186 matches
-
cutezau să se opună, Întocmai ca hunii și ca mongolii medievali. Intrând În legătură cu armata națională română din Germania și din Austria, Împreună cu Teofil Mija și cu alți camarazi organizează În pădurea Fetea, Încă din toamna anului 1944, lupta armată Împotriva cotropitorilor bolșevici, pentru eliberarea României. Iar În anii 1945 și 1946 participă activ la grevele studențești antimaghiare și anticomuniste de la Cluj. Văzând că, mai ales, intelectualitatea, manifestând lașitate, defetism și lichelism, se dă tot mai mult de partea puterii instaurate de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În care este vorba de sburător, de duhul străin, de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă”, agresivă, cotropitoare. Copilita (pentru care are predilecție) este blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este privit dinafară, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe buza prăpastiei. Toate versurile sînt jeluitoare, toate vorbesc de un „aht”, de un chin cotropitor, incit imaginea finală este aceea a unei existențe copleșite de o mare pasiune. O pasiune devastatoare care atinge toate compartimentele și funcțiile ființei: fiziologice, psihice, spirituale. Să vedem Întîi dezastrul global. O senzație, Întîi, de cădere, de „clătire” a sufletului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
războiul pentru independență din anii 1877- 1875. În decursul frământatei istorii a patriei noastre, de nenumărate ori românii au fost nevoiți să pună mâna pe arme, jertfindu-se cu sângele lor pentru apărarea pământului strămoșesc. Au înfruntat vitejește hoardele barbare, cotropitorii turci, tătari sau leși, sub conducerea domnitorilor noștri. În preajma anului 1877, România, fiind dependentă față de turci, nu putea să aibă o politică proprie, adică nu putea să-și aleagă aliați care-i conveneau, nu avea dreptul să încheie tratate cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mare, grație unor trucuri militare. Fie că s- au folosit de copaci pentru a-i induce în eroare pe adversari privind numărul real al soldaților, fie că și-au atras inamicii în mlaștini și locuri potrivnice, domnitorii au învins oștile cotropitoare cu ajutorul vicleniei. Soldații - copaci După ce generalul roman Tettius Julianus reușise cu cohortele sale să nimicească aproape în întregime oastea dacilor conduși de Decebal (86-106) în bătălia de la Tapae, în anul 87, spre surprinderea romanilor, a doua zi după decimarea dacilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Interesant și actual este articolul S. S. Preot C. Grumăzescu, intitulat «Iisus și Războiul». Autorul demonstrează, pornind de la preceptele evanghelice, că, în doctrina creștină și în cadrul propovăduirii lui Christos, se află cuprinsă și recomandarea armelor pentru un război, nu de agresiune cotropitoare și împilatoare, ci de apărare împotriva atacurilor nedrepte ale dușmanului. Cine n'are sabie, să-și vândă haina și să-și cumpere sabie» (Luca XXII, 36). Pentru ce să-și cumpere sabie? Dar ucenicii lui Christos erau înarmați și atunci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În Noua Zeelandă. Doresc asta din tot sufletul... Și așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai este, În acest caz, decât o promisiune pe care scriitorul trebuie să o țină În numele propriului său jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lumi diferite, dar străbătute la fel de aceleași mesaje. În astfel de povestiri, istoria pare să fi fost doar luptă continuă 210. Ca în basme, actorii erau de la început organizați în două tabere ireconciliabile: cei buni "ai noștri" și cei răi străini cotropitori sau, după caz, trădători de țară211. Autorul îi îndemna pe copii să se identifice fără rețineri cu personajele pozitive din trecut pentru că, în ciuda unor isprăvi admirabile, ei au fost "ca noi toți"; deci, invers, și noi cei de azi putem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei pentru clasa a IV-a elementară, (responsabil de carte, Constanța Teodorescu), Editura de Stat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care-l găsim în capitolul XXVII al