644 matches
-
evidentelor observate fizic. Toată cunoașterea științifică este subiectul ajustărilor ulterioare în fața evidențelor adiționale. Teoriile științifice care dispun de o preponderență a evidențelor favorabile sunt acum considerate ca atribute sau definiții are realității (de exemplu teoria gravitației, a evoluției și cea cosmogonică). În cadrul științelor naturii, cel mai elocvent și actual exemplu este dezbaterea privind creaționismul, referitor la compatibilitatea între istoria biblică a facerii lumii și teoriile științifice ale cosmologiei și biologiei evoluționiste. Un exemplu mai vechi este reacția Vaticanului față de "falsificarea" de către
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
servant come to draw water for his master, and our buckets aș it were grate together în the same well. The pure Walden water is mingled with the sacred water of the Ganges." "Dimineață îmi scald intelectul în măreață filozofie cosmogonica a Bhagavad Gita, de la a cărei compunere anii zeilor au trecut, si in comparatie cu care lumea modernă și literatura ei par mici și vulgare; și mă întreb dacă acea filozofie nu se referă la un stadiu anterior de existență
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. 23 martie 1749, Beaumont-en-Auge - d. 5 martie 1827, Paris) a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică "Kant-Laplace", conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. A formulat ecuația Laplace și a pus la punct transformata Laplace, care apare în multe ramuri ale fizicii matematice, un domeniu în al cărui dezvoltare a jucat
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
au devenit apoi sfere solide. Această teorie, numită "ipoteza lui Laplace", sau "ipoteza nebuloaselor", se baza pe mecanica cerească ale cărei baze fuseseră puse de către Newton. A fost teoria predominantă în astronomia secolului al XIX-lea (sub numele de "teoria cosmogonică Kant-Laplace") și rămâne și astăzi una dintre ipotezele cosmogonice cele mai credibile. Laplace a fost primul om de știință care a postulat existența "găurilor negre" în univers și a introdus noțiunea de "colaps gravitațional". Este extrem de interesantă, din perspectiva capacității
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
lui Laplace", sau "ipoteza nebuloaselor", se baza pe mecanica cerească ale cărei baze fuseseră puse de către Newton. A fost teoria predominantă în astronomia secolului al XIX-lea (sub numele de "teoria cosmogonică Kant-Laplace") și rămâne și astăzi una dintre ipotezele cosmogonice cele mai credibile. Laplace a fost primul om de știință care a postulat existența "găurilor negre" în univers și a introdus noțiunea de "colaps gravitațional". Este extrem de interesantă, din perspectiva capacității de previziune, sugestia lui Laplace conform căreia „forța de
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
este înfățișat cu 5 chipuri, cu părul vâlvoi adunat în creștet și deasupra cu simbolul fluviului Gange. O altă reprezentare îl descrie ca având pielea neagră (ca și Krishna) sau vânătă. Acesta este un rezultat al momentului în care în cadrul cosmogonic al agitării oceanului primordial, ieșise la iveală, printre comori, veninul "kalakuta", pe care zeul l-a băut ca să scape universul de otrăvire, el doar învinețindu-se. O altă imagine răspândită este cea în care este așezat într-un cerc, mărginit
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
XIV-lea și a lui Colbert. Într-adevăr, dreptului Îi vine greu să recunoască, să organizeze sau să reglementeze tot ceea ce ține de pluriculturalism sau de interculturalitate, din cauza unei viziuni asupra statului și a Dreptului care este expresia unei perspective cosmogonice prezentate În cartea Genezei din Biblie. Unele state vecine cu Franța au găsit cu mai multă ușurință răspunsuri care să respecte autonomiile și culturile regionale, fie pentru a Împiedica revenirea totalitarismelor care le-au afectat (Germania, Italia, Spania), fie ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Există un stadiu al scenariului mitic ce se supune ușor narațiunii, dorinței omului de a povesti, anume cel în care este vorba despre modul în care divinitatea supremă creează această lume. Cele mai multe narațiuni mitice cosmogonice pleacă de fapt din acest punct, al creației cerului, pământului și celorlalte lucruri. Au în vedere mai ales momentul în care pământul este creat în datele lui concrete: din lut adus de pe fundul apelor, sub formă unei turtițe sau disc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
datele lui concrete: din lut adus de pe fundul apelor, sub formă unei turtițe sau disc, cu dealuri și văi, cu locuri distincte pentru viețuitoare etc. Or, acest moment în creația lumii ne descoperă divinitatea creatoare însoțită de o altă putere cosmogonică (o făptură cerească sau htoniană, o ființă angelică sau demonică etc.). Ca să vedem acest lucru, vom reda o legendă cosmogonică ce a fost culeasă de Elena Niculiță-Voronca și publicată în 1908 la Cernăuți : . Cum vedem, acest stadiu al scenariului mitic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
locuri distincte pentru viețuitoare etc. Or, acest moment în creația lumii ne descoperă divinitatea creatoare însoțită de o altă putere cosmogonică (o făptură cerească sau htoniană, o ființă angelică sau demonică etc.). Ca să vedem acest lucru, vom reda o legendă cosmogonică ce a fost culeasă de Elena Niculiță-Voronca și publicată în 1908 la Cernăuți : . Cum vedem, acest stadiu al scenariului mitic poate fi întradevăr povestit: există o putere creatoare care, cu ajutorul unei alte puteri, creează pământul și lumea văzută de om
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
