488 matches
-
în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură... În noi sunt universuri, lumini și umbre reci, Iubiri, resentimente, indiferență, ură, Sunt amăgiri perene în temporale teci. Religii, științe , dogme pășesc pe-aceeași Cale... Ființă sau neființă? Paliativ fictiv!... Când totu-i transformare în
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
cunună!”; „Și voi slăvi Eternitatea cu gura toată și voi merge-n rugăciune-n urma ta, de mă voi schimba într-un pește imens, tu să știi că-n abisul ființei rătăcesc, uite-așa ... Cele patru elemente de bază ale cosmogoniei tradiționale, apa, aerul pământul și focul sunt reprezentate în relație cu valoarea noțională, transpusă la nivel metaforic. Semnificațiile simbolice ale apei pot fi reduse la trei teme dominante - origine a vieții, mijloc de purificare, centru de regenerescență: „Măreață este uimirea
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă a materiei despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul din Tăcere s-a născut! Și în tăcere se va duce în pământ!” Convins de apriorismul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Manu, traduse din nou de cîteva ori în germană, în jurul anului 1790 [99]. 5) William Jones, Institutes of Hindu Law (a nu se confunda cu A digest of Hindu Law de Colebrooke, Calcutta, 1797-98), din 1794; publicație capitală, întrucît cunoașterea cosmogoniei indiene se va difuza tot mai mult prin intermediul acestui text, mai ales etic și juridic, cunoscut sub numele de Legile lui Manu [100]. Așa cum se observă, William Jones (1746-1794), care a fost judecător în 1783 la Tribunalul din Calcutta și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stelele, fluviile, munții, în diferitele momente ale acțiunii lor, ale schimbărilor lor, ale influenței lor binefăcătoare sau distrugătoare, conservatoare sau distrugătoare. Unul dintre principalele obiecte ale imaginației și artei índice este însă nașterea zeilor și a tuturor lucrurilor, teogonia și cosmogonia, deoarece imaginația índică este neîncetat preocupată de a introduce în miezul fenomenului exterior ceea ce este cu totul lipsit de caracter sensibil, precum și invers: de a topi în abstracții extreme ceea ce e pur natural și absolut sensibil. În acest fel este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
conținuturi pot sa aibă, pe de o parte, figuri divine speciale; pe de altă parte, însă, aceste divinități ajung să își însușească semnificațiile zeilor de rang mai înalt. Există un număr mare și o multitudine infinită de asemenea teogonii și cosmogonii. Cu alte cuvinte, atunci cînd se spune "Indienii au perceput astfel creația lumii și apariția tuturor lucrurilor", acest lucru nu poate fi valabil decît pentru o sectă sau o anumită operă; pentru alte secte și pentru alte opere, însă, lucrurile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ele provin din decretul vreunui rege, care, avînd nevoie de multe lucruri, a stabilit pentru fiecare cerință personală și socială o anumită clasă, separînd și împărțind îndatoririle fiecăreia: lucru care, cu timpul a rămas fix, trecînd în atribuțiile castelor. În cosmogoniile indiene se spune că originea castelor ar fi în diferitele părți ale lui Brahmă: din gura lui s-a născut casta brahmanilor, din brațele sale casta războinicilor, din coapsa sa casta meseriașilor și, în sfîrșit, din piciorul său casta slujitorilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care au adesea dimensiuni astronomice, dar care și mai adesea sînt născocite cu totul arbitrar. Se spune astfel despre unii regi că ar fi domnit șaptezeci de mii de ani sau chiar mai mult. Brahmă, prima figură care apare în cosmogonie și care s-a creat pe sine însuși, a trăit douăzeci de mii de milioane de ani etc. Se înșiră nenumărate nume de regi, printre care încarnările lui Visnù. Ar fi ridicol să considerăm asemenea date drept date istorice
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
imaginea exemplară a oricărei creații este insula, iar apa simbolizează suma universală a virtuților; cufundarea în apă, simbolizeaza regresiunea în preformal, în vreme ce ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestării formale, așadar Dorina va săvârși atât regresiunea, cât și repetarea cosmogoniei. În existența sa onirică, ea va trece dincolo: „Dorina privi șirul acela de odăi, care parcă o despărțeau de un alt tărâm, fără tristețe. Încet i se ștergeau din minte ultimele amintiri. Într-adevăr, acum înțelegea și ea că a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
în viziunea alchimiștilor, la care totul se transformă în aur, în plan terestru, al "microscopicelor popoare", totul se transformă în praf: "Ce ești tu, rege Tla? ... tu nu ești decât o formă prin care pulberea trece...". Să privim, pe scara cosmogoniei eminesciene, la ultimul act al trecerii. Praful (în toate manifestările lui: cenușă, pleavă, colb, pulbere) a statornicit un spațiu al pustiului. Timpul său este eternitatea ("neantul"). Nu mai este nimeni care să citească semnele convertite în firul de praf. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
soartea a omului născut. Când moare a lui suflet aripele și-a 'ntins Și renturnând în ceruri pe drum steaua a stins." (Povestea magului călător în stele) Suntem "stelari" fii ai cerului, gândește omul eminescian. De aceea titanii, zeii din cosmogonia sa se poartă după reguli omenești: "ceea ce ești este precum ceea ce este sus, iar ceea ce este sus precum ceea ce este jos, spre a împlini miracolele unui singur lucru...".30 M. Eminescu nu gândește lumea în scindări, ci în armonie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care m-a incitat să-ți descopăr opera. Am înțeles că era între voi o adevărată comunitate de gîndire. Am aflat și că Stéphane a colaborat la revista ta Arguments, la care erai director administrativ. E vorba de " Systémologie et Cosmogonie", articol publicat în numărul 24 din Arguments, în 1961, consacrat problemei cosmologice. Se găsesc în același număr studii de Kostas Axelos, Werner Heisenberg, Martin Heidegger și Roger Munier, același care s-a impus mai apoi ca traducător al marelui poet
