129 matches
-
membrii delegației COSAC și le poate conferi acestora un mandat. Unul dintre vicepreședinții însărcinați cu punerea în practică a relațiilor cu parlamentele naționale conduce delegația. (2) Ceilalți membri ai delegației sunt aleși în funcție de subiectele care trebuie examinate cu ocazia reuniunii COSAC, ținând cont de echilibrul politic global în cadrul Parlamentului. Delegația transmite un raport după fiecare reuniune. Articolul 125 Conferința parlamentelor Conferința președinților desemnează membrii delegației Parlamentului la orice convenție, conferință sau organism echivalent la care participă reprezentanți ai parlamentelor și îi
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
Componența Parlamentului 3-4 Compromisuri, amendamente 53, 59, 62, 154-155 Comunicare, poziția comună 57-59, 122 Concertare * comitetul de 56 * procedură de 56 Conciliere * comitetul de 63-64 * a treia lectură 63-65 Conduită (cod, reguli) 9, IX Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC) 124 Conferința parlamentelor 125 Conferința președinților * componență 23 * funcții .... 24, 45, 47, 64, 90, 94, 106-109, 113, 115, 127, 130, 142, 153, 176-177, 179, 181, 188-189, 200, 203, VII.A * întrebări 28 * publicarea deciziilor 28 Conferința președinților comisiilor 26 Conferința
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
III, VI.IV, VI.V Convenția ACP-CE VI.II Convocarea * comisiilor 90, 94, 183 * Parlamentului 127 Cooperare * consolidată 47 * între comisii 47 * între statele membre 75-76 * polițienească și judiciară în materie penală 92-94 * procedură de 35, 37, 49-62, 66-67, 152-153 COSAC 124 Curtea de Conturi V. 1, VI. V * declarații 105 * numirea membrilor 101 Curtea de Justiție 122 * introducerea unei acțiuni 121-122, 196, V.6 * mediatorul 194, 196 Cvorum 149, 185 - D - Decan de vârstă 11, 13 Declarația comună din 1975
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
Cucubalus baccifer, steluță - Stellaria graminea, turiță - Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria și cebărea - Sanguisorba officinalis; ... b) specii europene: rutișor - Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare - Anthyllis vulneraria și crin de pădure - Lilium martagon; ... c) specii care definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci - Astragalus cicer, ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica, trifoi - Trifolium pannonicum, clopoțel - Asyneuma canescens, cinci degete - Dorycnium herbaceum, drobiță - Genista tinctoria, lintea pratului - Lathyrus megalanthus, luminoasă - Clematis recta, gămălie - Thesium linophyllon, iarba fiarelor - Vincetoxicum hirundinaria, odolean - Valeriana officinalis, bălușcă - Anthericum
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
numai din satul de reședință, cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
păduri de molid ("Pices abies"); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată pe Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Azuga posedă prima pârtie de schi din România
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
și 2001, Leonard Orban a fost consilier parlamentar pentru afaceri europene și internaționale al Parlamentului României - Camera Deputaților, îndeplinind și funcțiile de Secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) Uniunea Europeana (UE) - România și al Delegațiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC și Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). În perioada mai 2001-decembrie 2004, deține funcția de negociator șef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator șef al României cu Uniunea Europeană. În anul 2002
Leonard Orban () [Corola-website/Science/304407_a_305736]
-
officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
sa au fost construite primele cabane în Țara Bârsei. În 1915 a fost "primus motor" când unele regiuni din jurul Brașovului care erau interesante din punct de vedere al florei au fost declarate rezervații naturale. Planta "Astragalus roemeri Simonk." (numită popular „cosacii lui Römer”) este numită în cinstea sa. Ierbarul său se zice că avea peste 10.000 de pagini. În 1924 a fost numit "doctor honoris causa" al Universității din Wrocław.
Julius Römer () [Corola-website/Science/318907_a_320236]
-
păduri de molid ("Pices abies"); o vegetație termofila compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Un punct de plecare spre chei este tabăra Vânători din apropierea localității Dobrești. La Dobrești se ajunge pe drumul Târgoviște - Moroeni.
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
Cosacul cu bot turtit sau boțogul, ocheana comună ("Ballerus sapa", sinonim "Abramis sapa") este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20-25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
mai mici decât la plătică și ocheană). Capul este mic, cu fruntea bombată, botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
ocheană). Capul este mic, cu fruntea bombată, botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este de calitate inferioară. Se consumă mai mult sărat.
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Biatlon), Alexandru Hălăucă (FR de Hochei), Ion Bîrlădeanu (FR de Kaiac-Canoe), Alina Dumitru Sămărghițan (personalități ale vieții sportive olimpice), Adrian Stoica (FR de Gimnastică), Ion Florian Ticu (FR de Bob și Sanie), Doina Melinte (personalități ale vieții sportive olimpice), George Cosac (FR de Tenis), George Teșeleanu, Georgeta Damian-Andrunache, Viorica Chermeș Susanu (personalități ale vieții sportive olimpice), Sebastian Gabriel Toncean (Federația Română de Culturism și Fitness), Marius Gane (vicepreședintele Federației Române de Alpinism și Escaladă), Nicolae Dobre (președintele FR Oină), Valentin Amato
Gabriela Szabo și Mihai Covaliu în luptă pentru șefia Comitetului Olimpic și Sportiv Român by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105240_a_106532]
-
Conferința Organelor parlamentare Specializate în Afaceri Comunitare și Europene ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) a început duminică și a continuat luni. A avut loc în contextul preluării de către Slovacia a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în al doilea semestru al anului 2016. Temele principale de discuție au fost referendumul de ieșire a Marii Britanii
Reuniune europeană într-un context fără precedent. Pericolul, mai mare ca oricând by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102919_a_104211]
-
serviciilor și a mobilității forței de muncă, afectând grav principiile fundamentale care stau la baza construcției europene, precum și buna funcționare a pieței interne a UE". Deputata PSD a discutat cu reprezentanții parlamentelor naționale din statele membre ale UE prezenți la COSAC cu privire la evenimentul ce urmează să aibă loc în septembrie și a cărui gazdă este Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.
Reuniune europeană într-un context fără precedent. Pericolul, mai mare ca oricând by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102919_a_104211]