1,600 matches
-
prin oraș avem liber de la primărie, da în afara plătim, îngrășământ, sămânță ce dai pe pere iei pe mere, da dacă se simte bine e bine. Și nu stă pe capul meu și nici nu se duce cu ai lui la crâșma. Și am văzut la TV că banca are clauze, adeziuni, să fiu sinceră, eu nu am împrumutatt nimic. Cu celularul, vine abonamentul, ce am vorbit cu fata, dar mă sună ea, eu numa bip ca să nu cheltui mult. Pensia e
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
astea sunt rare. Afară, Anca e buhăită de plâns. — Ce ți-a zis? sughite. — Să te duc la restaurant și să-ți mulțumesc pentru comedie. Niciodată nu l-am putut păcăli pe tata. Odette, de ziua clientului — Dacă mănânci în crâșma asta de ziua ta, mi-a aruncat repezit și radioasă Odette, împingând cu spatele ușa restaurantului, ai dreptul la meniul special pentru doi, iar casa îți oferă și o sticlă de șampanie. — A, e ziua ta? am întrebat tâmp, intrând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de a putea spune eu abia odată cu aceste repere. Cred că asta reprezintă una din biruințele modului feminin de-a vedea lumea; bărbații sunt mai fără de căpătâi, dacă sunt scăpați liberi tinzând să-și găsească alte repere (trebuie să înțelegem crâșma în acest context). ٭ Actul botezului are o mare importanță lingvistică: prin el cineva capătă un nume, acesta fiindu-i oferit, în principiu, de două persoane împuternicite special pentru acest scop, și anume nașii. Astfel, nașii ne conferă "existența lingvistică"; odată cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fapte. Anii au trecut, Ilie a Îmbătrânit prin pustietate, unde fugise de frica spânzurătorii. Când s-a Întors În sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră, se schimbasera ori unii nu mai erau printre cei vii.Intră Într-o crâșmă cerând o strachină de zamă pe care o Înfulecă pe dată. Acolo intră În vorbă cu un alt mușteriu care Îi povesti că În sat la ei trăia odată unul Ilie care Își omorâse părinții și făcea numai nelegiuiri. Atunci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fetele îmi cam stăteau în cale. Stela mi-a atras mai mult atenția. Era o fată inteligentă și avea ideile cele mai năstrușnice, încât îmi ocupa mintea cu toate prostiile ei. Ne-am distrat bine! Cu ea umblam prin toate crâșmele, ei îi plăcea să fumeze, să bea cafele. Mie nu-mi plăcea nimic, doar să mănânc. Bani nu prea aveam, eram săraci amândoi, dar ne întâlneam cu alți colegi de-ai ei și se formă o gașcă. Se discutau ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Gândul îmi fugea, de multe ori înapoi, la Magdalena. Câteodată treceam, seara, chiar prin fața casei ei. Nu o uitasem. Era o dorință și, în același timp, o durere greu de înfrânt. Poate că de aceea căutam și distracțiile, și veselia crâșmelor prin care umblam. Într-o seară târziu, când tocmai mă depărtasem de casa ei, mi-a răsărit deodată în față. Ne-am oprit, amândoi, împietriți. Ne-am uitat unul la altul, apoi ea s-a zvârlit în brațele mele, hohotind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
casă, am trecut prin parc și m-am așezat pe o bancă. Prinsesem obiceiul, de la Stela, de a aprinde câte o țigară. Mama mă certa: "nu ai luat alte obiceiuri de la fata asta decât să fumezi și să umbli prin crâșme. Bine că a plecat"! Cu gândurile aiurea, aproape n-am observat că lângă mine s-a așezat o tânără țigancă, îmbrăcată curat, într-o rochie albastră înflorată, cu cizmulițe ce-i cuprindeau glezna fină, părul împletit în cozi și bănuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
curajul să-mi spună adevărul. Suma pe care o datora era de trei ori mai mare. I-am mărturisit. — L-am cunoscut pe domnul Uehara. E un bărbat încântător. Nu te-ar amuza să ieșim o dată toți trei, la o crâșmă? Habar n-aveam că saké-ul e atât de ieftin. Dacă te mulțumești cu saké, vă fac cinste. Să nu-ți mai faci griji din pricina farmacistului. Se va aranja într-un fel sau altul. Naoji părea încântat că l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am deloc simțul realității. Poate de-aceea trăiesc cum trăiesc. M-au trecut fiori. Mama este aproape invalidă și își petrece jumătate din timp în pat. Naoji, după cum știți, e foarte bolnav psihic. Când e aici, își petrece timpul prin