10,085 matches
-
deosebit de vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii ar trebui să încerce să cugete mai intens asupra unor fenomene. Pentru mine a cugeta nu înseamnă neapărat a gîndi cu un oarecare recul față de eveniment, dar în fața "isteriilor" cotidiene, intelectualul trebuie să cîștige o oarecare distanță ce se obține tocmai prin-tr-o gîndire aprofundată... În timp, este desigur o reacție mai înceată, dar acest lucru este necesar. D-nule Safranski, credeți că filozofia va supraviețui în sensul ei tradițional, într-
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
o relație cît mai corectă cu istoria și cu piața. Iar dacă viitoarea Linda Evanghelista își dă cu presupusul că mariajul cu un artist ar fi un soi de fotosinteză sau, treacă de la mine, un fel de polenizare, în afara malaxorului cotidian, se înșeală amarnic, după cum tot amarnic se înșeală și promptul său babac în cazul în care se lasă pradă prejudecăților și crede că artistul e doar un vîntură lume, un sorb insațiabil de absint și o biată anatomie umblătoare, fără
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Din comentariul dnei Ramona Malița, aflăm că pe primul loc în preferințele "sponsorilor"-studenți se află Familia, iar pe al doilea, România literară. Faină apreciere! Mulțam frumos. O știre falsă cu final neașteptat? Cel mai teribil hap înghițit de presa cotidiană în acest an a apărut la începutul săptămânii trecute. N-a fost ziar care să nu publice știrea că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi suferit un grav accident, în Deltă. Televiziunile au povestit și ele, amănunțit, accidentul. Ce e mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
noastră de la târgul de carte și anume că feminismul și feminitatea sunt două lucruri diferite. Sensibilitatea feminină redă în scris o realitate pe care numai femeia o poate cunoaște și sesiza. M.P.M.: Vă bucurați că vă întoarceți la viața dumneavoastră cotidiană profesională, la familie? F.Ch.: Nici nu s-ar putea altfel. Trebuie să mai spun că scrisul este un mijloc formidabil de a grefa o a doua viață peste cea proprie. Așa că el face din mine o ființă privilegiată, căci am
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
vorba dlui Mircea Pașcu. Încît cine citește și ziarele poate avea impresia că trăiește simultan în două realități paralele. Una rozalie pe care i-o oferă pe întrecute televiziunile și alta mai degrabă scandaloasă despre care citește în cîteva publicații cotidiane. Ceva mai complicată e rezultanta așa-numitei imagini a României în presa străină. Din 2001 încoace și președinția și guvernul au avut tot timpul din lume pentru a se convinge că despre România s-a scris și de rău și
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
infernală pucioasă: "De-aici, din cramă, plecăm zilnic:/ urcăm spre Nord prin noapte și ceață,/ mergem pe dîra fulgerelor de unde s-a/ retras moartea, schelălăind, putrezind" (De-aici, din cramă, plecăm zilnic). Mitul zeiesc decade într-unul tavernal, prozaic, de cotidiană folosință, de natură epocală, egalizatoare: Nu alcoolul ci frontiera ultimului pahar/ prevestește Nordul. Ești între ceilalți, la/ mesele lunge ale veacului" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Un mit colțuros, agresiv, hrănit de mentalitatea omului primar, subcivilizat, care iese la suprafață
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
analizează cu o luciditate uimitoare. După acest interval, începe faza a doua. Ea constă în lucrul asupra situației, ca material. Situația trebuie să fie "cărămida" clară pentru viitoarea construcție. Pentru aceasta, apelăm mai întâi la texte simple, apropiate de experiența cotidiană, apoi trecem la scene în aparență marginale, scene de "legătură" luate din Ibsen, din Wedekind. În ultima vreme, lucrez mai mult scene mici, care servesc ca articulații, ca punte între momentele importante. Aceasta îmi permite să-i pun pe elevi
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
la cale, mici cruciade, vânează subvenții, burse, aranjează premii, sindrofii, călătorii în străinătate, sunt cei veșnic nemulțumiți de toți și de toate; ceilalți, mult mai puțini, chiar foarte puțini, sunt cei care lucrează, uneori în presa literară, uneori în presa cotidiană, la radio și televiziune - bine ai venit, Elena Vlădăreanu, la amarul și tristețea noastră! -, și trebuie musai să scrie despre premii, fără ca aceștia să aibă vreo obligație pentru cineva, vreodată). Câți dintre numeroșii, importanții scriitori, care participă la nenumăratele festivaluri
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
relatare cât de modestă, fie și în presa literară, despre întâlnirea la care au participat? Coboară vreunul din înaltul lui Olimp la disprețuita condiție a jurnalistului cultural? Toată lumea bună așteaptă totul doar de la cei foarte puțini jurnaliști "compromiși" în presa cotidiană. Până și la Neptun, într-o vară, la un colocviu literar, scriitorii-numai-scriitori au fost cazați la cunoscuta Vilă a Scriitorilor, în timp ce scriitorii-ziariști-în-plus au fost vânturați la mama dracului, la mulți kilometri depărtare de cei privilegiați, undeva pe la marginea stațiunii, când
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