Cum vedem, acest stadiu al scenariului mitic poate fi întradevăr povestit: există o putere creatoare care, cu ajutorul unei alte puteri, creează pământul și lumea văzută de om, prin încercări și confruntări ce iau forma unei adevărate drame cosmice. Toată povestea cosmogonică poate fi reluată asemenea unei reprezentări dramatice, ca la teatru, întrucât există protagoniști, actori, intrigă, confruntare, o desfășurare în timp și rezultate evidente ale întregii confruntări. Simplu vorbind, există personaje, motive și acțiuni, încât naratorul poate să spună cine a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
personaje, motive și acțiuni, încât naratorul poate să spună cine a făcut această lume pământească, cum și cu cine, până în ce punct și de ce anume arată ea astăzi așa cum o vedem noi. Unele motive pe care le întâlnim în narațiunile cosmogonice românești au un caracter mai larg, probabil universal. Este ceea ce s-a observat în legătură cu motivul confruntării dintre divinitatea creatoare și adversarul ei, acesta din urmă văzut de regulă ca o putere demiurgică. Un asemenea motiv trimite către cel al dualității
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
sau htoniană). în consecință, ele pot fi văzute ca puteri elementare ale adâncului, forțe htoniene. Mihai Coman, în scrierea intitulată Mitologie populară românească , I, urmând unele considerații ale lui Mircea Eliade, va spune că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul Dumnezeu: preistoria cosmogoniei populare românești, studiu elaborat începând cu 1951, încheiat în 1961 și cuprins sub forma sa definitivă în volumul De la Zalmoxis la Genghis Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
literatura românească, volumul I, 1929, pp. 37-38. Este vorba despre influența pe care scrierile bogomilice le-ar fi avut asupra folclorului românesc și implicit asupra acestui mit. în cartea menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
despre influența pe care scrierile bogomilice le-ar fi avut asupra folclorului românesc și implicit asupra acestui mit. în cartea menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de origine indiană. Din respectivele spații asiatice, cele două motive ar fi fost preluate de unele secte eretice (gnostici, mandei, manihei) care le-au dat o formă creștină și le-au transmis bogomililor. înainte de a discuta structura și semnificația mitului cosmogonic românesc, Eliade are în vedere mai multe versiuni ale sale: bulgare, transilvănene, ruse, ucrainene, letone, bucovinene, poloneze, baltice, mordvine etc. . Se oprește în mod special la câteva variante balcanice, mai ales românești. Observă înainte de toate un fapt mai ciudat în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și-i sorti să nu mănânce decât murdării. Dar Dumnezeu binecuvântă albina. Murdăria pe care o va mânca să devină miere” ). Va spune imediat că un astfel de mit cosmogonic este diferit de cele întâlnite în tradiția biblică, pe de o parte, și în tradițiile mediteraneene, pe de altă parte. De altfel, diferența de mai sus nu privește numai „oboseala lui Dumnezeu”, ci și alte elemente ale scenariului mitic. „îi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
subterfugii copilărești (ascunde un pic de mâl în gură, încearcă să-l înece pe Dumnezeu împingându-l în apă etc.); albina și ariciul. Acest univers mitic umil și șters nu este lipsit de semnificație. Oricare ar fi originea acestui mit cosmogonic, pare sigur că el a circulat în mediile populare și a trebuit să se adapteze unor audiențe fruste” . Cu alte cuvinte, narațiunea ca atare, cu scenariul și personajele ei, indică o formă târzie și populară, destul de pitorească. Acest fapt însă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
însă, caută să recunoască amploarea sau gravitatea răului din lumea omenească. Cum răul este evident în viața de toate zilele, acest fapt trebuie să-și aibă o explicație mai aparte . Revine la posibila origine iraniană a celor două motive, scufundarea cosmogonică și fraternitatea dintre Dumnezeu și Satan. Acestea pot fi puse în relație cu vechea mitologie zurvanită în care cosmogonia presupune o contribuție negativă, prezența Adversarului. Doar că, înainte de toate, opera cosmogonică presupune un sacrificiu originar, divin. Este ceea ce indică, într-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
la posibila origine iraniană a celor două motive, scufundarea cosmogonică și fraternitatea dintre Dumnezeu și Satan. Acestea pot fi puse în relație cu vechea mitologie zurvanită în care cosmogonia presupune o contribuție negativă, prezența Adversarului. Doar că, înainte de toate, opera cosmogonică presupune un sacrificiu originar, divin. Este ceea ce indică, într-o formă deja elaborată, vechea literatură orientală . „Prin săvârșirea sacrificiului, întreaga Creație a fost creată», e scris în Marele Bundahišn (III, 20; Zaehner, p. 336). Cum s-a mai remarcat, sacrificiul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
aduce materialul necesar creației Pământului” . La fel de arhaică, însă puțin mai evoluată, este și varianta mitică în care Creatorul se scufundă în apele primordiale sub forma unui animal. Nu știu dacă Eliade a cunoscut faptul că în una din variantele mitului cosmogonic românesc cel care se scufundă pentru a aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru a explica imperfecțiunile Creației. Cum nu mai este Creatorul cel care se scufundă pentru a-și procura substanța Pământului, munca fiind îndeplinită de unul din auxiliarii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru a explica imperfecțiunile Creației. Cum nu mai este Creatorul cel care se scufundă pentru a-și procura substanța Pământului, munca fiind îndeplinită de unul din auxiliarii sau servitorii săi, se ivește posibilitatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]