crâșmă. Apoi ia toți banii procurați din vinderea lucrurilor noastre și pleacă la Tokyo. Nu asta mă supără, însă. Trăiesc de pe-o zi pe alta. Mi-e teamă că-mi irosesc viața aiurea... precum frunza de banan care putrezește fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pace, de patriarhalitate: "După o jumătate de ceas, am intrat în sat. Era încă puțină lumină. Femei îmbrobodite ne întâmpină cu priviri curioase, îi aruncau lui Stancio câte o întrebare, la care el răspundea, ca totdeauna, în doi peri. La crâșmă oameni bătrâni și gospodine grăbite se înghesuiau să cumpere vin pentru praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
câte o imagine, așa-zicând, vectorială, intențională, vrând să fie ironic, arătând că își calculează efectul. Rezultatul este fie un hai-ku cu skepsis, în genul glumițelor lirice gustate de "optzeciști", fie un jet grațios de mică arteziană: "(la începutul nopții crâșma se ridică/ în aer propulsată de ventilatoare// acum simt cum se naște între noi/ armonia unui grup sanitar" (Apoteoză); "(în fiecare noapte beau/ un pahar de ceai negru/ mă așez pe pat/ cu fața în jos/ îmi ascult zvâcnirile inimii
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
vorbim acum -, am fi utopici. Ce ni se arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și noi am slujit-o o vreme
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și noi am slujit-o o vreme, firma "Avon" și - scrie pe o ușă închisă - un post de radio (defunct?). În
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
și anume: Galata lui Beldiman și Galata Miroslavei, cea din urmă devine comună în 1871 și ca sediu al primăriei ̀ și alege casa singuratică din colțul șoselei Iași-Voinești. Prin această casă s-au perindat jandarmeria, dispensarul și chiar o crâșmă a comunei Galata. Școala Primară „Col. C. Langa”, Comuna Miroslava Între anii 1903-1904, locotenent colonelul Constantin Langa zidea pe moșia sa, Miroslava, o școală pe care, după ce o mobilează și o înzestrează cu vreo cinci hectare de pământ, o dăruiește
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
această casă aveau loc serate muzical literare la care participau, printre alții: frații Bobescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Baciu, Ion Pavalache, Ion Voicu, Nicolae Labiș, Nina Casian, George Lesnea, Ion Istrati, Radu Boureanu și alții. Crâșma „La Doi Peri”, sat Hlincea Această crâșmă a fost adăpostită de ultima casă aflată la ieșirea din satul Hlincea care a aparținut lui Gheorghe Calistru. Avea pivnițe adânci și răcoroase, precum și un scrânciob. În lungile lor drumeții, Mihai Eminescu și
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
la care participau, printre alții: frații Bobescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Baciu, Ion Pavalache, Ion Voicu, Nicolae Labiș, Nina Casian, George Lesnea, Ion Istrati, Radu Boureanu și alții. Crâșma „La Doi Peri”, sat Hlincea Această crâșmă a fost adăpostită de ultima casă aflată la ieșirea din satul Hlincea care a aparținut lui Gheorghe Calistru. Avea pivnițe adânci și răcoroase, precum și un scrânciob. În lungile lor drumeții, Mihai Eminescu și Ion Creangă s-or fi abătut și
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Fosta Școală de Agricultură din Vișan................................................ ...................... 90 Biserica din Vișan................................................ ....................................................9 2 Mănăstirea Frumoasa, Str. Radu Vodă, Nr. 1.................................................... ........ 94 Mănăstirea Cetățuia, Str. Cetățuia, Nr. 1.................................................... ...............96 Mănăstirea Hlincea, Sat Hlincea, Comuna Ciurea............................................... .... 98 Casa Cortez, La Doi Peri................................................. .......................................100 Crâșma „La Doi Peri”, Sat Hlincea.............................................. ..................102 Biserica Rotundă din Lețcani.............................................. ...................................104 Mănăstirea Dobrovăț, Comuna Dobrovăț............................................. ................. 106 Mănăstirea Hadâmbu, Comuna Mogoșești............................................ ................ 108 Bibliografie......................................... ..................................................... .......111 Sumar................................................ ..................................................... ..........112 <contents>