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
consacrat evenimentului. Vorbiți despre o confuzie. Într-adevăr, există una. Știați prea bine atunci cînd m-ați solicitat, deoarece ați citit mai multe cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Siècle, seria nouă nr. 17, "The Great Adventure of Modern Art", supliment "Chroniques du jour", Crăciun 1961, copertă de Marc Chagall, cu o litografie originală de Karel Appel; text republicat in Karel Appel, Reliefs 1966-1968, CNAC, Paris, 1968. • "Systémologie et cosmogonie", Argu-ments, n° 24, "Le problème cosmologique", trimestrul 4, 1961. • "Henri Michaux et la folie", L'Observateur Littéraire, 17 august 1961. • "Cybernétique et système vital", Lettre Ouverte, n° 4, vara 1962, pp. 54-64. • "L'énergie et la matière vivante", Revue de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Orion Publishing Group, 2000] 64. Dumitru Stăniloae, Viața și învățătură Sfîntului Grigorie Palama, ed. a II-a, Editura Scripta, București, 1993 [1938, Sibiu] 65. R. Steiner, Cunoașterea inițiatica, Ed. Arhetip-Renașterea Spirituală, București, 1994 66. R. Steiner, Esoterismul Creștin, Propunere de Cosmogonie Psihologică, Ed. Univers Enciclopedic, București 67. R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul Mitologia egipteană și civilizația contemporană, Ed. Univers Enciclopedic, București 68. Mihai A. Stroe, "Erwin Schrödinger and the Romantic Programme", în Constructions of Identity III, 2004, Editura Napoca Star
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe triunghi) sugera astfel prin chiar formă să flacăra (elementul Foc). Pitagoricienii (inclusiv și probabil mai ales grupul de discipoli ai lui Philolaos, care încerca să descrie sintetic prin alegorii și cu mijloace geometrice principiile pe baza cărora Universul funcționează, cosmogonia, psihogonia, etc.) au stabilit cubul ca simbol al stabilității perfecte, ca figură geometrica a Pămîntului. Aceste corpuri erau pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza structurii materiei și care defineau comportarea fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bun? Este mai bun omul în calitate de birocrat decât omul în calitate de antreprenor, liber, activ? Putem crede în utopia birocratului care nu doarme cu gândul la binele maselor? Eu cred că deja am descris absurdul situației. Nu trebuie să uităm că în cosmogonia iudeo creștină, morala este elementul fundamental al vieții umane. Noi suntem "răi" sau "buni", după cum ne situăm prin puterea sufletului nostru, de o parte sau alta a barierei. Spre deosebire de noi însă, orientul este amoral, nu cunoaște și nu distinge categoriile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aici plecând", dar se recomandă ca raționalist ș.a. Unele nuanțări sunt, cred, necesare, monopolul asupra adevărului științific nefiind, din câte știm, instituit. De fapt, lucrarea a și fost propusă tocmai ca o invitație la dezbatere. Cartea începe cu o adevărată cosmogonie despre cum universul a produs omul (de ce nu invers?), iar omul, membru al societății deja, a produs banul și se termină cu un capitol dedicat banilor în socialism. Pe parcurs, autorul ne informează că "toate verigile (acestei antropomonetarogeneze) sunt la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unor ființe și/sau calitățile lor deosebite (În bine sau În rău). Spre exemplu, miracolul mierii (unicul aliment dulce produs de o ființă vie) este, conform mitologiei folclorice românești, produsul combinării dintre un blestem și o binecuvântare: Dumnezeu, după ce greșește cosmogonia, nu știe cum să repare lumea prost Întocmită. El Îl roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou, când se inaugurează un nou ciclu temporal. De aceea, Renovatio efectuată prin ritualul Anului Nou este, În fond, o reiterare a cosmogoniei. Fiecare An Nou reîncepe Creația. Și miturile, atât cele cosmogonice, cât și miturile de origine, sunt acelea care le amintesc oamenilor cum a fost creată Lumea și tot ce s-a Întâmplat după aceea. Din această perspectivă, un rit de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vii, oamenii, instituțiile civilizației etc.; ceea ce Înseamnă că miturile cosmogonice și cele etiologice sunt frecvent contopite În aceeași familie. Pornind de la diferite sinteze, putem prezenta câteva variante ale unor mituri cosmogonice egiptene, indiene, siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc dintâi” deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței. La Heliopolis, locul numit „Colina de nisip”, care făcea parte din templul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nisip”, care făcea parte din templul soarelui, era identificat cu „Colina Primordială”. ș...ț Alte versiuni vorbesc despre Oul primordial, care conține „Pasărea luminii”, sau despre Lotusul originar, purtând soarele-copil sau, În fine, despre Șarpele primitiv. ș...ț Etapele creației - cosmogonie, teogonie, creația ființelor vii - sunt diferit prezentate. După teologia solară de la Heliopolis, oraș situat În vârful Deltei, zeul Ra-Atum-Khepri a creat un prim cuplu divin, Șu (Atmosfera) și Tefnut, părinții zeului Geb (Pământul) și ai zeiței Nut (Cerul). Demiurgul a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să o păcălească - uneori, diferitele componente ale universului sunt create din diferite părți ale trupului ființei Învinse. Jocul dintre cosmogonia realizată integral de divinitatea primordială și cea În care lumea este făptuită de două figuri divine, aflate În relații, dacă nu de adversitate, cel puțin de concurență, poate fi ilustrat de un mit cosmogonic chinez și de legendele cosmogonice specifice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]