepoțica,Draga noastră floricica,Floarea tații, floara rară,Pentru bunicuți comoara Principesa noastră mică.Noi cu toții te iubim,Sănătate îți dorimViață lungă, fericireîn dragoste și iubire, Moș Crăciun, de Anul Nou,Ne-ai făcut un scump cadou,Mândră Cosânzeană-a noastră,Cea mai luminoasă astra!Moș CrăciunMoș Crăciun, Moș Crăciun!Bunul nostru bunic bunTe iubim și te-așteptămCu dragoste îți cântam:Refren: Bunic bun, bunic bunScumpul nostru Moș Crăciun!Mosul nostru, moș-strămoșCel mai mândru și frumos,Nici Gerilă nu
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > STEJARII MĂRIEI SALE ȘTEFAN VODĂ CEL SFÂNT Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vineri, 30 iulie 2016, a avut loc la Filiala “Cosânzeana” a Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Onești, o lansare de carte mai deosebită dedicată aniversarii binecunoscutului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie). Este vorba despre cartea “Stejarii Măriei Sale Ștefan Vodă Cel Sfânt”, autor Gheorghe Bogza, Editura Karta.ro, Onești
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
așteptării, să le vină din nou rândul să iasă la lumină și să fie cunoscute și de acei care poate le vor considera doar “niște povești trecute” și fără de importanță, ne mai fiind adevăratele povești cu Feti Frumoși și Ilene Cosânzene, ale lui Petre Ispirescu. Mangalia 26-27 mai 2011 Referință Bibliografică: Punți peste vremuri / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
basme, flăcăii vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât fetele satului, fecioarele despletite ale râurilor, tinerele prinse în mrejele puternice ale Sburătorului, cele care își așteptau ursitul. Astfel le descrie basmul cules de M. Eminescu: ”...așa de frumoase, de la soare te puteai uita, da’ la
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
facă de râs pe domnul student. -Dar frumoasă mai e duduița, își legăna ea șoldurile doldora de volane cu ochii pe Veronica, acum îmi dau eu seama de ce domnul student ține așa de mult la basmele lui cele cu Ilene Cosânzene, căci, bată-l norocul, mi-a împuiat capul cu ele... -Hai, mam’zell Gretta, că nu-i chiar așa; m-a rugat un prieten ardelean de aici de la școala de cătane să-i cizelez un basm cu Zâna Zorilor - se
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
că povestitoarea încă se afla sub imperiul unui coșmar insuficient diluat de timp. Și, deși acaparat de pozitivismul indus de acestă vrednică reprezentantă a Neamului nostru - un desăvârșit simbol al rezistenței ființei naționale în fața tăvălugului înstrăinării -, umbra de pe chipul Ilenei Cosânzene de la școala din Doroțcaia îmi sugera că frumoasa valahă de pe meterezele românismului transnistrean mai trăia încă sub spectrul amenințării din partea zmeului de la Răsărit. Iar această suferință subtilă accentua și mai mult frumusețea dăscăliței despre care aflarăm, prin vocea ei plăcută
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
nu am auzit încă. - Cum ați descrie capitala Belgiei, privită prin ochii dvs., de român? - Frumosul Bruxelles, cu clădiri seculare și o bogată istorie, în care se află palatul regelui, real și vizibil, nu că în poveștile cu Feți-Frumoși și Cosânzene, e plin de străini. În piețe nu auzi niciodată vorbindu-se franțuzește sau flamanda, ci arabă, românește, rusește, poloneză... Un oraș cu peste un milion de locuitori, condensat pe o suprafata mică (165 km²), cochet și mistic, dar suferind de
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea dușman! Nu de alta, dar înseamnă același lucru în graiul lui Harap Alb și al Cosânzenelor de pe carpetele cu răpirea din serai... Dat fiind faptul că, fondul comun de cuvinte este mult mai larg decât o carpetă, este de presupus că discuția dintre cele două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
privirile lor semețe urmăreau cum dispar și ultimele raze ale soarelui. Să nu fie prinși de aripile nopții pe vreun coclau, își instalară tabăra într-un loc pitoresc. Pe aceste plaiuri de o frumusețe rară au împărățit zâne și Ilene Cosânzene și s-au războit feți - frumoși cu zmei fioroși. Între timp, câțiva oșteni urmăriră un cerb pe care îl săgetară. Aprinseră un foc mare și-l puseră la proțap. Se ospătară pe îndelete și într-un târziu se culcară pe
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului Singurătate M-am așezat pe aceiași bancă pe care noi ne-am cunoscut și se făcea că sîntem tineri și amintirea m-a durut. Că eu eram o Cosânzeană iar tu erai un Făt- Frumos și teiul ănflorise iarăși iar florile-i cădeau pe jos. Am stat așa în amorțire cînd m-am trezit plecase vara plîngînd am mers încet spre casă și-n suflet se lăsase seara. Titina
SINGURĂTATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373106_a_374435]
-
