546 matches
-
artistic. Un cerc al perfectei înțelegeri între sistemul literar și cel politic. Obiectele negocierii de succes: devotamentul politic al scriitorilor, păstrarea etichetei marxist-leniniste și sprijinul pentru Dej, pe de o parte și, de cealaltă parte: renunțarea la chingile realismului socialist, cosmopolitism, măiestrie artistică recunoscută ca valoare și... Mihai Beniuc. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4887_a_6212]
-
una literară. R.B.: Nu pot să vă mai rețin. Ratați prînzul cu Herta Müller, dar o întrebare tot o să vă mai pun. La urma urmei, ce vă considerați - un cosmopolit sau un european? Trăiți acum și la Berlin... A.F.: Cosmopolitismul nu-mi spune prea mare lucru. Dar european trebuie totuși să mă consider: grec, austriac suedez... Aceasta este axa verticală. Adecvarea la obiect a suedezilor - este capul. Nervii și inima, inima ce bate prea repede, sunt austriece. Impulsurile și instinctele
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
cincizeci de ani O aniversare discretă, dar semnificativă, este cea pe care o marchează în acest an revista SECOLUL 21: cincizeci de ani de la apariția uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o miză în sine; noua căutare a vremurilor globalizate pe care le
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o miză în sine; noua căutare a vremurilor globalizate pe care le trăim o reprezintă înțelegerea civilizației contemporane, la care revista Secolul 21 continuă să contribuie din plin. Printre semnatarii grupajului de „evocări”, datorate unor colaboratori de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
dispăruseră deja, inclusiv din conștiința locuitorilor. Küstendje, cum se numea orașul în turcește, adăpostea o populație pestriță, alcătuită din turci, tătari, români, greci, armeni, bulgari, evrei și alte etnii, aduse de vânturile istoriei și ale comerțului pe malurile Pontului Euxin. Cosmopolitismul otoman nu s-a dovedit, însă, în acest caz, unul creator: activitatea culturală în Constanța de dinainte de 1878, exceptând inerenta (și minora) producție culturală din jurul instituțiilor religioase, este ca și inexistentă. Explicația e de aflat în cultura islamică dominantă, ca
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
cu cei de peste munți. În primul dintre ele, autorul recunoaște că sub egida libertății, „România s-a avântat prin creațiunile sale literare mult deasupra noastră”, dar nu toate aceste opere literare promovează „sentimentul iubirii de neam, ci plutesc pe oceanul cosmopolitismului”. Avem însă aceeași limbă și aceleași idealuri: „Temelia limbei fraților noștri din România liberă este și temelia limbei noastre”, dar „e mai bine să căutăm a cultiva literile în conformitate cu geniul limbei noastre și să dăm prin aceasta literaturii noastre o
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
din cunoașterea literaturii poporului.” Avem o comoară de gânduri înalte și sentimente fermecătoare ce zace ascunsă în sânul poporului nostru. Să o dezgropăm pe aceasta și neam atins scopul. Lăsați boierii să plutească mai departe în barca literară pe oceanul cosmopolitismului!” Și în celălalt foileton, autorul care semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
de calitatea filmului ales spre mutilare. Este vorba de un naționalism prost înțeles, și în felul în care-și formulează argumentul dl Socaciu constat că ceva s-a păstrat sub forma ideii fixe din predicile ideologice despre regimul burghezo-moșieresc și cosmopolitismul inacceptabil al păturilor exploatatoare și totodată știutoare de carte, pături care îndrăznesc să înțeleagă limbi străine purtătoare ale germenilor capitalismului și imperialismului putredei culturi și civilizații occidentale. Dl Socaciu duce mai departe făclia național comunismului, demn continuator al lui Popescu
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
articolelor lui Paul Georgescu, că are un aer simplificator care poate indica o intenție posibil ironică, mai ales din partea unui critic care, în repetate rînduri în ultimul timp, se arătase ferm de partea înnoirilor poetice de tip modernist, de partea cosmopolitismului și a deschiderii. A vorbi acum despre „bogata viață sufletească” a eroului comunist care nu se regăsește în poezia poetului tînăr poate cel mai reprezentativ tocmai pentru înnoirile poetice ale momentului, e paradoxal. Sau poate doar semnificativ pentru complicatele jocuri
