172 matches
-
Șederea acesteia, care-i pedepsea lui portofelul, trebuie că se apropia de sfârșit. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Mai cu seamă după oripilanta situație din camera copilului. De atunci, Hugo abia dacă se mai uitase în ochii cotoroanței. De fapt, nu se mai uitase niciodată. Era sigur că venise momentul ca Amanda să preia conducerea operațiunii și să se ocupe cu săltatul pe genunchi al copiilor angelici în lumina filtrată a soarelui. Să-și facă marele număr, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
față. - De ce mă insulți, priorule? Eu Îi ajut pe oamenii buni din Florența. Va fi un rug pentru eretici, la turnul familiei Cavalcanti. Iar lemnele mele sunt uscățele, numai bune ca să scoată fum alb. - Pe cine ai pofti să arzi, cotoroanțo? Vezi-ți mai bine de sufletul tău! - Ba să-ți vezi de sufletul dumitale! Îi replică ea fără să dea semne că s-ar da la o parte. Sau poate că vrei să dai fuga În ajutorul lor? adăugă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Nu?! Măi, măi... Îți plac momițele? Nici? E bine de notat. Iar am glumit! Așaaa... În pădure la Băneasa, A venit Aia cu Coasa. O-la-la-la, la-ri-ra-la! La, la! Sigur, vom face noi o prostie... Sărut mânușițete, Domnișorică! (Ceașca ta, de cotoroanță senilă și dilimatroasă!) Vă mențineți fantastic, teribil, extraordinar, cumplit! Certamente! Vă spui! Pe barba mea! NAHEMA Lingușitorule... Nicio ființă omenească, alcătuită din carne și din sânge și dotată, fatalmente, cu un intelect limitat fizic, niciun muritor, nimeni, absolut nimeni, nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dădeau - astfel, el i-a dat înapoi lui Aristip suma pe care acesta i-o trimisese într-o zi... Nu vom avea cruzimea să întrebăm cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dădeau - astfel, el i-a dat înapoi lui Aristip suma pe care acesta i-o trimisese într-o zi... Nu vom avea cruzimea să întrebăm cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dădeau - astfel, i-a înapoiat lui Aristip suma pe care acesta i-ar fi trimis-o într-o zi... Nu vom avea cruzimea să întrebăm cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu nevasta, travestit în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în București, Aghiuță își ia numele de Kir Ianulea și își inventează o biografie aventuroasă, pe care o răspândește în târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de ale cărei servicii hangița beneficiază constant, poate să scape din atenție chiar și la reluarea lecturii. Este aproape imposibil a se interpreta altfel decât în litera lui textul frazei ce urmează: ,,Și repede coana Marghiolala dă o poruncă unei cotoroanțe să puie de masă-n odaie, și pe urmă s-apropie de cotlon la vatră’’. Doar la sfârșit, rememorând toate aparițiile ei, realizăm ideea că numita ,,cotoroanță’’ este principala unealtă a hangiței; chiar dacă (sau tocmai de aceea) acțiunile ei dau
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lui textul frazei ce urmează: ,,Și repede coana Marghiolala dă o poruncă unei cotoroanțe să puie de masă-n odaie, și pe urmă s-apropie de cotlon la vatră’’. Doar la sfârșit, rememorând toate aparițiile ei, realizăm ideea că numita ,,cotoroanță’’ este principala unealtă a hangiței; chiar dacă (sau tocmai de aceea) acțiunile ei dau impresia că se circumscriu în aria celui mai stereotip comportament (de pildă: ,,- Cocoană, dumneavoastră stați de vorbă aici... nu știți ce-i afară... -Ce e ? - S-a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a identifica chipul în care se manifestă fenomenul de sublimare a gestului înscris în arsenalul strategiei erotice, cu inimitabil farmec mânuit de hangiță, în act ezoterico vrăjitoresc deliberat. Însă nici acum operația nu este ușor de realizat. Obstinanta prezență a cotoroanței, răspunsul în doi peri dat de hangiță întrebării cu privire la absența din odaie a icoanelor, intempestivele apariții și dispariții ale cotoiului, inopinata răsturnare a lămpii și rămânerea în întuneric a eroilor, febrilul, pasionalul ,,joc’’ cu căciula al Mânjoalei și refuzul de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pentru propriul organ sexual vine, după cum spun psihanaliștii, din teama de castrare, iar o femeie cu prea multă forță poate provoca o asemenea teamă. Realizând psihanaliza unor povești cu zâne, Bruno Bet telheim a arătat că atât zânele, cât și cotoroanțele pot trezi frica de castrare în subconștientul unui băiat. Revenind la oile noastre, una dintre fricile cele mai răs pândite în rândul băieților este frica de răspundere în fața virginei. Ea nu este de fapt o răspundere în fața fetei, ci în fața
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Azucena, Am neris, Principesa de Bouillon, Giulietta și Dalila la Lincoln Center. Vocea ei umplea cu ușurință uriașul auditoriu al Metro politanului. În Carmen, calul ei de bătaie era Scena Cărților. Mezzoso prana nu o întruchipa pe Azucena drept o cotoroanță sălbatică, ci conferea demnitate și patos acestui rol al unei femei greu în cercate de viață. Doamna Cortez o investea pe Amneris cu in tense emoții, iar vocea ei acoperea cu lejeritate cerințele aproape im posibile ale partiturii. Personajul ei