Cărții a doua conține o posibilă cheie a romanului. O dată finalizate stihurile pantagruelice dedicate "celor patru vrednici luptători,/ Ce-au biruit în luptă înțeleaptă,/ Ca Scipio și Fabiu alteori,/ O hoardă de mârlani cotropitori", Panurge practică același ritual, la care naratorul adaugă comentariul că ar reprezenta "o îngânare a închinării lui Pantagruel". După ce "a înfipt într-o țeapă pielea, coarnele și pulpa dreaptă a cerbului, urechile a trei iepuri" ș.a.m.d., Panurge inscripționează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un izvor rece, binefăcător. De pretutindeni a adunat tineri flăcăi, dornici să lupte cu vrăjmașul cotropitor. Bătrâna Vrâncioaia i-a ieșit în cale, i-a arătat flăcăii cum se strângeau în cete, pe văi, și i a zis: Vezi, Mâria-ta, vin flăcăii de după munți. Toată Vrancea se ridică împotriva dușmanui. Iată, în frunte sunt cei șapte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
necrezut cum totul în mine, dar absolut totul, mai ales ideile, pleacă de la fiziologie. Trupul meu e gândirea mea, sau mai curând gândirea mea e trupul meu” (I, 31). Într-un loc, Cioran mărturisește că preferă bolii indispoziția. Căci boala, „cotropitoare, dominatoare, tinde să se substituie gândirii, mai mult: să gândească EA ÎNS|ȘI” (III, 299). Or, boala care gândește ea însăși e deopotrivă semnul alienării și al recunoașterii propriei identități. Cioran merge până acolo încât pune boala pe același plan
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii, spicele, pășunile pe care s-au întemeiat". Poetul este extaziat în fața puterii ei miraculoase, aude semințele țipând în somn și cum alunecă firele cotropitoare de iarbă; năvălește pe calea ferată, răstoarnă pietrișul terasamentelor, aude în flăcări trăsnind iarba, mușcă hărțile de previziune și de calcul, dar în același timp, apare necesitatea de a o stăvili în folosul civilizației: "împotriviți-vă ierbii, nu vă lăsați
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tunurile și mînia, uitînd tot, parcă ar fi visat." (s. n.) Versantul obsesional al personajului se conturează mai ferm. Furia și oroarea se manifestă întîi ca o apărare involuntară față de invazia necontrolată asupra eului. Concomitent, bărbatul se lasă pătruns de unda cotropitoare. Luptînd împotriva dispersiei propriei voințe, Apostol sfîrșește prin a-și depăși spaima, prin a-și uita mînia, în îmbrățișarea hipnotică a suprarealității care-l subjugă. Lumina apare ca principiu dominator fascinant, în simbolistica bogată a căruia romanul amorsează scenele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aici și până a deveni serial-killer nu-i decât un pas. Îl face, dar deocamdată nu depășește liziera pădurii. Acum însă simte că a venit vremea lui, a agresiunii și dictatului. Odată cu victoria mașinii de război condusă de politicieni vindicativi, cotropitori și fără Dumnezeu, Omul Rău face pasul în istoria Străveacului, a Poloniei și a altor țări europene, pervertind convulsiv cugetul, credința și sufletul colectiv al comunităților. Singurul personaj care i se opune este Izydor, copilul handicapat care va deveni un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca o intrare în spațiul duplicității, dualismul, al "dublei critici". "Moartea naturalis tului" (în fond, dispariția tînărului/copilului care înțelege și își asumă lumea naturală prin esențele ei) reprezintă "coru perea" spiritului arhaic (irlandez) de un univers (englez) depesonalizant și cotropitor. Prin maturizare, copilul desco peră că adulții nu sînt zei și astfel își pierde inocența. Prin integrare, irlandezul află că zeii britanicilor nu sînt și ai lui și, de aceea, se despiritualizează. Poezia lui Heaney poate fi citită, ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea cel Bătrân, și l-a obținut cu ajutorul lui Sigismund. Mai târziu, într-un mod misterios, a schimbat tabăra, alăturându-se cotropitorilor turci în campaniile lor împotriva Transilvaniei. Apoi s-a răzgândit și li s-a împotrivit otomanilor, ca, mai târziu, să li se alăture din nou în lupta contra creștinilor. Aceste decizii contradictorii s-ar fi datorat faptului că cei