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5477_a_6802]
-
întruchipat/ cu brațe de ape/ plete de păduri/ culmi cu afine/ de miere neagră”. Spinarea părintească a Carpaților sau munții blânzi ai Bucovinei sunt asociați imaginilor din peregrinările ei. Un portret al orașului Cernăuți mai păstrează tușele idilice din perioada cosmopolitismului austriac: „Oraș al păcii pe coline/străjuit de păduri de fag// Sălcii de-a lungul Prutului/ plute și înotători// Risipă de primăvară - liliacul/ În jurul felinarelor/ cărăbușii de mai își dansează/ moartea// Patru limbi vorbesc oamenii/ patru limbi înmiresmează aerul// Orașul
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
plouă. Picăturile strălucesc... Ceaiul îndulcit cu miere de albină e gata. La revedere Darie. Scrie-mi, scrie-mi. Al tău moțat care ieri și-a mai scurtat moțul, Nicolae Labiș (ca să nu-mi mai spui cosmopolit deși nu-i acesta cosmopolitism) * [Fălticeni], 6 febr[uarie] 1951 Dragă Mihai, Trebuie să-mi fac în scrisoarea aceasta o severă autocritică. Anume, de o bună bucată de vreme, în afară de o felicitare de Anul Nou, nu ți-am mai trimis nici un rând. Și aceasta este
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
despre România: „Cu țara mea am azi legături mai simple, dar care rămân complicate. Datorită vîrstei, rutinei, unui soi de resemnare. Am fost alungat departe de ea, iar eu m-am îndepărtat. Dar Bucovina copilăriei mele îmi lipsește, dealurile, pădurile, cosmopolitismul orășelului meu de după război. Azi, nu mai sunt de nicăieri, un evreu rătăcitor cu rădăcini românești, care trăiește în America, cel mai bun hotel din lume. Și în cochilia melcului, limba sa, pe care o ia peste tot cu el
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]
-
Cartea Românească) tot ce i se pare profitabil pentru literatura lui. În primul rând ca recuzită. Pretutindeni apar detalii specific „americănești” (așa cum s-au impregnat ele în mentalul colectiv european): motociclete Harley, homari, Coca Cola, Huckleberry Finn, Holden Caulfield, spălătorii, cosmopolitism haotic, mașini Pontiac, bacșișuri eliberatoare. Sigur că, puse laolaltă, ele sună oarecum ready made, de nu chiar ușor snob, și că numeric sunt atât de copleșitoare încât pun sub semnul întrebării coerența întregului. Numai că, personal, întrevăd în scrisul lui
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
political theology, philosopy of communication, religion and mass-media. Ciprian NIȚU is a Teaching Assistent at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is the author of the book Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică (Editură Adenium, Iași, 2014) and his areas of interest are political anthropology, institutions of the European Union. Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 16 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dovedi că poate fi și este practicat și în literatură, nu numai în politică...". O singură dată dl. Martinescu ne surprinde dezagreabil și anume prin opacitatea față de Ion Caraion: A făcut închisoare fiindcă lucra pe două tablouri: al socialismului și cosmopolitismului(sic!). După ce a ieșit din pușcărie a făcut carieră literară (și avere), cu nenumărate volume de poezie ilizibilă și de texte Ťcriticeť care trădau un mare grafoman" (sic!). în realitate Ion Caraion e una din marile victime ale terorii comuniste
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
alte limbi. Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic este opera unui exeget de care însuși Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române, pentru că această lucrare de referință „exclude atât vanitățile și rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
avvento del post-umanesimo, imperniato sulla figură del profeta come centro individuale în grado di calamitare tutte le risorse della società per dare vită a un cerchio universale, spirituale mă anche politico (e non a caso ricorre più volte îl sostantivo 'cosmopolitismo', preferito a 'internazionalismo', tipico della tradizione semantica e dottrinale social-comunista), sembra dunque caratterizzarsi come un 'teismo razionale' di tipo kantiano. Anzi, seguendo la definizione dată da sé medesimo, 'kantiano-leopardiano', volendo con ciò mettere în risalto del poeta recanatese l'attenzione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