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să te-audă cum Îi faci inventaru’. Dacă n-o fi și venit. Ai văzut pe cineva prin curte, Relule, când ai venit Încoace? — Era un fel de femeie de serviciu, una-n halat albastru... — Coana Leontina, Îmi explică Laur. Cotoroanța aia de nevastă-sa are cam tot pe-atât partea ei, prin părțile Roșiorilor, de unde este ea. Ie din neam de ciobani, vere, din ăia cu turme de mii de oi. Ai să scrii o mare carte despre ce pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai multe rânduri și pe nevastă-sa să bată la tuburi cot la cot cu noi. Sălta treanța aia de halat pe ea de ziceai că-i pe sârmă. Râdea printre gâfâituri văru’ Laur, uite-o vere cum joacă-nfiptă-n mătură cotoroanța, dac-o cauți Între picioare e carne vie, și Andrei o căina că cine-o mai fute-o și pe sărmana Leontina și la cinci metri mai Încolo ea zdupăia cu ciocanul În formă și las-o dracu’ vere că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ultimu’ cancioc la tot ce rămâne seara Împrăștiat prin curte, plus o sută și ceva de saci pe care-i are În pivniță. Îl vezi tu că se târâie Încolo și Încoace ca o rață boșoroagă, da’ și el și cotoroanța aia sunt cu ochi-n patru, și nu-ți mai spun că de-atunci au fost și mai și. S-a interesat moșu’ prin gară ce și cum, l-a gonit pe văr-tu, ăsta venea să doarmă prin hangar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâine-l vezi că nu mai poate să se ridice și să se-ndrepte cu futu-te-n cur spate. Rămâne-acolo unde-l prinde nenorocirea lungit și-nțepenit de nu se mai uită nimeni nici cu curu’ la el, nici cotoroanța de Leontina. Ba lasă-l dracului, părințele, că nu se mai satură cât o fi pus la ciorap pe lângă ce-i mănâncă fii-su, care uite-l de când a plecat după motor la plajă la Costinești și la discotecă și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
El te-a făcut frumoasă; tu însă cu păcat Te folosești de harul ce ție ți l-a dat. Deci află că un suflet se plânse chiar acuși 510 De rana dureroasă pe care i-o făcuși. Arnolf (aparte) Ah! Cotoroanța naibii! Năpîrcă blestemată! Agnès Un om rănit de mine? Întreb atunci mirată. De tine, zise baba. Rănit de moarte, vai! E tînărul pe care aseară-l salutai. 515 Dar cum se poate una ca asta , zic. Făcui Să cadă din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fine, fiecare din aceste macro-propoziții esențiale (Complicația Pn2 și Rezoluția Pn1) este urmată de evaluarea explicită a lui Arnolf. Dacă acesta din urmă subliniază sfârșitul situației inițiale (Orientarea-Pn1) prin "Foarte bine", aceste două evaluări în aparteu din versurile 511 ("Ah! Cotoroanța naibii! Năpârcă blestemată") și 535-536 ("Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă!") marchează cele două evenimente majore ale progresiei narative. Structura acestei introduceri în scenă este următoarea: (a) Dialog (v. 482) (b) Rezumat (478) Cerere de povestire (483) Intrare-prefață (484) (c) [POVESTIRE
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se comporta amabil, prevenitor: jucam împreună „poze“ - un fel de joc de noroc, care consta în găsirea prin deschiderea la nimereală a volumului celuilalt, strâns bine între genunchi, a „pozelor“ colorate înfățișând coșuri cu flori, fetițe sărind coarda, „scufițe roșii“, cotoroanțe, băieți gonind cercul, animale etc., așezate între foi din zece în zece pagini. De nimereai poza, o căpătai, iar cel care o pierduse trebuia s-o înlocuiască cu alta din rezerva sa, venindu-i acum lui rândul la „tras“. Mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în plata Domnului (puține au luat în brațe și bătrânii în cărucioare) și s-au bulucit la secțiile de votare, unde au stat până la leșin, ca să fericească România. Unele, plecate de acasă cu frica de demoni, ucigă-l toaca, babe cotoroanțe, strigoi și alte cele, prin vot, s-au pus la adăpost de, Doamne ferește, ce li s-ar putea întâmpla lor, la o eventuală naștere, dacă ar visa urât în pat străin și depărtat. Oricum vom privi lucrurile și situațiile, domnul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuvânt: Și de odată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc191. Cuvintele sunt și mai grele de sens atunci când instanțele o cer; cotoroanța spre exemplu este cuprinsă de somnul ei de fier și se afundă în adâncul cel vrăjit și necunoscut al lacului 192. Dând o notă pregnantă de și mai intens mister, că luna stăpâna nopții se oglindea într-un lac mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se roagă ca doamna Rochester să moară În incendiu. — O, fii serios, Guido, toată lumea Își dorește asta când citește Jane Eyre. Amestecă cepele În tigaie și adăugă: — Păi, cel puțin când o citesc prima dată. Doar mai Încolo află ce cotoroanță mică, parșivă și fățarnică, e de fapt Jane Eyre. — Lucruri de-astea le spui studenților tăi? Întrebă el, deschizând un dulap și scoțând o sticlă de Pinot Noir. Ficatul zăcea feliat și-n așteptare pe-o farfurie lângă tigaie. Paola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
unde este. Rossi pufni. — Știu, știu. L-ar minți și pe Papa dacă asta l-ar salva pe micuțul ei Peppino. Ei bine, cine s-o Învinovățească? El este singurul ei fiu. Pe deasupra, aș vrea s-o revăd pe bătrâna cotoroanță; nu cred că am văzut mai mult de două ori de când l-am arestat ultima dată. — A Încercat să vă atace cu foarfecele atunci, nu-i așa, domnule? Întrebă Rossi. — Ei bine, n-a prea dat pe-afară de bunătate, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]