despre puținele mele cărți doar oameni cărora nu le-am făcut niciodată vreun serviciu de publicitate, în revistele de mare tiraj la care am lucrat! Ce motivații are, în clipa de față, în aceste circumstanțe, scriitorul-jurnalist de cultură din presa cotidiană? Absolut nici una, deocamdată! Scriu în această zonă doar cei care tot trebuie să-și câștige pâinea, într-un fel sau altul, și n-au o altă alternativă mai norocoasă. Iată de ce prefer, de câțiva ani buni, să scriu cu predilecție
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
în parte și din cauza lipsei de inventivitate stilistică); nu este însă mai puțin adevărat că, uneori, tocmai acest tip de scriitură monotonă, lipsită de relief, poate să pară un artificiu inspirat, în măsura în care, pe porțiuni, cadrează foarte bine cu derizoriul existenței cotidiene. Am putea afirma că romanul de acum este povestea unui cuplu cu nimic ieșit din comun: el trecut de prima tinerețe, căsătorit, cu doi copii, (își detestă, evident nevasta și socrii), ea, Ema, soția unui medic, la rîndul ei cu
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
un roman despre ratare ("se socotea un campion al eșecurilor de tot felul, nu mai vroia să mai deranjeze pe nimeni cu amănuntele încurcate ale vieții lui", notează la un moment dat autorul), un roman despre rutină și (in)satisfacții cotidiene, interesant, mai cu seamă prin ceea ce ratează... Mihai Dragolea - De departe spre aproape, Editura Paralela 45, 2001, 170 de pagini, preț nemenționat.
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
persoană exemplară în utopia lui a unei lumi paralele, independente, alcătuite numai din autiști. M ar fi un soi de guru, total inconștient de faptul că e un guru” (p. 172). Firește, această filozofie este una implicită, dedusă din comportamentul cotidian al lui M și din replicile sale date cu diverse prilejuri. Poate chiar mai mult decît atît este proiecția pe care un tată iubitor o face asupra minții copilului său bolnav pentru a da existenței acestuia un sens suportabil (pentru
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
vandabilitatea unor volume cum au fost 1907, din primăvară până-n toamnă, vândut în zece mii de exemplare, cifră-record, sau Schițe nouă. Cartea Dorinei Grăsoiu face din Caragiale un personaj omniprezent în paginile ziarelor și revistelor contemporane autorului. Aducând în prim-plan cotidiene mai puțin discutate în studiile critice dedicate maestrului, cartea se pretează și la o lectură contextualizată de alt tip, aceea de micromonografie a publicațiilor vremii din perspectiva modului în care l-au receptat pe Caragiale. Divagațiuni Cunoscut pentru înclinațiile sale
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
la cîntecul propagandelor de tot felul, Constantin Eretescu judecă totul cu propria sa minte, nuanțat și fără idei preconcepute, caută să identifice specificitatea diverselor epoci și regimuri politice prin care a trecut la nivelul existenței păturilor de jos, în exercițiul cotidian al relațiilor interumane. Constantin Eretescu a văzut multe la viața lui, iar memoriile sale pot fi privite și ca un mic curs de istorie trăită. Din acest punct de vedere o carte precum Periscop este de cel mai mare interes
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
Iulia Popovici Publicată într-o primă ediție în 1959, cartea sociologului de origine canadiană Erving Goffman The Presentation of Self in Everyday Life (tradusă de Simona Drăgan și Laura Albulescu sub titlul Viața cotidiană ca spectacol) e ceea ce limbajul clasic numește o „piatră de temelie” pentru un tip de abordare aproape revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
locul comun al lumii ca scenă, se dovedește o explorare a sinelui ca produs social, a modelului impus de standardele societății și a limitatei zone de libertate în punerea în scenă a eului. Lucrare avînd în centru microstructurile sociale, Viața cotidiană ca spectacol s-a dovedit în timp a fi, într-un fel, „veriga lipsă” între lectura micro- și cea macro-sociologică, se consideră în lumea științelor sociale. Teoria literară exploatează la rîndu-i segmente intense din studiile lui Goffman (nu numai Viața
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
ca spectacol s-a dovedit în timp a fi, într-un fel, „veriga lipsă” între lectura micro- și cea macro-sociologică, se consideră în lumea științelor sociale. Teoria literară exploatează la rîndu-i segmente intense din studiile lui Goffman (nu numai Viața cotidiană..., ci și Stigma, Asylums: Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Interaction Ritual: Essays on Face-to-Face Behavior sau Forms of Talk), la fel, evident, spectacologia, ceea ce face din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
Situation of Mental Patients and Other Inmates, Interaction Ritual: Essays on Face-to-Face Behavior sau Forms of Talk), la fel, evident, spectacologia, ceea ce face din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile momente ale acestui an editorial. Erving Goffman, Viața cotidiană ca spectacol, traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu, prefață de Lazăr Vlăsceanu, București, Editura comuni-care.ro, 2003, 280 pag.