del possibile, alla sua invenzione. L'alta febbre dell'agire che lo pervade non è quella dell'uomo rinascimentale, dell'homo faber, né, tanto meno, quella dell'homo emptor șu cui și regge îl regno trionfante dell'individualismo radicale, del cosmopolitismo utilitarista, dei diritti senza doveri, mă piuttosto quella dell'homo civicus descritto da Franco Cassano, ossia della società civile în quanto și associa, rifuggendo l'individualismo, e și occupa della cosa pubblica 46 con un travolgimento d'amore mediante cui
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fi ele de neliniștitoare, de influențe. De confruntări extra muros și de schimburi. De agoră, iar nu de ghetou. Așa că între o opțiune formală, a criticii care lucrează cu ,piese" numărate, nu cu filiații, modele, pattern-uri de receptare, și ,cosmopolitismul" teoriilor așa-numitului răspuns al cititorului, influențat de un întreg climat, literatura națională e ba totalitatea operelor scrise în limba română, și-atît, ba stratul germinativ din care ,ies" cărți, îndatorate întregii literaturi (și nu numai, dar asta e deja altă
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
s-a aflat în fruntea Moldovei doar pentru un an, Cantemir era fiu de Domn, a trăit toată viața ca un principe și a avut pretenții pe măsură. Acest domnitor al Moldovei s-a ilustrat încă din adolescență printr-un cosmopolitism funciar. Cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o în afara granițelor țării sale, dar n-a avut nicio clipă statutul nefericitului exilat Dosoftei, dimpotrivă: existența lui Dimitrie Cantemir a fost aceea a unui privilegiat al soartei. În adolescență
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
de stabilit dacă o specie este nativă sau introdusă. Numărul mare de introduceri repetate de-a lungul timpului face istoria invaziei lor neclară. Multe dintre schimburile comerciale care au avut loc în decursul timpului au condus la falsa impresie de cosmopolitism natural, astfel că multe specii introduse accidental sunt considerate în mod eronat native. Cele mai frecvente căi de introducere a speciilor alogene sunt transportul clandestin și contaminarea, prin cele două căi introducându-se 63% dintre specii. Clandestin, organismele au fost
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
sa decât acela ce are să o piardă în curând și aceasta se simte instinctiv. Nicăieri nu se manifestă voință de viață mai tare decât acolo unde viața este periclitată sau prin boală internă sau prin pericol estern" (Fragmentarium, p. 129). Cosmopolitismului, la modă spre sfârșitul secolului al XIX-lea, veacul constituirii națiunilor moderne, cosmopolitism pe care Mihai Eminescu îl învinuia că ar fi introdus în estul Europei "formele costisitoare de cultură ale Apusului", îi opunea cultura națională în adevăratul înțeles al
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
instinctiv. Nicăieri nu se manifestă voință de viață mai tare decât acolo unde viața este periclitată sau prin boală internă sau prin pericol estern" (Fragmentarium, p. 129). Cosmopolitismului, la modă spre sfârșitul secolului al XIX-lea, veacul constituirii națiunilor moderne, cosmopolitism pe care Mihai Eminescu îl învinuia că ar fi introdus în estul Europei "formele costisitoare de cultură ale Apusului", îi opunea cultura națională în adevăratul înțeles al cuvântului. Într-un articol, publicat în ziarul "Timpul" la 22 ianuarie anul 1880
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
și a celui contemporan, cu metehnele și dramele lui (fiii plecați la oraș ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip...). Despre aceeași emancipare cu orice chip, dar la scară națională, sesizând corect că e vorba despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlnește și în artă, asumându-și, ante factum, etichetări
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
formă și conținut radicale care deranjează și supără ochiul, face respingător mesajul decolorându-l și înstrăinănu-i destinația, minimalizându-i expresia, pecetea măiestriei artistice. Chiar dacă, probitatea și structura produsului de consum și de însușire estetică este adesea și discutabilă. Nici măcar de cosmopolitism nu l-aș învinui, pentru că el a fost gândit - când i-a fost pecetluit destinul - cu destinația unilaterală de “oraș al jocurilor de noroc” - toate decurgând ulterior din această dulce și pretențioasă “povară” de a-i face pe vizitatorii veniți
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]