văzduhul. Se scurge din cer soare, Curgând pe noi zăduful. Seninul de albastru- Oglindește ochiul minții, Privind în zări spre astru, Spre muze sau spre sfinții... Ce sprijinul trimit Și-l curg în vârful penei. O muza preafrumoasă Cu chipul Cosânzenei... Închide pleoapa care Se zbate peste ape, Clătind tot orizontul, Cuprinsul cât încape... Nălțări de ciocârlie, Din lanul cel de grâu ; Dansu-i o melodie În zboru-i fără frâu... Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l plutește, Cu triluri
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
pe bolta cerească, ca apoi să vă transformați în gingașa Lakme, iar clopoțeii de argint ai unei voci serafice sunau cu atâta claritate, răspândeau lumină, chemare, dăruire, căci eram cucerit de sensibilitatea unei zâne din basmele cu Feți-Frumoși alături de Ilene Cosânzene. Cât a durat această feerie... nu-mi pot da seama, dar ce fantastică poate fi memoria, că abia în momentul când îi aduceați un prietenesc omagiu distinsului prof. dr. Alexandru Bădulesc la cei 85 de ani... mi-am dat seama
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
horă a bucuriei, a libertății, a tinereții veșnice alături de frații mei de pretutindeni: Ardealul, Maramureșul, Crișana, Banatul, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Basarabia, nu înainte de a lua Sfânta Împărtășanie și de a gusta din pâinea cu sare. Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, îmbrăcate după port, în haine de sărbătoare celebrează Ziua Românilor în fiecare an în anotimpul suferinței și al strălucirii. Din mijlocul lor se ridică acea creație nemaivăzută: Coloana Iinfinitului, având semnătura și povața veșnică, pentru tinerii români de azi și
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânziene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de Sânzâiene / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374244_a_375573]
-
într-o sutană Și mă vei regăsi într-un... strigoi ! deci............. În noaptea asta, tu, să deschizi ferestre C-am să-ți cobor, în suflet, pe-o liană ! Voi fi, eu, FĂT - FRUMOS -ul din poveste, Iar tu, frumoaso, ILEANA - COSÂNZEANĂ ! Suflete calde de băieți și fete S-or... halloween-iza pe îndelete! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: De HALLOWEEN !!! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate
DE HALLOWEEN !!! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377789_a_379118]
-
nu e. Pentru că, trăind în dimensiunile geografice și de viață predestinate nouă, răvășirea scoarței locuite de noi ia proporții continentale. Nimănui nemaitrecîndu-i prin minte nici celei de pe urmă a românului să-și mai și alinte vrăjmășia cu vreun nume de Cosînzeană. S-ar putea și altfel? Adică, s-ar putea ca stat relativ mic, mai și situat într-o zonă gri a Europei să reușim a contracara furiile elementare în așa fel încît ele să nu mai perturbe ordinea în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stuhul”). Reprezentativă pentru scriitor este Povestea povestelor, încercare de a fixa în epopee (cu multe episoade și apariții de basm, iar altele avându-și punctul de plecare în Ariosto) întemeierea Moldovei, prin împlinirea ursitei lui Bogdan, cel plecat în căutarea Cosânzenei. Bogdan este fiul lui Ciubăr-Vodă, simbol, după Vasile Lovinescu, al Monarhului ascuns, un restaurator mundi, iar Ileana este văzută - ca în poema eminesciană Miron și frumoasa fără corp - drept latura nepieritoare, sacră, pe care omul este chemat să o descopere
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
ca preț al permisiei de a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului”; „Cuvintele cu intestinele despletite aleargă prin foburg, înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase” ș.a. Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează teme diverse, inclusiv sociale și politice. După E. Lovinescu, poemele care exprimă plenar „substanța adevărată
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm de inițiere. Improprie reprezentării, se pretează în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o femeie matură, nemalformată de indicațiile primite, a început programul artistic cu câteva cântecele în grup. Textul unuia dintre ele l-am recunoscut recent: Astăzi, Românie dragă, Te admiră lumea-ntreagă. Românie, parcă ești Cosânzeana din povești, Iar Partidul, Făt-Frumos, Care te-a-nălțat de jos. Au mai urmat câteva despre Ceaușescu. Apoi educatoarea s-a adresat părinților: „Acum începem serbarea propriu-zisă”. și, într-adevăr, copiii au început să cânte ceva despre cum bate vântul, ce fac
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
aia, de ți-a intrat o așa prostie în cap. Și s-o mai și crezi acum, după atâta vreme.“ Nu o credeam. Dar îmi plăcea ideea. Flăcăii români, ca Feții-Frumoși din basme, se duc în Basarabia și iau toate Cosânzenele de acolo, le aduc aici și le fac neveste și rezolvă pentru totdeauna tot ceea ce politicienii sau bișnițarii nu vor reuși niciodată să mai împlinească vreodată... 14tc "14" Poc, sus. Poc, jos. Mingiuca mă scoate și mă întoarce în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]