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
gazetelor vechi și creionarea unor scene intens-personale; după care, ieșind la aer liber și peregrinând pe Bulevardul atât de bine cunoscut, el peripatetizează de unul singur, descoperindu-se, văzându-se, citindu-se la diferite vârste. Între tihna Bibliotecii și libertatea Crâșmei nu este o distanță atât de mare pe cât ar putea să pară. Fiindcă traseul bahic, halta obligatorie la o bodegă sau la alta, îl scot, de asemenea, pe erou din timpul social, strict demarcat, oferindu-i o libertate neîngrădită. Câteva
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
cu lumina, să te culci cu ea?... Nepricopsitule..." Felul în care-și fac reclamă, în ochii mușteriilor bine-trăitori ai interbelicului tîrziu, cînd lipseau doar cîțiva ani pentru ca stilul lor de viață - cel puțin la scara întregii capitale -, să dispară definitiv, crîșmele unui București de cheflii hoinari, e prins și el în catalog, cu nelipsita răutate dintre paranteze: Unele localuri au și câte-o grădiniță cu grătar la poartă, unde stă unul cu cleștele în mână și strigă de topește pământul: - Arde
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
destul să se întâlnească doi - sau două - că întâmplările (trăite, auzite, născocite) își găsesc îndată hogaș și încep a curge precum pârâiașele pe vreme de ploaie. Atunci când se întâlnesc mai mulți, însă... Această nouă carte a lui Vasile Ilucă - „La crâșma din drum” - ilustrează cum nu se poate mai bine cele spuse mai sus, așa cum au făcut-o, mai înaintea lui mulți dintre prozatorii români. Dacă nu chiar toți, într-un fel sau altul. Fără îndoială, Mihail Sadoveanu rămâne încă cel
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Numai că, așa cum se întâmplă în viață, puțini sunt cei dăruiți de Dumnezeu cu darul și cu harul povestirii, chiar dacă îl putem completa pe Alecsandri, adăugând că românul s-a născut nu numai poet, ci și povestitor. Ca și cealaltă crâșmă, a lui Sadoveanu - devenită demult celebră - și crâșma din drum a lui Vasile Ilucă este mai mult decât un pretext, ea devenind un fel de personaj. Si nu unul secundar. Acolo, „La crâșma din drum”, există toate condițiile și toate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sunt cei dăruiți de Dumnezeu cu darul și cu harul povestirii, chiar dacă îl putem completa pe Alecsandri, adăugând că românul s-a născut nu numai poet, ci și povestitor. Ca și cealaltă crâșmă, a lui Sadoveanu - devenită demult celebră - și crâșma din drum a lui Vasile Ilucă este mai mult decât un pretext, ea devenind un fel de personaj. Si nu unul secundar. Acolo, „La crâșma din drum”, există toate condițiile și toate îndemnurile pentru ca gura omului să mai facă și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
poet, ci și povestitor. Ca și cealaltă crâșmă, a lui Sadoveanu - devenită demult celebră - și crâșma din drum a lui Vasile Ilucă este mai mult decât un pretext, ea devenind un fel de personaj. Si nu unul secundar. Acolo, „La crâșma din drum”, există toate condițiile și toate îndemnurile pentru ca gura omului să mai facă și altceva decât să se ospăteze. Iar cărăușilor lui Ilucă nici nu le trebuie motive în plus, mai ales că printre dânșii se găsește un povestitor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a trăit, ci și mentalități ce compun spațiul spiritual sătesc. El parcă a ținut, în taina intimității sale, să întărească ceea ce a afirmat mai de mult Lucian Blaga: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” Vasile Filip La Crâșma din drum Sfoara colbăită a șleaului se prelingea spre zare ca un șarpe, strecurându-se pe sub marama străvezie a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” Vasile Filip La Crâșma din drum Sfoara colbăită a șleaului se prelingea spre zare ca un șarpe, strecurându-se pe sub marama străvezie a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]