doi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca franci. De fapt, nu Europa încerca o primă colonizare externă. Creștinismul era cel care refuza să se lase închis în Europa, atît de departe de locul său de baștină. El a fost nevoit ulterior să cedeze Bizanțul și Balcanii cotropitorilor turci (secolul al XV-lea). În acest moment chiar, irupția Epocii Moderne avea să șteargă identitatea dintre Europa și creștinism: aceasta va lăsa cale liberă creștinismului în America și gîndirii laice în Europa. Prin urmare, numai Europa medievală poate fi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fărădelegilor armatelor rusești nu se oprise nicidecum, cu toate asigurările pe care le dădeau perfizii comandanți sovietici de la București că „aliați de mare nădejde suntem”. Iată, războiul se terminase în Europa încă de la data de 9 mai 1945, dar hoardele cotropitorilor nici nu se gândeau să plece acasă odată ce aici găsiseră trai bun pe spatele țărănimii române, care la acea vreme era cea mai exploatată și mai jefuită clasă socială a României. Mereu se întocmeau tabele cu colecte de unt pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nuanțată, expresivă, cu o intonație adecvată, cu pauze și accente necesare precum și scoaterea În evidență a contrastelor (ex.românii luptau pentru a-și apăra țara și neamul / dușmanii veneau să jefuiască și să subjuge, soldații români erau puțini ca număr / cotropitorii erau mai bine Înarmați și mai mulți etc). În manualele alternative la clasa a III-a se Întâlnesc texte cu conținut istoric ca-Mircea și Baiazid (Scrisoarea a III-a), Cântecul lui Mihai Viteazul, Craiul Munților Treceți batalioane române Carpații , Scut
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
supreme ale luminii, care refulau la suprafață terrei energiile creatoare benefice vieții. Imperiul subpământean al universului luminii, era locuit de un miliard de consilieri ai luminii și energiei creatoare, conduși de împăratul suprem al universului infinit. Aceștia alungau puterile malefice cotropitoare, ale mentalului superior și entităților războinice cuceritoare ale astralului sacru. Toți intonau:Om!Om!Om! Cuvântul Om era sacru, purificator și mântuitor. Locuitorii subpământeni emanau pământenilor bunătate, fertilitate, inteligență, înțelepciune și pace. Imperiul se întindea pe o suprafață de zece
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și aceeași specie nosologică"5. Cercetările din 1883-1884 ale lui Robert Koch privitoare la agentul etiologic al holerei asiatice, reprezentat de Vibrio cholerae, un bacil în formă de virgulă, aveau să întărească însă convingerea în specificitatea bine conturată a unei cotropitoare afecțiuni epidemice, care nu trebuia nicidecum confundată cu mult mai puțin agresiva "holeră" despre care se vorbise în vechile noastre tratate medicale. 2. Substratul și manifestările holerei Dramatismul propagării explozive a holerei asiatice este asemuit de către F. d'Hérelle celui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-un local de noapte, singur și derutat. Nici nu știu dacă ieșisem la agățat sau nu. "Sînt Regu Pescu", străbate din capătul celălalt al mâinii o voce la .fel de sigură ca mâna. Așa am cunoscut-o. Directă, țanțoșă, cotropitoare. Ar început să ne vizităm după acea primă seară în care mi-a invadat intimitatea. Știa că mă văd și cu alte fete. Știa însă și că le poate suplini pe toate. Nu știu cum le-a zburătăcit pe celelalte, știu doa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a ilustra, chiar și pentru cei ce nu cred În el, cum arată momentul haiku: cel care-l surprinde (sau se lasă surprins de el) a depus armele și se abandonează evenimentului care Îl cotropește pur și simplu. adio arme - cotropitor desantul păpădiilor SfîrÎind La Început, am vrut să folosesc pentru primul vers și ca un kigo de vară, și ca să fac aluzie la atmosfera urbană pe-asfaltul Încins. După ce am folosit Însă În al doilea vers cuvîntul sfîrÎind, m-am
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos 55 adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de torente dintr-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]