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
oară fața premierului. Am serioase îndoieli că românul de rînd are insomnii din cauza corupției baronilor locali ai PSD, dar sînt convins că el a ajuns la exasperare constatînd că aceștia nu sînt în stare să-l apere de spaimele lui cotidiene: prețul hranei, al medicamentelor și al întreținerii. La noi corupția nu e privită drept un păcat, ci ca un semn de putere de foarte mulți dintre alegători. Toți avem nevoie de o pilă, de o relație și trebuie să dăm
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
poate compara cu marii bandiți care-au furat eleștee, mii de hectare de pădure, hoteluri, fabrici, sau care-au devalizat bănci întregi. Dar ei sunt simptomele metastazei care-a doborât România: pătrunderea politicului în cele mai intime cotloane ale vieții cotidiene. Fără-a fi identice, ele vorbesc despre condiționarea de tip mafiotic la care s-a ajuns în treisprezece ani de minciună politică. Țară săracă, România nu poate satisface toate orgoliile și ambițiile profesionale. Mereu vor fi învingători și învinși. Ceea ce
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
cât de late, lungi, prozaice pot deveni versurile? Dacă materialul lexical poetic s-a îmbogățit cu fiecare epocă, cât de permisiv poate ajunge limbajul poeziei? Dacă vremea poemelor filozofice, ermetice ș.cl. a trecut, cât de transparente, de simple, comune, banale, cotidiene pot ajunge astăzi poemele? Îmi e clar că nu e nevoie să știu răspunsuri exacte, care, de altfel, nici n-ar putea fi date, dar la fel de clar îmi e că, în mod necesar, niște limite trebuie să existe. Această fugă
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
postexperimentalism, el scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea scriiturii realiste de secol XIX - pentru care-și manifestă explicit predilecția, sau din marile povestiri parabolice ale secolului recent încheiat. În plină epocă a corectitudinii politice, el ierarhizează culturile. În plin jovialism cotidian, el filozofează balzacian. Filozoful preferat al naratorului este Auguste Comte: “Si donc l’amour ne peut dominer, comment l’esprit régnerait-il? Toute suprématie pratique appartient à l’activité” se citează ca motto al capitolului 15. În epoca lui il pensiero
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
Consiliu local, Centru cultural, spre deosebire de cel de la Baia Mare care este integral privat, Simpozionul de la Pitești este gîndit ca un factor de reconstrucție și de remodelare a spațiului urban. Cel care a simțit importanța enormă a unui asemenea eveniment pentru viața cotidiană a oamenilor și pentru igiena pe termen lung a orașului, a fost însuși primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, deja cunoscut pe o arie mai largă pentru spiritul său gospodăresc și pentru eficiența administrativă. Și această ediție a simpozionului, coordonată, ca de
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
omul simplu a cărei viață s-o urmărească, pur și simplu mergînd după un ziar ce trece din mînă-n mînă. Un ziar e o lume, el spune totul despre cel care-l citește după cum îl citește - așa se-ntîmplă în Moartea cotidiană a lui Dinu Pillat -, sau are o existență a lui pe care-o-mparte cu cel sau cea care-l răsfoiește, îl rulează sub braț, îl folosește în loc de jupon - ca în Poveste cu un ziar a lui O. Henry. Ziarul
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]